SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istorie sociala 1
TRUE/FALSE
1) Termenul de “rumâni” este sinonim cu cel de “vecini” şi desemnează populaţia ţărănească
dependentă din Ţările Române în Evul Mediu?
ANS.T
2) Obştile (satele libere) sunt aservite de către boieri sau nobili în temeiul unor interese politice?
ANS.F
3) În Transilvania abolirea iobăgiei are loc în anul 1785?
ANS.T
4) Capitaţie desemnează impozitul unic introdus prin Regulamentul Organic ce intră în vogoare în 1831/1832 în Ţara Românească şi Moldova?
ANS.T
5) Proprietarii manufacturilor încep să renunţe la utilizarea mâinii de lucru a iobagilor înainte de 1821?
ANS.F
6) Manufacturile puteau să fie amplasate şi pe domeniile feudale?
ANS.T
7) Manufacturile practicau şi sistemul muncii la domiciliu?
ANS.T
Termenul de “oligarhie bancar-financiară” a fost utilizat de mai mulţi sociologi români ( Ştefan Zeletin, Şerban Voinea, Latar Răducanu, L.Pătrăşcanu ş.a.). În viziunea acestora, termenul se referea la un grup restrâns de acţionari la întreprinderi industriale, bancare şi comerciale?
ANS.T
9) Fenomenul emigraţiei, îndeosebi “peste ocean”, în S.U.A., se înregistrează mai ales la romănii transilvăneni în regimul de dominaţie austro-ungar?
ANS.T
10) În 1937, în România erau înregistrate mai mult de 150 de “meserii”?
ANS.T
11) Printre cei care se ocupă de stabilirea ponderii micii burghezii agrare şi în genere a grupurilor mijlocii se numără şi Dimitrie Gusti?
ANS.F
12) În structura socială a României ţărănimea reprezenta majoritatea populaţiei?
ANS.T
13) Grupurile mijlocii reprezintă o clasă socială?
ANS.F
14) Problema socială naţională este subordonată problemei sociale agrar-ţărăneşti?
ANS.F
15) Cooperativizarea agriculturii în epoca dictaturii comuniste s-a declanşat imediat după instalarea comuniştilor la putere în 1945?
ANS.F
16) Caracterul sezonier al muncii în industrie s-a menţinut în anumite limite şi în perioada
totalitarismului comunist?
ANS.T
17) Muncitorimea a reprezentat stratul social cu cea mai mare pondere în structura socială a
României socialiste?
ANS.F
18) Structura socio-profesorală din epoca comunistă apropie societatea românească de standardele societăţilor industrializate?
ANS.F
19) Schimbarea raportului dintre economia agrară şi economia industrială în favorea celei de a doua se produce în epoca comunistă?
ANS.T
20) “Clasele mijlocii”, care încep să se definească cu mai multă vigoare în epoca interbelică continuă acest proces şi după 1945?
ANS.F
21) Statele ,,adunate” sunt cele mai tipice localitati rurale din România.
ANS.F
22) F.H.Francotte sustine ipoteza constituirii oraselor ca efect al factorilor politico-militari.
ANS.T
23) ,,Secolele intunecate” din istoria romanilor sunt dupa anul 1100.
ANS.F
24) Taranimea dependenta, la inceputurile evului mediu romanesc, era un strat social redus
numeric
ANS.T
25) Boierimea din Moldova de dincolo de Nistru dupa 1812, sub raport etnic, era romaneasca.
ANS.F
26) Burgezia rurala, sub raport etnic, dupa 1918 era in minoritate in comparatie cu burgezia
sateasca alogena
ANS.F
27) Concentrarea zonala a fortei de munca în societatea romaneascã se produce inainte de
primul razboi mondial
ANS.F
28) Prin patentari , la inceputul veacului al XIX- lea, se desemnau meseriasii.
ANS.F
MULTIPLE CHOICE
1) Conştientizarea importanţei propriului spaţiu pe care îl ocupă un grup social se produce în
condiţiile:
a. deplasãrilor permanente pentru identificarea si utilizarea resurselor alimentare;
b. stationãrii temporare într-un teritoriu;
c. sedentarizãrii.
ANS.c
2) Geografia „variabilă” a spaţiului românesc se datorează:
a. pozitiei geo-politice a teritoriului românesc;
b. strategiei gresite politico-militare a elitelor politice;
c. presiunilor, amenintãrilor si rapturilor teritoriale ale puterilor europene învecinate.
ANS.c
3) Relativa stabilitate demografică a Ţării Româneşti este determinată de:
a. politica tolerantã a Imperiului Otoman;
b. comportamentul demografic al populatiei;
c. începuturile timpurii ale vietii statale.
ANS.b
4) Creşterea numerică a populaţiei aparţinând grupurilor etnice minoritare din spaţiul românesc a fost expresia:
a. atitudinii tolerante a autoritãtilor si populatiei românesti;
b. colonizãrilor efectuate de dominatorii strãini;
c. politicii practicate de imperiile multietnice învecinate.
ANS.b
5) Procesul de antropogeneză debutează în spaţiul social românesc,cu aproximaţie, în urmă cu:
a. 1 milion de ani î.Hr;
b. 2 – 1,8 milioane de ani î.Hr;
c. 1.000.000 – 700.000 de ani î.Hr.
ANS.a
6) Procesul de antropogeneză se încheie în spaţiul social românesc aproximativ cu:
a. 70.000 – 60.000 de ani î.Hr;
b. 50.000 – 40.000 de ani î.Hr;
c. 30.000 – 20.000 de ani î.Hr.
ANS.b
7) „Dacă-ţi arunci o privire asupra României […] rămâi surprins de perfecţiunea formei sale, care este aceea a unui cerc aproape regulat. Acesta este teritoriul ocupat altădată de colonii romani, astăzi de masa compactă a populaţiei româneşti limitată la frontierele naturale ale Dunării, Tisei şi Nistrului” … a afirmat:
a Nicolae Iorga;
b Grigore Antipa;
c Ştefan Ciobanu.
ANS.c
Procesul de etnogeneză a românilor este complex, de lungă durată şi se desfăşoară în faze succesive. Între faza „tracizării” spaţiului tradiţional românesc şi cea a romanizării a fost etapa:
a asimilării ultimilor „mari migratori”;
b individualizarea geto-dacilor;
c definitizarea elementelor constitutive ale poporului român.
ANS.b
9) O primă formă de coagulare socială, în viziunea unor autori, a fost:
a hoarda;
b tribul;
c grupul primar.
ANS.c
10) Între principalele funcţii ale sistemului de rudenie în societăţile primitive se înscrie şi:
a organizarea indivizilor, grupurilor şi comunităţilor într-o reţea de raporturi sociale;
b apărarea grupului sau comunităţii de agresiunea altor grupuri sau comunităţi;
c asigurarea resurselor alimentare.
ANS.a
11) Totemismul, în comunităţile umane primitive reprezintă:
a „principiul” esenţial de coeziune socială;
b legătura intimă de rudenie între grupuri şi indivizi, pe de o parte, şi între grupuri şi fiinţe, obiecte etc. considerate totemuri, pe de altă parte;
c reactivul social la provocările mediului.
ANS.b
12) Instinctele de dominare şi de proprietate, care se identifică la „primitivi”, sunt în esenţă:
a reflexe biologice care provin din bagajul genetic al lumii animale;
b condiţionări ale factorilor de mediu;
c „reacţii” dobândite ca efect al procesului de antropogeneză.
ANS.a
13) Proprietatea „comunistă” în societăţile primitive are semnificaţia de:
a stăpânire în comun a bunurilor şi pământului, cu obiectivul asigurării securităţii alimentare;
b proprietate colectivă;
c formă relativă de egalitarism patrimonial, în care proprietatea asupra pământului nu este exclusiv „comunistă”.
ANS.c
14) Sistemul devălmaş de proprietate, specific societăţii româneşti, constituie:
a un mod tradiţional de distribuţie a pământului, păşunilor, fâneţelor etc. aparţinând
comunităţilor teritoriale;
b o formă de proprietate generată de coabitarea dintre autohtoni şi migratori;
c o modalitate de promovare a raporturilor agrare în feudalism.
ANS.a
15) „Procesul de diferenţiere socială” în comunităţile arhaice, în concepţia lui Nicolae Petrescu, semnifică:
a ierarhizare socială în raport de diferenţierile determinate de drepturile ereditare şi de avere precum şi de calităţile individuale;
b apariţia unor denivelări sociale minore, care se accentuează însă progresiv;
c discriminări sociale ca efect al distincţiilor de castă.
ANS.a
16) Orânduirea tributală”, potrivit ipotezelor avansate de unii sociologi şi istorici, a fost:
a un mod de percepere a tributului instituit de populaţiile războinice migratoare;
b un alt tip de formaţiune socio-economică;
c o formă specifică de organizare socială a populaţiei autohtone.
ANS.b
17) „Obştea ţărănească”, ca formă străveche de agregare socială a populaţiei rurale, se întemeiază, în principal pe:
a legături de sânge (rudenie);
b interese economice de natură comunitară;
c legături de vecinătate şi interese economice.
ANS.c
18) Urbanizarea, ca proces social, este definită de:
a raportul unor factori exogeni;
b însăşi evoluţia economico-socială a comunităţilor teritoriale autohtone;
c conştientizarea importanţei şi funcţionalităţii oraşelor de către populaţia românească.
ANS.b
19) Naţiunea, „este o creaţie sintetică voluntară, o unitate socială” (D. Gusti), care:
a este mult mai recentă decât societatea;
b trebuie separată de substratul ei etnic;
c are o motivare cosmică, biologică şi psihologică şi manifestări creatoare pe tărâm
sufletesc.
ANS.c
20) Statul naţional unitar român s-a înfăptuit în 1918 prin:
a intervenţia armatei române;
b sprijinul acordat de marile puteri;
c voinţa populaţiei româneşti, liber exprimată în adunări reprezentative, având caracter
plebiscitar.
ANS.c
21 Convergenţele dintre sociologie şi istorie, ca discipline socio-umane, se manifestă prin:
a apartenenţa la acelaşi tip de discipline ştiinţifice;
b obiective comune de studiu;
c tehnici şi metode de cercetare identice;
d aceeaşi vechime;
e centrarea investigaţiilor pe evoluţia socială din trecut.
ANS.a
22)Şcoala „Analelor” („mişcarea” Bloch-Febvre), iniţiată la Strasbourg în 1929, este cunoscută şi recunoscută de comunităţile ştiinţifice datorită:
A. iniţierii studiilor de istorie socială în viziune pluridisciplinară;
B. realizării, în planul cercetării, a unor sinteze coerente între disciplinele socio-umane;
C. reconsiderării surselor documentare;
D. orientării studiilor spre reconstrucţia totalităţii vieţii sociale;
E orientãrii studiilor spre reconstructia totalitãtii vietii sociale;
a A+B+C b A+B+C+D+E c B+C+D+E d B+C+D
ANS.b
23)Aportul contributiv determinat la dezvoltarea preocupărilor pentru studiul istoriei sociale
aparţine:
A. istoriei;
B. sociologiei;
C. filosofiei;
D. economiei;
E. demografiei.
a. A+B
b. A+B+C
c. A+B+C+D
d. B+C
ANS.a
24. Voltaire si Möser, care sunt considerati primii „agenti” importanti ai configurãrii istoriei sociale, se remarcã prin:
A. întreaga lor operã (filosoficã, literarã, istoricã);
B. realizarea panoramelor societãtilor francezã si germanã din epoca lor;
C. tentativa de definire a etosului monarhiei absolutiste;
D. elaborarea unor monografii de localitãti;
E. inaugurarea studiilor asupra istoriei culturii (Kulturgeschichte).
a. A+B+C+D
b. B+C+D+E
c. A+C+D+E
d. A+B+D+E
ANS.b
25) Instituţionalizarea istoriei sociale în România, care este mai pregnantă în perioada interbelică, se manifestă prin:
A. iniţierea învăţământului universitar de profil;
B. crearea unor instituţii ştiinţifice specializate;
C. apariţia propriului sistem editorial – publicistic;
D. elaborarea primului program autentic de cercetare;
E. organizarea unor manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale.
a. A+C+D
b. B+D+E
c. B+C+D
d. C+D+E
ANS.c
26. Surse ale istoriei sociale sunt:
A. dovezile arheologice;
B. mãrturiile orale;
C. documentele sociale;
D. faptele artistice;
E. limbajul social.
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. A+B+C+D+E
e. A+B+D+E
ANS.d
27. Printre metodele si tehnicile utilizate în cercetãrile de istorie socialã se numãrã:
A. observatia;
B. studiul de caz;
C. ancheta;
D. experimentul;
E. sondajul de opinie.
a. A+B+C
b. C+D+E
c. B+C+D+E
ANS.a
28. Mãrturiile orale se înscriu printre cele mai importante surse ale istoriei sociale deoarece:
A. oferã informatii unice sau indispensabile;
B. contribuie la clarificarea unor aspecte esentiale ale evolutiei vietii sociale;
C. îsi aduc aportul la reconstituirea unor mari perioade istorice ale evolutiei comunitãtilor umane;
D. exprimã apropierea maximã a unei surse de realitãti sociale din trecut;
E. eliminã subiectivismele în aprecieri si analize
a. A+B+C+D
b. B+C+D
c. B+C+D+E
d. C+D+E
ANS.a
29. Semnificatia limbajului social pentru studiul istoriei sociale constã în:
A. permite corelarea evolutiei unei comunitãti cu aparitia în limbajul comun a notiunilor ccu încãrcãturã si semnificatie socialã;
B. contribuie la întelegerea mai adecvatã a schimbãrilor sociale;
C. conferã un plus de claritate corelatiei dintre timp si spatiu (ca dimensiuni sociale) si un grup social;
D. contribuie la ierarhizarea valorii intrinseci a documentelor sociale si a textelor unor autori;
E. reflectã asemãnãrile, distinctiile sau distantãrile între nivelurile dezvoltãrii a douã sau mai multe societãti.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D
c. A+C+D+E
d. B+C+D+E
ANS.a
30. Factorii si conditiile istorice pot influenta astfel demersurile unei societãti:
A. îi favorizeazã dezvoltarea economico-socialã;
B. contribuie la perpetuarea stabilitãtii si pãcii sociale;
C. îi conferã garantii pentru securizarea propriului perimetru geo-politic;
D. creeazã premise pentru vecinãtãti stabile si relatii de bunã întelegere;
E. determinã diferentieri mai mari sau mai mici în raport de alte societãti.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D
c. B+C+D
d. B+C+D+E
ANS.a
31. Care dintre acesti autori este considerat ca „pionier” al istoriei culturii
(Kulturgeschiche)?
a. J. Gotfried
b. Fr. Guizot
c. G. Freytag
d. Voltaire
ANS.d
32. Cine a afirmat cã „globalizarea” este o utopie?
a. P. Chaunu
b. Z. Labrousse
c. Fr. Siminard
d. F. Braudel
ANS.d
33. Sistemul simbolic, care permite clasificarea populatiei în raport de propria sa istorie naturalã, în investigatia fãcutã de cercetãtoarea canadianã Sylvie Vincent se compune din:
A. axa alimentarã;
B. axa comunicatiei;
C. axa spatialã ;
D. axa temporalã
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS.a
34. Basarabia a fost anexatã Imperiului Rus în:
a. 1739
b. 1812
c. 1856
d. 1879
ANS.b
35. În 1930, România, sub raportul numãrului de locuitori, în Europa, se plasa pe locul:
a. 6
b. 8
c. 12
d. 16
ANS.b
36. Potrivit ipotezei istoricului Radu Rosetti, obstile tãrãnesti din satele libere au avut
conducãtorii alesi din:
a. juzi sau cneji
b. primari
c. „oameni buni si bãtrâni”
d. dregãtori
ANS.a
37. „Satele adunate” sunt specifice:
A. regiunilor colinare ale Munteniei;
B. podisului Transilvaniei;
C. zonei de mijloc a Moldovei;
D. sudului Bucovinei
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+C+D
d. A+C+D
ANS.a
38. Reforma agrarã înfãptuitã în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca efect esential pentru tãrãnime:
a. înzestrarea cu pãmânt suficient;
b. îmbunãtãtirea situatiei economice;
c. eliberarea juridicã si socialã a clãcasului;
d. trecerea de la economia tãrãneascã închisã la economia de piatã.
ANS.c
39. În a doua jumãtate a veacului al XIX-lea, muncitorimea din România era o clasã socialã
a. în fazã incipientã de constituire;
b. în fazã acceleratã de dezvoltare;
c. în fazã de definitivare a statutului
d. în faza „lucrãtorilor clasici de fabricã”.
ANS.a
40. Care dintre autorii mentionati a apreciat cã „societatea nu este o inventie, o nãscocire”:
a. Traian Herseni
b. C.Rãdulescu-Motru
c. Nicolae Iorga
d. Dimitrie Gusti
ANS.d
41. Proprietatea colectivã în comunitãtile primitive se exercitã asupra:
A. drumurilor si „fântânilor”;
B. pãdurilor;
C. „locuintelor”;
D. loturilor cultivate de femei
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
ANS.b
42. Specificati, în raport de cele douã sexe, care din urmãtoarele calitãti si însusiri individuale contribuie la aparitia si apoi accentuarea unor diferentieri sociale în comunitãtile arhaice?
A) castitatea
B) vitejia
C) fertilitatea
D) forta
E) priceperea în treburile casnice
F) fidelitatea
G) egoismul
H) prestigiul
a. femei – A+C+E, bãrbati – B + G + H
b. femei – C+F+G, bãrbati – D + G + H
c. femei – A+C+E, bãrbati – B + D+ H
ANS.c
43. Societatea dacicã din perioada 100 î.H. – 100 d.H reprezintã o variantã a „orânduirii tributale” sustine în studiile sale unul din urmãtorii autori:
a. H.H. Stahl
b. Ion Banu
c. P.P. Panaitescu
d. M. Constantinescu
ANS.d
44. Colonizãrile practicate de unguri, habsburgi si rusi în provinciile românesti aflate sub dominatia lor au generat numeroase si importante efecte asupra societãtii românesti. Care dintre acestea le identificati în cele ce urmeazã:
A. Schimbarea raportului demografic în anumite spatii ale provinciilor românesti.
B. Transformarea localitãtilor urbane în enclave ale populatiei alogene.
C. Justificarea presiunilor cabinetelor imperiale asupra populatiei românesti autohtone si asupra politicii externe a Tãrii Românesti, Moldovei si statului român modern creat în 1859.
D. Dezvoltarea mai accentuatã sub raport economico-social a zonei respective.
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
ANS.a
45. Accelerarea procesului formãrii burgheziei românesti în Vechiul Regat, mai ales în a doua jumãtate a veacului trecut, s-a datorat politicii industriale si comerciale protectioniste practicate de factorii politici ai tãrii. Care din anii urmãtori marcheazã debutul acestei politici:
a. 1882 / 1883
b. 1886 / 1887
c. 1898 / 1899
d. 1900
ANS.b
46. Orasul reprezintã un alt tip de realitate socialã, comparativ cu satul. Care dintre mutatiile produse în mediul social urban diferentiazã viata socialã între cele douã medii sociale?
A. Individul se transformã cu timpul în „cetãtean” liber.
B. Apare si se formeazã un nou tip de culturã si civilizatie.
C. Are loc crearea de stabilimente industriale si aparitia productiei industriale.
D. Traditiile, obiceiurile, datinile etc. se conservã.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
ANS.a
47. Marii proprietari de terenuri agrare (mosierii) îsi pierd forta economicã si politicã în
urma legiuirilor agrare din:
a. 1864
b. 1908
c. 1918-1921
d. 1945
ANS.a
48. Problema nationalã este apreciatã de numerosi istorici si sociologi ca problemã socialã primordialã pentru societatea româneascã deoarece:
A. Solutionarea ei (unirea provinciilor dominate de imperiali) reprezenta una din conditiile dezvoltãrii economico-sociale a societãtii românesti.
B. De solutionarea ei depindeau, în mare mãsurã, rezolvarea altor mari probleme sociale (de exemplu cea agrar-tãrãneascã).
C. Nesolutionarea ei mentinea societatea româneascã într-o pozitie perifericã comparativ cu societãtile occidentale europene.
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C
ANS.c
49. Sociologul Anton Galopentia în anii 1942-1943, din dispozitia Maresalului Ion Antonescu, realizeazã o cercetare în perimetrul cuprins între Nistru si Marea de Azov cu obiectivul:
A.stabilirii extensiei populatiei românesti în spatiul de dincolo de Nistru;
B.”inventarierii” localitãtilor rurale întemeiate si locuite de români în acest perimetru;
C.transferãrii populatiei românesti în România;
D.stabilirii mãsurilor de ajutorare a acestei populatii.
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C
d. B+C+D
ANS.b
50. Datele istorice si demografice referitoare la Transnistria relevã cã este pamânt:
a. Ucrainean
b. Românesc
c. Rusesc
ANS.b
51. Dezvoltarea studiilor de istorie sociala este impulsionata de:
A. Istoria orala
B. Cercetarile cu caracter monografic
C. Asocierea teoriei sociale la demersurile stiintifice ale istoriei sociale
D. Rafinarea istoriei evenimentiale
a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
ANS.a
52. Istoria orala studiaza:
A. Marturii trecute
B. Marturii ale trecutului imediat
C. Marturii din trecutul indepartat
D. Marturii recente
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D
d. B+C+D
ANS.c
53. ,,Fenomenele sociale nu sunt intamplari abstracte, desprinse de loc si timp”-a relevat: ** TRAIAN HERSENI
a. N.Iorga
b. D.Gusti
c. A.D.Xenopol validat de calculator
d. H.Stahl
ANS.c
54. Termenul de familia prezent in limba populatiei daco – romane dupa retragerea romanilor din Dacia are sens de:
a. Congregatie
b. Grup social
c. Totalitatea persoanelor dintr- o locuinta
d. Totalitatea persoanelor dintr-o locuinta si intreg patrimoniul unei familii aflat in
stapanirea capului familiei
ANS.d
55. Inegalitatile din comunitatile primitive, alimentate de instinctual de propietate, genereaza:
A. Inegalitati patrimoniale individuale
B. Inegalitati patrimoniale de tip comunitar
C. Inegalitati matrimoniale de tip comunitar
D Inegalitati matrimoniale individuale
a. A+B
b. A+B+C
c. A+B+D
d. C+D
ANS.a
56. ,,Sectiunea” satem a limbilor indoeuropene este alcatuita din limbile vorbite de:
A. Slavi si baltici
B. Populatiile scitice si iraniene
C. Celti si germani
D. Greci si latini
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B
d. B+C
ANS.c
57. E. Lovinescu releva cã influentele orientale exercitate aupra formarii poporului român l- au îndepãrtat de valorile civilizatiei apusene.Numai una dintre urmatoarele influente externe a fost hotãritoare în ,, paturile conducatoare”:
a. Romana
b. Greaca(bizantina)
c. Slavã
d. Turcã(otomanã)
ANS.d
58. Cei ,,trei cavaleri ai idealului national” (N. Iorga) au fost:
a. I. Budai – Deleanu, Gh.Barit, Gh.Sincai
b. G.Baritiu, P. Maior, I. Heliade –Radulescu
c. Samuel Micu, Gh. Sincai, P. Maior
d. I. Budai – Deleanu, I. Heliade – Radulescu, Samuel Micu.
ANS.c
59. Punctul de plecare a regenerarii societãtii romanesti în veacul al-XIX-lea îl constituie:
a. Revolutia din 1821
b. Tratatul de la Adrianopol
c. Revolutia de la 1848
d. Unirea Moldovei si Tãrii Romanesti în 1859.
ANS.b
60. Procesul de disolutie a regimului agrar feudal din Romania se definitiveaza prin:
a. Reforma agrara din 1864
b. Modificariile constitutionale din 1917
c. Legislatiei agrare din 1918 –1920
d. Reformai agrare din 1945
ANS.c
61. ,, Era oligrahiei liberale” , care dupa unii autori in Romania incepe in 1866, s-a manifestat, in principal , prin:
A. Dezvoltarea cailor de comunicatie
B. Aparitia si dezvoltarea institutilor de credit
C. Eliminarea barierelor comerciale
D. Unificarea politica, administrativa si economica.
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
ANS.c
62. .,, Ceea ce deosebeste calitativ limbajul oamenilor de al animalelor”- sustinea Traian Herseni-este mai ales aptitudinea de a transmite:
A. Ganduri
B. Idei
C. Notiuni
D. Conceptii
E.Invataturi.
a. A +B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. B+D+E
e. C+D+E
ANS.d
63. ,, Fiecare popor e convins de individualitatea conceptiei sale si, prin urmare, se crede indreptatit in suveranitatea sa ’’. Aceasta conceptie – releva Nicolae Petrescu –isi gaseste ceamai clara expresie in ideea de:
a. Nationalism
b. Stat national
c. Tara
d. Nationalitate.
ANS.b
64. Elemente de modelare a trasaturilor esentiale ale unei societatii sunt :
A.Conditiile naturale de mediu
B.Lupta pentru existenta
C. Factorul etnic
D.Idealul/ idealurile politice
E.Conceptiile religioase.
a. A+B+C+D+E
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C.
ANS.a
65. Caracteristicile locale ale unui grup uman se indentifica prin trei ,,forme”.Primele doua sunt obiceiurile si dialectele.Ceea de a treia , mentionata de N.Petrescu in lucrarea ,,Principiile sociologiei comparate ’’, este :
a. Conceptiile sociale si politice ale grupului
b. Mentalitatiile
c. Comportamentele
d. Conditiile de mediu locale.
ANS.b
66. Potrivit conceptiei unor istorici si sociologi in dezvoltarea socio - umna s-au inregistrat mai multe tipuri de societati.A.Giddens, de pilda, sustine ca cinci au fost esentiale:
A. Societatile de vanatori,pescari si culegatori
B. Societatile de vanatori si culegatori
C. Societatile de pastori, pescari si agricultori
D. Societatile de pastori si agricultori
E. Societatile de mestesugari si agricultori
F. Civilizatiile preindustriale
G. Societatile industrializate
H. Societatile post industriale
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+B+C+D+G
d. .B+D+F+G+H
e. C+D+E+F+G.
ANS.d
67. Lumea moderna, creata de civilizatia industriala, nu presupune in mod necesar un progres, ( A. Giddens), in comparatie cu societatile de vanatori si culegatori , daca se au in vedere circumstantele in care traiesc oamenii acelor timpuri indepartate.Care sunt acestea :
A. Relatii de cooperare
B. Inexistenta razboiului
C. Lipsa inegalitatilor majore sociale
D. Egalitarismul intre barbati si femei
E Libera circulatie a persoanelor de la un grup la altul
a. A +B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+C
e. A+C+D
ANS.d
68. In plina epoca industriala (1990), modul de viata agrar continua sa fie dominant in numeroase societati.Cel mai ridicat procentaj de ocupare a fortei de munca in agricultura se inregistra, la acea data, in : : (Geografie economica mondiala, p. 58: rămân în afara procesului de industrializare Nepal, Laos, Haiti, Paraguay)
a. Bangladesh
b. Uganda
c. Nepal
d. Ethiopia
e. Thailanda
ANS.c
69. Civilizatiile (statele) traditionale se caracterizeaza prin :
A. Numar mare sau foarte mare de locuitori
B. Intindere teritoriala considerabila
C. Agricultura intensa
D. Dezvoltare urbana
E. Diferentieri sociale majore
F. Aparat administrativ si politic bine structurat si organizat
a. A+B+C+D+E
b. A+B+D+E+G
c. .A+B+C+F+G
d. A+B+E+F+G
e. A+B+D+E+F
ANS.e
70. Cea mai ridicata medie de viata la femei inregistrata in Japonia in 1996 era:
a. Sub 60 de ani
b. Peste 60 de ani
c. Peste 70 de ani
d. Peste 80 de ani
e. Peste 90 de ani
ANS.c
71. ,, Pana in zilele noastre – afirma Peter Wersley – societatea umana nu a existat de fapt”, intrucat ,,Conexiunile sociale, politice si economice care depasesc granitele dintre tari conditioneaza in mod decisiv soarta celor care traiesc in interiorul fiecareia dintre ele.” La ce fenomen se referea autorul ?
a. Internationalizarea raporturilor dintre societati
b. Cresterea interdependentelor din societatea mondiala (globalizarea)
c. Universalizarea si diversificarea relatiilor dintre state
d. Aparitia sistemului mondial institutional in materie de organizare politica a
lumii.
ANS.b
72. Noile cente de putere universala apar indeosebi:
a. La periferia vechilor centre de putere
b. In interiorul vechilor centre de putere
c. In exteriorul vechilor centre de putere.
ANS.a
73. Conceptul de revolutie, in epoca industriala ( dupa revolutia franceza din 1789) – sustine Emmanuel Geiss, – reflecta preponderent:
a. Stari sociale din trecut
b. Realitati sociale actuale
c. Schimbari sociale in perspectiva.
ANS.c
74. Emmanuel Geiss, in lucrarea ,,Istoria lumii din preistorie pana in anul 2000”, referindu-se la urmarile tensiunilor socio- economice generate de acumularea primitiva de capital (revolutia politica) mentioneaza ca acestea pregatesc terenul pentru:
a. Trecerea la economia manufactuera
b. Industrializarea sistematica (constienta)
c. Modernizarea agriculturii
d. Dezvoltarea comertului.
ANS.b
75. Unitatea imperiala germana din 1871 este de fapt ,, Revolutia germana” a afirmat:
a. Otto von Bismark
b. Wilhelm al II-lea
c. Benjamin Disraeli
d. Friedrich Engels
e. Arthur Neville Chamberlain
ANS.c
76. Constructia statelor nationale, care incepe in Evul Mediu, debuteaza in plan European in:
a. Peninsula Iberica
b. Insulele britanice
c. Centrul continentului
d. Peninsula Scandinava
e. Zona Balcanica
ANS.a
77. Rasismul european, care se considera ca este inaugurat teoretic prin lucrarea ,,Bazele istoriei omenirii” (1785), datorata filosofului si istoricului Christoph Meiners din Gottingen, este reprezentat ulterior de alti oamenii politici sau de stiinta.Intre cei enumerati, cel mai important este :
a. Emmanuel Kant
b. Johann Friedrich Blaumenbach
c. Edward Long
d. Joseph Arthur Gobineanu
e. Adolf Hitler
ANS.e
YES/NO
1. Institutionalizarea marcheazã o etapã importantã în procesul de autonomizare a istoriei sociale? ANS.Y
2. Istoricul francez Hippolyte Taine a avut urmãtoarele cuvinte de apreciere referitoare la o lucrare onograficã româneascã editatã la Paris în 1886/1887: „Aceste mari monografii sistematice sunt la baza oricãrei concluzii politice: când le vom avea în numãr destul de mare, vom ajunge poatea ne scãpa de formulele tepene si mecanice, în care spiritul de libertate s-a tinut închis pânã acum…”.
Autorul francez se referea la N. Iorga?
ANS.N
3. Profesorului D. Gusti i se datoreazã înfiintarea primei structuri institutionale a istoriei sociale în România?
ANS.Y
4. Foaia de zestre face parte din categoria documentelor sociale necifrice personale?
ANS.N
5. Autorul primului manual de istorie socialã din România, care apare în 1927, este Stefan (Motas) Zeletin?
ANS.Y
6. Istoria oralã poate fi consideratã drept metodã de cercetare pentru istoria socialã?
ANS.N
7. Observatia indirectã este una din modalitãtile de înregistrare a unui fapt social de cãtre istoria oralã?
ANS.Y
8. Expansiunea teritorialã a marilor imperii din veacurile XVI – XIX are numai ratiuni de ordin economic?
ANS.N
9. Moldova, în evul mediu, a purtat si denumirea de Ugro-Vlahia?
ANS.N
10. Desfiintarea rumâniei si a veciniei are loc în vremea domniei lui Nicoale Mavrocordat?
ANS.N
11. Imperiul Hasburgic apare în posturã de putere dominantã în spatiul românesc înainte de 1600?
ANS.N
12. Exploatarea colonialã a provinciilor românesti aflate sub dominatie imperialã, în afarã de jaful economic, s-a manifestat si în alte forme?
ANS.Y
13. Contributiile bãnesti sub formã de impozite reprezintã un mod de exploatare economicã imperialã?
ANS.Y
14. Pierderile înregistrate de români în urma dominatiei strãine sunt mai mari dacât echivalentul a 14.000 t. de aur?
ANS.Y
15. Populatia stiutoare de carte din Basarabia în 1918, dupã mai bine de un secol de dominatie ruseascã, reprezenta mai putin de 2% din numãrul locuitorilor provinciei?
ANS.Y
16. Factorii exogeni care actioneazã asupra habitatului rural si urban influenteazã foarte putin sau chiar deloc evolutia acestuia?
ANS.N
17. Devãlmãsia care desemneazã o structurã a organizarii comunitare tipice epocii medievale, este, studiatã de istoricul Radu Rosetti?
ANS.Y
18. Dominanta agrarã a structurii sociale se defineste târziu în evolutia societãtii românesti?
ANS.N
19. “Mestesugarii domeniali” reprezintã o categorie socio-profesionalã a societãtii moderne?
ANS.N
20. “Jelerii”- populatie transilvãneanã din epoca medievalã lipsitã complet de proprietate-erau “legati” de satul în care trãiau?
ANS.N
21. Sistemul clientelar presupune dominatia autoritara a unei populatii asupra alteia?
ANS.N
22. Comunitatea inglobata (tribul) intr-o unitate sociala in care functioneaza sistemul tributal ( uniune de triburi sau stat arhaic)apare ca propietar unic al bunurilor mobile sau imobile?
ANS.Y
23. Dominatia straina asupra spatiului istoric traditional al romanilor se exercita integral in anul 1600?
ANS.N
24. Revolutia romana de la 1848 se desfasoara in toate provinciile istorice romanesti?
ANS.Y
25. Dominatia ruseasca asupra Basarabiei se incheie definitiv in anul 1918?
ANS.N
Acasa 
Portal 
Galerie 
Conectare 
O grila mai veche din anii trecuti. 
