Relatii publice, comunicare, secretariat
1. Cum pot fi definite relatiile publice?
a. practica sociala.
b. proces de comunicare
c. a+b
ANS : C
2. Când au apărut relatiile publice?
R: la sfârşitul sec. al XIX-lea
3. În ce tări au apărut relatiile publice?
R: în S.U.A., Marea Britanie şi Germania
4. De ce au fost determinate relatiile publice în constituirea opiniei publice?
a. rolul presei
b. rolul TV
c. rolul radioului
ANS : A
5. Ce înseamnă triunghiul încrederii?
a. relaţia trilaterală între grupuri sau instituţii
b. implicate în activitatea de construire a credibilităţii
c. a+b
ANS: C
6. Ce efort exprimă relatiile publice?
a. obtinerea unui acord intre grupuri sau institutii
b. care se asociaza pentru a promova interese comune
c. a + b
ANS : C
a. analiza
b. planificare
c. implementare
d. evaluare a comunicarii interne si externe dintr-o organizatie
e. a+b+c+d
ANS : E Efort continuu si sistematic
7. Cu ce domenii se interferează relatiile publice?
a. relatii publice
b. publicitatea sau reclama
c. a+b
ANS : C
8. Cu ce domenii nu trebuie confundate relatiile publice?
a. marketing-ul
b. publicitatea sau reclama
c. a+b
ANS : C
9. Cum sunt denumite grupurile sau institutiile cu interese comune?
a. publicuri
b. grupuri ţintă
c. grup focusat
ANS: A
10. Cum se numesc publicurile care se îndreaptă în mod preferential
informatia cu scopul de a le obtine încrederea în exclusivitate?
a. publicuri
b. grupuri ţintă
c. publicuri si grupuri ţintă
ANS: B
11. Ce urmăresc programele de relatii publice?
a. sa obtina consimtamantul public
b. pentru aplicarea programelor lor
c. a + b
ANS : C
12. Ce implică relatiile publice ca proces de comunicare?
a. un emitent
b. un receptor
c. un grup de suport
d. a+b+c
ANS: D
13. Ce loc ocupă opinia publică în procesul de comunicare în relatiile
publice? R : Factor important
14. Ce reprezintă zvonurile în relatiile publice?
a. nu reprezinta tehnica de comunicare de baza in relatiile publice
b. o sursa de informare neoficiala si un mijloc de manipulare
ANS : A
15. Care sunt serviciile furnizate de o firmă de relatiile publice?
a. servicii de promovare şi publicitate
b. consultanţă pentru prezentări şi discursuri publice
c. organizarea unor investigaţii de cercetare şi evaluare a publicului vizat
d. a+b+c
ANS: D
a. consultanţă pentru comunicarea în situaţii de criză
b. consultanţă pentru relaţiile cu comunitatea
c. analiza presei
d. a+b+c
ANS: D
a. organizarea de evenimente publice
b. b. consultanta pentru relatiile cu guvernul si alte autoritati publice
c. consiliere in crearea imaginii institutionale
d. a+b+c
ANS : D
16. Care sunt principalele calităti cerute unui bun practician de relatii publice?
a. curiozitatea, dorinţa de a culege cât mai multe informaţii pentru a clarifica o problemă
b. discreţia, capacitatea de a păstra secretul informaţiilor comunicate de client, până la alcătuirea programului final
c. a+b
ANS: C
a. capacitatea de a asculta în conversaţia cu un interlocutor individual sau în cazul unei discuţii în grup
b. puterea de a lucra în echipă; pentru a rezolva o problemă sau pentru a alcătui un plan de acţiune
c. a+b
ANS: C
a. politeţea, atenţia acordată partenerilor e discuţie, fără a face comentarii jignitoare la adresa spuselor acestora
b. umorul în situaţiile dificile sau care iau prin surprindere
c. a+b
ANS: C
17. De ce trebuie să tinem cont de calitatea serviciilor si corecta informare a publicului în cadrul relatiilor publice?
a. calitatea serviciilor pe care le ofera
b. de corecta informare a publicului
c. a + b
ANS : C
18. Ce reprezintă relatiile publice ca practică organizatională?
a. analiza
b. planificare
c. implementare
d. evaluare a comunicarii interne si externe dintr-o organizatie
e. a+b+c+d
ANS : E
19. Ce înseamnă modelul beneficiarilor multipli?
a. grupari de interese economice
b. grupari de interese politice
c. grupari de interese sociale
d. a+b+c
ANS : D
20. Care sunt cele mai importante recomandări legate de practicile de relatii publice?
a. utilizarea unor reţele eficiente de furnizori şi distribuitori
b. consolidarea culturii de orga
c. a+b
ANS: C
a. dezvoltarea unor relatii pozitive si durabile cu parteneri de afaceri
b. cunoasterea nevoilor si intereselor clientilor
c. investitii durabile in formarea profesionala a angajatilor
d. a+b+c
ANS: D
21. Ce reprezintă boicotul în relatiile publice?
Boicotul reprezinta refuzul unui grup de consumatori de a achizitiona produsele si serviciile unei companii, daca aceasta a adus ofense sau prejudicii publice
22. Prin ce se caracterizează relatiile publice de corporatie?
a. un set de practici de comunicare integrate
b. o importanta competenta etica fata de publicul intern, extern si angajati
c. a+b
ANS : C
23. În ce domenii operează relatiile publice ale institutiilor publice?
a. educaţiei
b. sănătăţii
c. protecţiei sociale
d. culturii
e. a+b+c+d
ANS: E
24. Prin ce se individualizează relatiile publice din domeniile
Divertismentului si turismului?
a. varietatea mare de public
b. de instabilitatea acestuia faţă de serviciile oferite
c. a+b
ANS: C
25. Care sunt timpii strategici ai procesului de relatii publice?
a. cercetare, planificare
b. comunicare şi evaluare
c. a+b
ANS: C
26. Ce reprezintă cercetarea în procesul de relatii publice?
a. culegerea de informatii in mod controlat
b. obiectiv si sistematic
c. cu scopul de a descrie si a evalua o stare de fapt
d. a+b+c
ANS. D
27. Care sunt cele mai utilizate tehnici de cercetare?
a. cercetarea de arhivă, documentarea
b. cercetarea on-line, analiza de conţinut
c. interviul, focus-grup
d. a+b+c
ANS: D
28. Ce stabileste planificarea?
a. obiectivele
b. mijloacele prin care se desfăşoară procesul de relaţii publice
c. a+b
ANS: C
29. Care este cel mai utilizat tip de planificare?
ANS: Cel mai utilizat tip de planificare in relatiile publice este managementul prin obiective .
30. Ce reprezintă planul de actiune?
ANS: Planul de actiune reprezinta un document prin care firma ii elaboreaza obiectivele, mijloacele si calendarul de actiune pentru o campanie de comunicare publica .
31. Ce contine planul de actiune în relatiile publice?
a. obiectivele
b. mijloacele
c. calendarul de acţiune pentru o campanie de comunicare publică
d. a+b+c
ANS : D
32. Ce trebuie să ofere un program de comunicare?
a. despre cine, ce spune
b.pe ce canal, cui
c. cu ce efect
d. a+b+c
ANS: D
33. Care este tipologia mesajelor?
a. mesajul politic
b. mesajul de prestigiu
c. mesajul care urmăreşte schimbarea de comportament
d. a+b+c
ANS: D
a. mesajul comercial
b. mesajul utilitar
c. a+b
ANS: C
34. Ce reprezintă evaluarea în relatiile publice?
a. în care au fost realizate obiectivele planificate
b. s-a probat eficienţa procesului de relaţii publice
c. a+b
ANS:un număr de metode şi de tehnici de determinare numai a gradului: C
35. Ce tipuri de evaluare există în relatiile publice?
a. evaluarea organizaţiei în ansamblu
b. evaluarea finală
c. a+b
ANS: C
36. De ce trebuie să tină cont comunicarea organizatiei cu publicurile ei în situatii de criză?
a. punerea publicului pe primul plan
b. asumarea responsabilităţii depline
c. adoptarea unui stil onest
d. a+b+c
ANS: D
a. luarea de poziţie deschisă
b. evitarea situaţiilor de tipul „fără comentarii“
c. desemnarea unui purtător de cuvânt
d. a+b+c
ANS: D
a. organizarea unui centru pentru strângerea şi diseminarea informaţiilor
b. flux de informaţii din partea organizaţiei către publicuri
c. organizaţia trebuie să fie accesibilă pentru mass-media
d. a+b+c
ANS: D
37. Ce tehnici de comunicare sunt utilizate în mod curent?
a. comunicatul de presă; broşura
b. mapa de presă; buletinul informativ
c. raportul anual; discursul
d. a+b+c
ANS: D
38. Care sunt cele mai importante aplicatii ale comunicării în relatiile
publice?
a. campania de relaţii publice
b. campania electorală
c. a+b
ANS: C
39. Ce loc ocupă mass-media în relatiile publice?
Se desfasoara pe 3 niveluri : in interiorul organizatiei, intre organizatie si alte institutii similare si intre organizatie si publicul larg.
40. Ce diferentă este între scopul urmărit de jurnalist si de către agentul de
relatii publice?
Jurnalistul scrie pentru o categorie larga de oameni cu scopul de a informa asupra unor subiecte de interes public .
Agentul de relatii publice scrie pentru a convinge publicul sa aiba o atitudine favorabila fata de firma pe care o reprezinta.
41. De ce factori trebuie să se tină seama la redactarea unui material destinat presei?
a. consecinta
b. interesul
c. ineditul
d. proximitatea si proeminenta
e. a+b+c+d
ANS : E
42. Ce este comunicatul de presă?
a. prin intermediul mass-media
b. redactat de agentul de relaţii publice
c. a+b
ANS: o ştire transmisă de o persoană publică: C
43. Ce caracteristici are comunicatul de presă?
a. emiţătorul este o organizaţie sau o persoană publică
b. redactorul şi transmiţătorul este specialistul în relaţii publice
c. destinatarul mesajului transmis este publicul - ţintă, prin intermediul presei
d. a+b+c
ANS: D
44. Ce este un dosar de presă?
a. destinate mass-media
b. trimise jurnaliştilor prin poştă sau înmânat la începutul unei conferinţe de presă
c. a+b
ANS:un pachet de informaţii( comunicate de presa, brosuri, discursuri,fise tehnice, prospecte sau rapoarte anuale) : C
45. Care sunt categoriile dosarelor de presă?
a. destinate evenimentelor
b. destinate prezentării organizaţiei
c. dosarele de presă-suport
d. a+b+c
ANS: D
46. Ce elemente contine un dosar de presă?
a. o scrisoare acroşantă, programul conferinţei
b. comunicate de presă, listă faptică
c. obiecte – cadou
d. a+b+c
ANS: D
47. Ce este conferinta de presă?
a. o problemă deosebit de importantă
b. o problemă care a stârnit interesul publicului
c. a+b
ANS: este o manifestare la care o organizaţie convoacă jurnalişti de la diferite publicaţii, posturi de radio şi televiziune, pentru a prezenta numai:C
48. Care sunt modelele din istoria relatiilor publice?
a. modelul agentului de presa si modelul informarii publicului
b.modelul comunicarii bilaterale asimetrice si modelul comunicarii bilaterale simetrice
a. a+b
ANS : C
49. În care paradigmă se încadrează relatiile publice, contemporane?
a. paradigma comunicării bilaterale asimetrice
b. paradigma comunicării bilaterale simetrice
c. paradigma comunicării bilaterale asimetrice si simetrice
ANS: B
50. Ce este un sistem nervos digital?
a. echivalentul electronic, intr-o companie, al sistemului nervos uman
b. ofera un flux de informatii perfect integrat
c. este directionat exact acolo unde trebuie si exact la momentul potrivit in cadrul organizatiei
d. a+b+c
ANS : D
51. Care sunt aplicatiile particulare ale relatiilor publice actuale?
a. consilierea de imagine
b. promovarea si organizarea evenimentelor
c. strangerea de fonduri
d. a+b+c
ANS : D
52. Ce servicii oferă agentiile de relatii publice?
a. comunicare de marketing, consiliere de imagine pentru manageri
b. cercetarea şi evaluarea publicurilor, comunicarea de criză
c. analiza mass-media, relaţii comunitare
d. a+b+c
ANS: D
a. managementul evenimentelor, relaţia cu autorităţile publice
b. comunicarea cu angajaţii, identitate de corporaţie
c. relaţii financiare
d. a+b+c
ANS: D
53. Ce sunt servicii integrate de comunicare?
a. combinatia eforturilor de comunicare indreptate catre diferite tinte
b. permit intregului sa fie mai bun decat suma partilor sale
c. a+b
ANS : C
54. Care sunt elementele cheie ale unui program de comunicare pentru
contracararea crizei?
a. un plan de comunicare
b. o echipă de criză
c. un singur purtător de cuvânt pe perioada crizei
d. a+b+c
ANS: D
55. Care sunt imperativele unui program de comunicare într-o organizatie
non-profit?
a. accesul egal la informaţii
b. transparenţa mesajului
c. a+b
ANS: C
56. Cum se realizează comunicarea?
a. direct
b. indirect
c. in grup
d. a+b+c
ANS: D
R: presupune un sistem de semne si o relatie de schimb intre doi parteneri sau mai mult, care utilizeaza un anumit cod comun
57. Ce include schema restrânsă a comunicării?
a. Emiţătorul
b. Mesajul
c. Receptorul
d. Codul
e. toate aceste componente
ANS: E
58. Ce este feed-back-ul?
Reactia receptorului la mesajul transmis de catre emitator
R: procesul prin care reactia la mesajul decodat este transmisa inapoi la cel care l-a codificat
59. Ce înseamnă comunicarea intrapersonală?
a. doi participanti îsi transmit o serie de mesaje;
b. emitãtorul si receptorul reprezintã aceeasi persoanã;
c. schimburile comunicationale se realizeazã în interiorul organizatiei.
ANS: formã de comunicare socialã în care: B
60. Ce este comunicarea interpersonală?
R: comunicarea care se realizeazaintre doi participanti care isi transmit reciproc o serie de mesaje.
61. Ce stabileste proxemica?
R: Zonele care departajeaza interlocutorii; stabileste zona intima,personala,sociala si publica
62. La ce distantă se situează zona intimă?
a. 0,50 m
b. 1,20 m
c. 3 m
ANS : A
63. Cu ce se ocupă kinezica?
a. comunicarea gestuală
b. comunicarea verbală
c. comunicarea nonverbalã
ANS: A
64. Care este principalul scop al mijloacelor de comunicare în masă?
a. un singur individ
b. cât mai mulţi indivizi în acelaşi timp
ANS: să poată informa:B
65. Care sunt cele mai importante mijloace de comunicare în masă?
a. presa scrisă
b. radioul
c. televiziunea
d. internetul
e. toate acestea la un loc
ANS: E
66. Ce este comunicarea directă?
a. Emitatorul si receptorul se afla în acelaşi timp şi în acelaşi loc în care este transmis mesajul;
b. se comunică prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet;
c. la distantã.
ANS: A
a. emiţătorul şi receptorul se află în acelaşi timp şi în acelaşi loc în care este transmis mesajul;
b. comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale.
ANS: A
67. Ce este comunicarea indirectă?
a. emiţătorul şi receptorul se află în acelaşi timp şi în acelaşi loc în care este transmis mesajul;
b. comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale.
ANS: B
a. în acelaşi timp şi în acelaşi loc în care este transmis mesajul
b. la distanţă şi se comunică prin scris, tipar, telegraf, telefon, internet
c. la distanţă
ANS: B
68. Ce este limbajul paraverbal?
a. tonalităţii vocii
b. ritmul vorbirii
c. accentelor
d. pauzelor
e. toate acestea la un loc
ANS: E
69. Când se realizează functia emotivă a comunicării?
Cand mesajul transmis:
a. evidenţiază stările şi emoţiile emiţătorului
b. încearcă manipularea receptorului
c. în centrul atenţiei se află contextual în care se produce mesajul
ANS: A
70. Când se realizează functia conativă(persuasivă sau retorică) a
comunicării?
a. evidenţiază stările şi emoţiile emiţătorului
b. încearcă manipularea receptorului
c. în centrul atenţiei se află contextual în care se produce mesajul
ANS: B
71. Când se realizează functia poetică a comunicării?
a. mesajul transmis este cel vizat
b. în centrul atenţiei se află contextual în care se produce mesajul
c. încearcă manipularea receptorului
ANS: A
72. Când se actualizează functia referentiată (cognitivă) a comunicării?
a. mesajul transmis este cel vizat
b. în centrul atenţiei se află contextul în care se produce mesajul
c. evidenţiază stările şi emoţiile emiţătorului
ANS: B
73. Când se manifestă functia metalingvistică a comunicării?
a. atrage atenţia asupra limbajului, codului utilizat;
b. urmăreşte modul în care funcţionează canalul de contact;
c. în centrul atenţiei se află contextual în care se produce mesajul.
ANS: A
74. Când se manifestă functia fatică a comunicării?
a. atrage atenţia asupra limbajului, codului utilizat
b. urmăreşte modul în care funcţionează canalul de contact
c. în centrul atenţiei se află contextual în care se produce mesajul
ANS: B
75. Ce rol are politetea în comunicare?
a. politetea este norma
b. lipsa de politete este exceptia negativa
c. se accepta ambele ipoteze
ANS: A
R: pt.a-l proteja sau a-l pune in valoare pe partenerul sau de interactiune
76. De ce este conditionată comunicarea în grup?
R: marimea grupului
77. Din câte persoane este alcătuit grupul mic?
a. cel puţin 5 persoane
b. între 5 şi 20 de persoane
c. între 20 şi 60 de persoane
ANS: B
78. Ce reprezintă statutul individului în grup?
a. poziţia pe care o deţine în mod formal, oficial, pe baza sarcinii pe care o are de realizat
b. poziţia asumată în grup, cu privire la regulile şi comportamentul pe care trebuie
să-l respecte
c. poziţia pe care o deţine în mod formal si poziţia asumată în grup
ANS: A
79. Ce reprezintă rolul individului în grup?
a. poziţia pe care o deţine în mod formal, oficial, pe baza sarcinii pe care o are de realizat
b. poziţia asumată în grup, cu privire la regulile şi comportamentul pe care trebuie
să-l respecte
c. poziţia pe care o deţine în mod formal si poziţia asumată în grup
ANS: B
80. De ce este determinată formarea grupului?
a. adoptarea unei ţinte comune
b. stabilirea unor relaţii constante în interiorul grupului
c. ambele
ANS: C
81. Când apare gândirea în grup?
a. cu grad mare de coeziune
b. în care loialitatea faţă de grup primează
c. care îndeplinesc ambele condiţii
ANS: cand grupul are un C
82. Ce sunt organizatiile?
a. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul economic;
b. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul politic;
c. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in diferite domenii: economic, social, cultural, politic etc.
ANS: C
Organizatiile sunt grupuri institutionale, formale, in care indivizii colaboreaza in vederea atingerii unor obiective comune, explicite.
83. Cine a formulat principiul:” Într-o ierarhie, un salariat tinde să urce până
la nivelul său de incompetentă .”
a. Peter
b. McGregor
c. Johary
ANS: A
84. Cum poate fi comunicarea internă în cadrul organizatiei?
a. formală
b. informală
c. de ambele feluri
ANS: C
85. Care sunt tipurile culturale de comunicatori în organizatie?
a. „bârfitorii“
b. „eminenţele cenuşii“
c. „secretarele şi portarii“
d. „preoţii“
e. toate aceste categorii
ANS: E
86. Care sunt rolurile interne în reuniunile organizatiei?
a. preşedinte
b. moderator
c. facilitator
d. toate aceste roluri
ANS: D
87. Cui transmit informatii agentiile de presă?
a. ziarelor
b. televiziunii
c. radioului
d. tuturor mijloacelor
ANS: D
88. Ce sustine teoria glontului magic?
a. fiecare destinatar din rândul publicului recepteazã mesajul în mod uniform;
b. reactiile sale sunt imediate si directe;
c. a+b.
ANS: faptul ca C
89. În ce constă puterea recompensatoare a mesajului?
a. capacitatea emitãtorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale;
b. capacitatea emitãtorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale;
c. identificarea receptorului cu emitãtorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emitãtorul.
ANS: A
90. În ce constă functia adaptativă a receptorului?
a. adaptarea receptorului la cerinţele emiţătorului
b. tendinţa unui individ de a păstra o bună imagine despre sine
ANS: A
91. Ce este manipularea?
a. informarea receptorului;
b. influentarea receptorului.
ANS: B sau ,,O modalitate de a exercita o dominatie politica a unui individ sau a unui grup ,prin apelul la diferite mijloace, mai mult sau mai putin ascunse”
92. Care sunt cele mai cunoscute tehnici de manipulare?
a. „piciorul în uşa“
b. „uşa în nas“
c. „falsa ofertă“
d. programarea neurolinvistică
e. toate acestea
ANS: E
93. Ce atitudine pot avea emitătorul si receptorul în comunicarea publică?
a. activă
b. pasivă
c. de ambele feluri sau combinate
ANS: C
94. Ce se întelege prin audientă în comunicarea în masă?
R : Cantitatea totala de timp pe care receptorii il acorda vizionarii unui program sau,, Totalitatea receptorilor unui mesaj transmis prin intermediul unui mijoc sau altul de comunicare in masa’’
95. Ce înseamnă public ostil?
a. o părere hotărât opusă celei a emiţătorului;
b. o părere fidelă celei a emiţătorului;
c. o atitudine neutrã.
ANS: A
96. Ce reprezintă locul public?
a. spaţiul fizic, cu identitate teritorială şi administrativă unde apar practici publice
b. contexte sociale în care apar practici publice
c. ambele
ANS: C
97. Ce reprezintă publicul intern?
a. angajaţi şi management;
b. management;
c. grupuri sociale interesate de serviciile organizaţiei.
ANS: A
98. La ce se referă transparenta în comunicarea publică?
a. garantarea caracterului public al informaţiei
b. refuzul unui grup de a achiziţiona produsele şi serviciile unei companii, dacă aceasta a adus ofense sau prejudicii publice
ANS: A
99. Ce tip de relatie poate transmite publicului o organizatie?
a. reclamelor
b. informativ
c. de apărare
d. din toate tipurile
ANS: mesaje, numai de tipul: D
100. Care sunt tehnicile de comunicare utilizate în mass-media?
a. comunicatul de presă
b. dosarul de presă
c. conferinţa de presă
d. toate acestea
ANS: D
a. consultanţă pentru comunicarea în situaţii de criză
b. consultanţă pentru relaţiile cu comunitatea
c. analiza presei
d. a+b+c
ANS: D
R : presa scrisa,radioul,televiziunea si internetul
101. Ce fel de formã de comunicare socialã este comunicarea
intrapersonalã?
a. doi participanti îsi transmit o serie de mesaje;
b. emitãtorul si receptorul reprezintã aceeasi persoanã;
c. schimburile comunicationale se realizeazã în interiorul organizatiei.
ANS: B
102. Ce studiază proxemica?
a. gesturile ca formã a comunicãrii nonverbale;
b. utilizarea spatiului de cãtre indivizi în timpul contactelor interpersonale;
ANS: B
103. Ce studiază kinezica?
a. gesturile ca formã a comunicãrii nonverbale;
b. utilizarea spatiului de cãtre indivizi în timpul contactelor interpersonale.
ANS: A
104. Ce fel de gesturi sunt emblemele?
a. însotesc si subliniazã mesajele verbale;
b. înlocuiesc cuvintele în pantomimã, în comunicarea surdo-mutilor.
ANS: B
105. Ce fel de gesturi sunt ilustratorii?
a. însotesc si subliniazã mesajele verbale;
b. înlocuiesc cuvintele în pantomimã, în comunicarea surdo-mutilor.
ANS: A
106. Unde a apărut tiparul (inventat în 1438)?
a. China
b. Coreea
c. Europa
ANS: C
107. Cui se datorează inventarea telegrafului?
a. Samuel Morse;
b. Graham Bell;
c. I. L. Baird.
ANS: A
108. Cui se datorează inventarea telefonului?
a. Samuel Morse;
b. Graham Bell;
c. I. L. Baird.
ANS: B
109. Cui se datorează inventarea televiziunii?
a. Samuel Morse;
b. Graham Bell;
c. I. L. Baird.
ANS: C
110. Ce este comunicarea directă?
a. emiţătorul şi receptorul se află în acelaşi timp şi în acelaşi loc în care este transmis mesajul;
b. comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale.
ANS: A
111. Ce este comunicarea indirectă?
a. emiţătorul şi receptorul se află în acelaşi timp şi în acelaşi loc în care este transmis mesajul;
b. comunicarea are nevoie de intermedierea unor mijloace artificiale.
ANS: B
112. Care dintre următoarele caracteristici este specifică unei conversatii?
a. este o intercaţiune continuă;
b. este inevitabilă;
c. este ireversibilă.
ANS: A
a. are aspect redundant;
b. este inevitabilă;
c. este ireversibilă.
ANS: A
a. actualizează frecvent funcţia fatică;
b. este inevitabilă;
c. este ireversibilă.
ANS: A
113. Cărui fel de lider apartine stilul autoritar?
a. împarte dictatorial sarcinile de lucru, nu discută obiectivele comune şi nu ţine cont de opiniile membrilor grupurilor;
b. discută sarcinile cu membrii grupului, lasă loc autoadministrării sarcinilor individuale;
c. nu intervine în sarcinile de grup care acţionează după bunul plac, fără a fi supravegheat.
ANS: A
114. Cărui fel de lider apartine stilul democratic?
a. împarte dictatorial sarcinile de lucru, nu discută obiectivele comune şi nu ţine cont de opiniile membrilor grupurilor;
b. discută sarcinile cu membrii grupului, lasă loc autoadministrării sarcinilor individuale;
c. nu intervine în sarcinile de grup care acţionează după bunul plac, fără a fi supravegheat.
ANS: B
115. Cărui fel de lider apartine stilul permisiv?
a. împarte dictatorial sarcinile de lucru, nu discută obiectivele comune şi nu ţine cont de opiniile membrilor grupurilor;
b. discută sarcinile cu membrii grupului, lasă loc autoadministrării sarcinilor individuale;
c. nu intervine în sarcinile de grup care acţionează după bunul plac, fără a fi supravegheat.
ANS: C
116. Ce fel de lider defineste conducerea autocratã?
a. rezolvã singur sarcinile si decide singur dupã ce solicitã informatii de la membrii;
b. ia decizii singur, dupã consultarea membrilor informati sau a tuturor membriloe echiperi;
c. discutã cu toti membrii grupului, solutia adoptatã fiind cea propusã de grup.
ANS: A
117. Ce fel de lider defineste conducerea consultativã?
a. rezolvã singur sarcinile si decide singur dupã ce solicitã informatii de la membrii;
b. ia decizii singur, dupã consultarea membrilor informati sau a tuturor membrilor echipei;
c. discutã cu toti membrii grupului, solutia adoptatã fiind cea propusã de grup.
ANS: B
118. Ce fel de lider defineste conducerea de grup?
a. rezolvã singur sarcinile si decide singur dupã ce solicitã informatii de la membrii;
b. ia decizii singur, dupã consultarea membrilor informati sau a tuturor membrilor echiperi;
c. discutã cu toti membrii grupului, solutia adoptatã fiind cea propusã de grup.
ANS: C
119. Ce este organizatia?
a. un grup institutional formal, cu o structurã bine definitã, stabilã, cu norme, pozitii si roluri specifice relatiilor dintre membrii sãi;
b. un grup institutional formal, care are stabilite relatiile de autoritate, putere, responsabilitãtile, canalele si formele de comunicare;
c. a+b.
ANS: C
120. Ce este birocratia?
a. legal;
b. rational;
c. a+b.
ANS: un model:C
121. De ce nu tolerează birocratia implicarea personalã, emotionalitatea,
pasiunea, entuziasmul?
a. impersonalitãtii;
b. impartialitãtii;
c. a+b.
ANS: C
122. Care sunt valorile sociale ale culturii organizationale?
a. distanta fatã de putere; evitarea incertitudinii;
b. colectivism vs. individualism; feminitate vs. masculinitate;
c. a+b.
ANS: C
123. Ce fac parte din cultura de întreprindere?
a. valorile si conceptele mentale, ritualurile, miturile;
b. eroii, ceremonialurile si simbolurile;
c. a+b.
ANS: C
124. Ce este comunicarea internã în organizatie?
a. formalã;
b. informalã;
c. a+b.
ANS: C
125. Ce sunt tipurile culturale de comunicatori în organizatie?
a. “bârfitorii”, “eminentele cenusii”, “secretarele si portarii”;
b. “povestitorii”, “spionii”, “cabala”;
c. a+b.
ANS: C
126. Ce misiune are presedintele în cadrul reuniunilor?
a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o închide, orienteazã discutiile;
b. pregãteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficientã si concentreazã discutiile;
c. întocmeste lista înscrierilor la cuvânt si îi invitã în ordinea înscrierii.
ANS: A
127. Ce misiune are moderatorul în cadrul reuniunilor?
a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o închide, orienteazã discutiile;
b. pregãteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficientã si concentreazã discutiile;
c. întocmeste lista înscrierilor la cuvânt si îi invitã în ordinea înscrierii.
ANS: B
128. Ce misiune are facilitatorul în cadrul reuniunilor?
a. este managerul reuniunii, pe care o deschide si o închide, orienteazã discutiile;
b. pregãteste materialul suport pentru declansarea discutiilor, face o prezentare eficientã si concentreazã discutiile;
c. întocmeste lista înscrierilor la cuvânt si îi invitã în ordinea înscrierii.
ANS: C
129. Prin ce se caracterizează comunicarea de masã?
a. existenta unui suport tehnic pentru transmiterea mesajului de la emitãtor la receptor;
b. în rol de emitãtor se aflã o masã mare de indivizi, neomogenã, cu preocupãri diferite;
c. a+b.
ANS: C
130. Care sunt caracteristicile importante ale comunicării de masă?
R:“Comunicarea nu mai este deschisã” si “interlocutorul se raporteazã cum vrea la continutul mesajului primit”
131. Ce sustine „teoria glontului magic”?
a. fiecare destinatar din rândul publicului recepteazã mesajul în mod uniform;
b. reactiile sale sunt imediate si directe;
c. a+b.
ANS: C
132. La ce se referă functia presei de construire a semnificatiei?
a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeazã publicului o anumitã idee despre ceea ce recepteazã;
b. prin “cultivarea” mediaticã a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea realã a situatiei;
c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii.
ANS: A
133. La ce se referă functia “cultivãrii” mediatice?
a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeazã publicului o anumitã idee despre ceea ce recepteazã;
b. prin “cultivarea” mediaticã a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea realã a situatiei;
c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii.
ANS: B
134. La ce se referă functia presei de stabilire a ordinii de zi?
a. mass-media, prin procedee tehnice, inoculeazã publicului o anumitã idee despre ceea ce recepteazã;
b. prin “cultivarea” mediaticã a convingerilor receptorilor, nu mai pot reflecta starea realã a situatiei;
c. stabileste ordinea de zi, prin selectarea si ordonarea anumitor informatii.
ANS: C
135. Ce presupune manipularea prin comunicare?
a. informarea receptorului;
b. influentarea receptorului.
ANS: B
136. În ce constă puterea recompensatoare, exercitatã în actul manipulãrii?
a. capacitatea emitãtorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale;
b. capacitatea emitãtorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale;
c. identificarea receptorului cu emitãtorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emitãtorul.
ANS: A
137. În ce constă puterea coercitivã, exercitatã în actul manipulãrii?
a. capacitatea emitãtorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale;
b. capacitatea emitãtorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale;
c. identificarea receptorului cu emitãtorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emitãtorul.
ANS: B
138. În ce constă puterea referentialã, exercitatã în actul manipulãrii?
a. capacitatea emitãtorului de a atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerintele sale;
b. capacitatea emitãtorului de a-l sanctiona pe receptor pentru neconformarea la cerintele sale;
c. identificarea receptorului cu emitãtorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emitãtorul.
ANS: C
139. În ce constă puterea legitimã, exercitatã în actul manipulãrii?
a. acceptarea de cãtre receptor cã emitãtorul are dreptul sã-i pretindã sã asculte;
b. acceptarea de cãtre receptor a influentei emitãtorului, care detine informatii necunoscute si necesare receptorului;
c. identificarea receptorului cu emitãtorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emitãtorul.
ANS: A
140. În ce constă puterea expertului, exercitatã în actul manipulãrii?
a. acceptarea de cãtre receptor cã emitãtorul are dreptul sã-i pretindã sã asculte;
b. acceptarea de cãtre receptor a influentei emitãtorului, care detine informatii necunoscute si necesare receptorului;
c. identificarea receptorului cu emitãtorul, pe baza dorintei receptorului de a deveni una cu emitãtorul.
ANS: B
141. Ce presupune atitudinea receptorului de adoptare sau de respingere a
mesajului manipulator?
a. emotivã;
b. cognitivã;
c. intentionatã;
d. a+b+c.
ANS: D
142. În ce constau manipulãrile mici?
a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup sã se supunã vointei manipulatorului;
b. modificãri severe ale situatiilor sociale, care pot întrece si asteptãrile manipulatorilor;
c. presiunea pe care o exercitã întreaga culturã în interiorul cãreia trãieste un individ.
ANS: A
143. În ce constă manipularea medie?
a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup sã se supunã vointei manipulatorului;
b. modificãri severe ale situatiilor sociale, care pot întrece si asteptãrile manipulatorilor;
c. presiunea pe care o exercitã întreaga culturã în interiorul cãreia trãieste un individ.
ANS: B
144. În ce constau manipulãrile mari?
a. folosirea unor tactici benigne, cu scopul de a convinge un individ sau un grup sã se supunã vointei manipulatorului;
b. modificãri severe ale situatiilor sociale, care pot întrece si asteptãrile manipulatorilor;
c. presiunea pe care o exercitã întreaga culturã în interiorul cãreia trãieste un individ.
ANS: C
145. Ce este comunicarea politicã?
a. o varietate a comunicãrii publice;
b. comunicare de masã;
c. comunicare interpersonalã.
ANS: A
146. Cu ce este sinonim auditoriul?
a. publicul receptor;
b. audienta;
ANS: A
147. Ce înseamnă audienta?
a. publicul receptor;
b. totalitatea receptorilor unui mesaj transmis prin intermediul unui mijloc de comunicare în masã.
ANS: B
148. Ce înseamnă public ostil?
a. hotãrât opus celei a emitãtorului în problema pe care acesta o prezintã;
b. neinteresat de spusele vorbitorului;
c. interesat de discurs, dar nu este sigur dacã este binevoitor sau dezaprobator fatã de problema expusã;
d. câstigat definitiv de partea emitãtorului, transformându-se în sutinãtor fidel al acestuia.
ANS: A
149. Ce înseamnă public neutru?
a. hotãrât opus celei a emitãtorului în problema pe care acesta o prezintã;
b. neinteresat de spusele vorbitorului;
c. interesat de discurs, dar nu este sigur dacã este binevoitor sau dezaprobator fatã de problema expusã;
d. câstigat definitiv de partea emitãtorului, transformându-se în sutinãtor fidel al acestuia.
ANS: B
150. Ce înseamnă public indecis?
a. hotãrât opus celei a emitãtorului în problema pe care acesta o prezintã;
b. neinteresat de spusele vorbitorului;
c. interesat de discurs, dar nu este sigur dacã este binevoitor sau dezaprobator fatã de problema expusã;
d. câstigat definitiv de partea emitãtorului, transformându-se în sutinãtor fidel al acestuia.
ANS: C
151. Ce înseamnă public sustinãtor?
a. hotãrât opus celei a emitãtorului în problema pe care acesta o prezintã;
b. neinteresat de spusele vorbitorului;
c. interesat de discurs, dar nu este sigur dacã este binevoitor sau dezaprobator fatã de problema expusã;
d. câstigat definitiv de partea emitãtorului, transformându-se în sutinãtor fidel al acestuia.
ANS: D
152. Ce înseamnă tehnica impromptu-ului de expunere a discursului?
a. memorarea discursului;
b. aparenta improvizatie;
c. o realã improvizatie, un discurs nepregãtit.
ANS: C
153. Ce este exordiul, ca parte a discursului?
a. este introducerea, prin care se urmãreste captarea bunãvointei auditoriului;
b. prezintã tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentatã;
c. prezintã, într-o formã concisã, subiectul comunicãrii.
ANS: A
154. Ce este propunerea, ca parte a discursului?
a. este introducerea, prin care se urmãreste captarea bunãvointei auditoriului;
b. prezintã tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentatã;
c. prezintã, într-o formã concisã, subiectul comunicãrii.
ANS: B
155. Ce este naratiunea, ca parte a discursului?
a. este introducerea, prin care se urmãreste captarea bunãvointei auditoriului;
b. prezintã tema discursului si opinia oratorului despre problema prezentatã;
c. prezintã, într-o formã concisã, subiectul comunicãrii.
ANS: C
156. Ce este confirmarea, ca parte a discursului?
a. realizeaza argumentarea problematicii;
b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile;
c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea;
d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea.
ANS: A
157. Ce este refutatia, ca parte a discursului?
a. realizeaza argumentarea problematicii;
b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile;
c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea;
d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea.
ANS: B
158. Ce este digresiunea, ca parte a discursului?
a. realizeaza argumentarea problematicii;
b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile;
c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea;
d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea.
ANS: C
159. Ce este peroratia, ca parte a discursului?
a. realizeaza argumentarea problematicii;
b. cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile;
c. cuprinde vorbe de duh, glume scurte, fara a se abuza de acestea;
d. cuprinde finalul discursului, concluziile in consens cu exordiul si propunerea.
ANS: D
160. Ce înseamnă logoreea, ca greseală de structură a discursului?
a. vorbarie inutila;
b. exprimare bombastica;
c. originalitatea cu orice pret;
d. greseli de logica.
ANS: A
161. Ce înseamnă grandilocventa, ca greseală de structură a discursului?
a. vorbarie inutila;
b. exprimare bombastica;
c. originalitatea cu orice pret;
d. greseli de logica.
ANS: B
162. Ce înseamnă fantezia, ca greseala de structura a discursului?
a. vorbarie inutila;
b. exprimare bombastica;
c. originalitatea cu orice pret;
d. greseli de logica.
ANS: C
163. Ce înseamnă incoerenta, ca greseala de structura a discursului?
a. vorbarie inutila;
b. exprimare bombastica;
c. originalitatea cu orice pret;
d. greseli de logica.
ANS: D
164. Când a căpătat termenul de ”birotică” o acceptiune uzuală?
a. anii 50;
b. a doua jumătate a anilor 70;
c. prima jumătate a anilor 90.
ANS: B
165. Cum este perceput conceptul de birotică, în prezent?
a. ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiilor şi comunicaţiilor între organizaţii;
b. ansamblu de tehnici şi mijloace care au ca obiectiv automatizarea activităţilor de birou şi în principal prelucrarea şi comunicarea cuvintelor, textelor şi imaginilor;
c. una din părţile vizibile ale informaticii fără a se substitui însă acesteia sau telecomunicaţiilor.
ANS: C
166. Care este obiectul principal al biroticii?
a. informaţia;
b. comunicarea;
c. biroul.
ANS: A
167. Cum se realizează comunicarea informatiilor?
a. prin procedee orale;
b. prin procedee scrise;
c. prin procedee orale şi scrise.
ANS: C
168. La ce se referă conceptul de sistem informational?
a. ansamblul sistemelor de circulaţie a informaţiilor materializate sau nematerializate, precum şi la prelucrarea informaţiilor necesare structurii de conducere a unităţii;
b. ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiilor şi comunicaţiilor între organizaţii;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: A
169. Ce este secretariatul?
a. un sistem auxiliar indispensabil al structurilor de conducere, un nucleu funcţional, un grup de oameni specializaţi reuniţi sub o autoritate ierarhică subordonată la rândul ei conducerii unităţii şi care are prevăzute atribuţii cu caracter permanent pentru efectuarea lucrărilor specifice muncii de secretariat;
b. un sistem auxiliar indispensabil al structurilor de conducere, un nucleu funcţional, un grup de oameni nespecializaţi, nesubordonaţi vreunei autorităţi ierarhice;
c. nici una dintre variante nu este corectă.
ANS: A
170. Care este obiectivul biroticii?
a. creşterea calităţii, productivităţii şi flexibilităţii muncii de birou prin informatizarea activităţilor;
b. coordonarea personalului;
c. repartizarea sarcinilor la nivelul compartimentelor.
ANS: A
171. Câte principii cunoaste birotica?
a. 3;
b. 5;
c. 4.
ANS: B
172. Care sunt elementele procesului de comunicare?
a. emiţătorul şi mesajul;
b. canalul şi receptorul;
c. emiţătorul, mesajul, canalul şi receptorul.
ANS: C
173. Ce trebuie avut în vedere în privinta caracteristicilor fluxului de
informatii?
a. conţinut, frecvenţă şi lungime;
b. viteză, fiabilitate şi cost;
c. conţinut, sens, frecvenţă, lungime, viteză, fiabilitate şi cost.
ANS: C
174. Care sunt functiile sistemului informational?
a. de documentare;
b. operaţională;
c. decizională, operaţională şi de documentare/instruire.
ANS: C
175. Care sunt deficientele sistemului informational?
a. distorsiunea şi redundanţa;
b. filtrajul şi supraîncărcarea canalelor;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
176. De câte tipuri sunt procesările informationale?
a. de 2 tipuri;
b. de 4 tipuri;
c. nu sunt mai multe tipuri de procesări informaţionale.
ANS: B
177. Care este structura sistemului birotic?
a. echipament, programe şi informaţii;
b. grafice, schiţe şi desene tehnice;
c. calcule, situaţii şi rapoarte.
ANS: A
178. Cum se clasifică comunicatiile în functie de modul de transmitere?
a. verbale şi non-verbale;
b. formale şi informale;
c. operatorii şi informaţionale.
ANS: A
179. La ce se referă cele mai semnificative bariere comunicationale?
a. exprimare şi recepţie şi bariere mixte;
b. context;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
180. Câte modalităti de amplificare a eficacitătii comunicării există?
a. 2;
b. 6;
c. nici una.
ANS: B
181. Care sunt tipurile de oboseală, ca disfunctionalitate ce apare în munca
de birou?
a. neurosenzoriala;
b. musculara;
c. psihica, musculara si neurosenzoriala.
ANS: C
182. Care sunt limitele maxime admisibile pentru zgomot?
a. 70 db in secretariate si centre de calcul si 50-60 db in servicii financiar-contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare;
b. 50 db in secretariate si centre de calcul si 20-30 db in servicii financiar-contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare;
c. 100 db in secretariate si centre de calcul si 80 db in servicii financiar-contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare.
ANS: A
183. Ce intensitate situează zgomotele dincolo de limitele suportabile?
a. 130 db;
b. 110 db;
c. 120 db.
ANS: B
184. Ce este organizatia?
a. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul economic;
b. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul politic;
c. este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in diferite domenii: economic, social, cultural, politic etc.
ANS: C
185. Cum se numeste reprezentarea grafică a structurii unei organizatii?
a. organigrama;
b. grafic;
c. ambele variante sunt acceptate.
ANS: A
186. Ce reprezintă documentul constitutiv?
a. regulamentul de organizare si functionare;
b. un act normativ care reglementeaza functionarea compartimentelor si este adoptat de conducerea organizatiei respective la nivelul superior al competentelor;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
187. Ce atributii au secretariatele?
a. executarea lucrarilor de registratura generala unde nu exista un compartiment specializat de registratura;
b. intocmirea contabilitatii firmei;
c. preluarea sarcinilor managerului.
ANS: A
188. Cum poate fi organizată activitatea de secretariat?
a. partial descentralizata si partial centralizata;
b. centralizata si descentralizata;
c. centralizata, partial centralizata si partial descentralizata.
ANS: C
189. Care este rolul secretariatului în sistemul informational al
organizatiei?
a. canal informational;
b. emitator de informatii;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
190. Cum este definită functia de secretar?
a. in fisa postului;
b. prin lege, printr-o definitie universal valabila;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: A
191. Care este pozitia asistentului manager în structurile ierarhice?
a. subaltern;
b. colaborator apropiat al directorului;
c. secretar/a.
ANS: B
192. Ce avantaj are asistentul manager, printre altele, din activitatea sa?
a. contacte variate;
b. obligatii sociale sau mondene;
c. deplasari frecvente dictate de un exercitiu executiv al functiei.
ANS: A
193. Ce constrângere are asistentul manager, printre altele, din activitatea sa?
a. necesitatea adaptarii la un program flexibil;
b. responsabilitati ce confera un statut profesional ridicat;
c. putere de influenta sporita si un anume grad de exercitare a deciziei in cadrul firmei.
ANS: A
194. Care sunt criteriile de care se tine cont în selectarea personalului de
secretariat?
a. pregatirea profesionala;
b. calitati si aptitudini personale;
c. pregatirea profesionala, cunostinte de cultura generala, dar si anumite calitati si aptitudini individuale.
ANS: C
195. În ce constă abilitatea secretarilor în relatiile interpersonale?
a. stabilirea si mentinerea relatiilor de lucru;
b. sprijinirea si supervizarea personalului din subordine;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
196. Care sunt obligatiile personalului de secretariat, printre altele, prin
natura functiei privind relatiile interpersonale?
a. cunoasterea unor reguli de protocol;
b. comportament si conduita uzuala;
c. cunoasterea si respectarea unor reguli de protocol la care se adauga cele de comportament si conduita uzuala.
ANS: C
197. Care este sfera corespondentei oficiale?
a. probleme cu continut economic;
b. probleme cu continut administrativ;
c. probleme cu continut economic, juridic, administrativ, diplomatic etc.
ANS: C
198. Care sunt criteriile de clasificare a corespondentei oficiale?
a. domeniul de activitate;
b. criteriul accesibilitatii;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
199. Ce principii stau la baza corespondentei si trebuie respectate?
a. nivelul ierarhic;
b. efectul psihologic;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
200. Ce este indicat, dacă destinatarul se face vinovat de ceva?
a. sa se formuleze admonestari;
b. sa fie invocate o serie de posibile masuri coercitive;
c. este neindicat sa se formuleze admonestari sau sa fie invocate posibile masuri coercitive.
ANS: C
201. Ce caracteristici prezintă stilul corespondentei oficiale?
a. caracteristicile stilului oficial-administrativ;
b. caracteristicile stilului oficial-juridic;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: A
202. Care sunt particularitătile stilului corespondentei oficiale?
a. lexicale si stilistice;
b. gramaticale si stilistice;
c. lexicale, gramaticale, sintactice si stilistice.
ANS: C
203. Ce este determinant pentru succesul unei scrisori?
a. canalele de transmitere;
b. stilul si forma;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
204. Câte forme de aranjare a textului în pagină există în uzanta
internatională?
a. 2 forme;
b. 4 forme;
c. 3 forme.
ANS: C
205. Ce tip de coli se folosesc pentru scrisorile oficiale?
a. cu dimensiuni standardizate A4;
b. cu dimensiuni A3;
c. cu dimensiuni A5.
ANS: A
206. Care sunt mentiunile ce se fac pe plic?
a. indicatii speciale de atentionare;
b. indicatii pentru posta;
c. adresa destinatarului, a expeditorului, indicatii speciale de atentionare si pentru posta.
ANS: C
207. Care este structura scrisorii oficiale, după uzantele internationale?
a. antet, referintele, continut, incheiere;
b. formula de salut, continut, semnatura;
c. antet, numarul si data, referintele, adresa destinatarului, formula de salut, formula de adresare, obiectul scrisorii, continutul, formula de incheiere, formula de salut, semnatura, referiri, anexe.
ANS: C
208. Ce functii revin secretariatului?
a. de tratare a informatiilor;
b. reprezentare;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
209. Care este acceptiunea notiunii de informatie, în activitătile
administrative?
a. este echivalenta cu notiunea de informatie stiintifica;
b. constituie punctul de plecare al unei cercetari;
c. orice angajat care vorbeste, efectueaza o semnalizare, scrie o cerere, un raport, elibereaza o chitanta, o schita etc., emite informatii.
ANS: C
210. Ce presupune tratarea informatiei scrise?
a. aplicarea intregii game de tehnici specifice de secretariat;
b. aplicarea anumitor tehnici specifice de secretariat;
c. neaplicarea vreunei tehnici specifice de secretariat.
ANS: A
211. În ce constă valoarea informatiei documentare?
a. in dimensiune;
b. in perenitate;
c. in sursa.
ANS: B
212. Cui trebuie să furnizeze secretariatul orice document sau informatie
detinută de acesta?
a. la solicitarea managerului;
b. colaboratorilor externi;
c. la solicitarea managerului, a personalului sau colaboratorilor externi.
ANS: C
213. Cu ce trebuie să fie dotat biroul secretariatului?
a. o serie de publicatii cu rol informativ, din domeniul telecomunicatiilor sau transporturilor;
b. publicatii de genul revistelor de scandal;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: A
214. Cum poate interveni secretariatul în degrevarea timpului managerului?
a. in legatura cu comunicarile telefonice;
b. in legatura cu contactele directe;
c. in ambele cazuri.
ANS: C
215. De ce depinde rezolvarea pozitivă a situatiilor, cu privire la funtia
secretarului de filtrare a convorbirilor telefonice si a solicitărilor de contacte
directe?
a. de imputernicirea pe care conducatorul o acorda secretariatului;
b. de abilitatea secretariatului;
c. ambele situatii.
ANS: C
216. În ce constă functia de asistare directă a managerului?
a. participarea secretarului la o serie de intalniri oficiale ale managerului;
b. programarea actiunilor managerului;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
217. Cine participă la sedintă?
a. managerul si secretarul;
b. cativa colaboratori ai managementului pana la un numar destul de numeros al angajatilor in functie de scopul urmarit;
c. secretarul si cativa angajati.
ANS: B
218. Care este scopul sedintelor, consfătuirilor si întâlnirilor de lucru?
a. schimbul de pareri si analiza situatiei periodice;
b. prezentarea de oportunitati si oferte promotionale;
c. ambele cazuri
ANS: C
219. Ce avantaj prezintă conferintele desfăsurate prin intermediul
echipamentelor de comunicare?
a. sprijinirea proceselor de decizie in grup;
b. posibilitati limitate de valorificare a ideilor;
c. perceperii mesajului nonverbal sau posibilitatea unor negocieri prin comunicarile neoficiale realizate pe timpul pauzelor.
ANS: A
220. Care sunt situatiile oficiale specifice în care secretariatul îsi exercită
functia de reprezentare?
a. negocierile;
b. relatiile cu reprezentantii presei;
c. ambele cazuri.
ANS: C
221. În ceea ce priveste functia de reprezentare a secretariatului, cum poate
aceasta influenta organizatia?
a. pozitiv;
b. negativ;
c. ambele variante sunt posibile.
ANS: C
222. Ce este protocolul?
a. regulile care guverneaza ceremonialul;
b. ofera fiecarui participant prerogativele, privilegiile si imunitatile la care are dreptul;
c. ambele variante sunt corecte.
ANS: C
223. În ceea ce priveste salutul, care este regula de bază?
a. barbatii saluta primii femeile;
b. subalternii saluta pe superiorii in grad;
c. ambele sunt reguli de baza privind salutul.
ANS: C
224. Cum poate fi însusită arta conversatiei?
a. nu poate fi insusita dupa anumite formule;
b. poate fi insusita dupa anumite formule;
c. nu se cere vreo pregatire in mod special.
ANS: A
225. Care este rolul tinutei vestimentare în activitatea de reltii cu publicul?
a. nu are vreo importanta;
b. are o deosebita importanta;
c. exista uniforma general valabila.
ANS: B
226. Care este rolul organizării si participării la mese?
a. realizarea unor contacte mai stranse intre participanti;
b. discutarea sau chiar rezolvarea unor probleme de munca;
c. ambele constituie un rol al unor astfel de intalniri.
ANS: C
227. Când se organizează bufetul?
a. cand se invita un numar mic de persoane;
b. cand exista interesul de a se invita un numar mai mare de persoane;
c. cand exista un buget restrans.
ANS: B
228. Care este motivul pentru respectarea punctualittii în sosirea la masă?
a. se pot servi unele mancaruri fixe care se pregatesc „la minut”;
b. pentru a evita ca ceilalti invitati sa astepte pe cel intarziat;
c. in ambele situatii.
ANS: C
229. Când au loc cocktail-urile?
a. dupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00;
b. la pranz, la orele 12.00 sau 13.00;
c. seara, in jurul orelor 19.00 sau 20.00.
ANS: A
230. Când se organizează receptiile?
a. seara, in jurul orelor 19.00 sau 20.00;
b. dupa-amiaza, la orele 17.00 sau 18.00;
c. la pranz, la orele 12.00 sau 13.00.
ANS: A
231. Care sunt împrejurările pentru care se organizează cocktail-urile?
a. ziua nationala;
b. prezenta in tara a unei delegatii straine;
c. ambele ocazii.
ANS: C
232. Care sunt împrejurările pentru care se organizează receptiile?
a. prezenta in tara a unei delegatii straine;
b. in cinstea unei delegatii de inalt nivel;
c. ziua nationala.
ANS: B
233. Când se organizează ceaiurile?
a. dimineata intre orele 10.30-11.30;
b. dupa-amiaza, incepand cu orele 16.00 pana la orele 18.00;
c. ambele variante sunt posibile.
ANS: C
Scuze !!!!!!!! am vrut sa atasez documentul, si cum nu am stiut, am asezat continutul. Sper sa fie de folos, spor la invatat si bafta la examene !
Acasa 
Portal 
Galerie 
Conectare 
