DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL 2011-2012
Uzanţele sunt de regulă :
a) - acte şi fapte stipulate contractual cu prilejul încheierii unui contract din sfera de comerţ internaţional.
-acte şi fapte manifestate independent de orice activitate contractuală
- acte şi fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor dispoziţii legale în materie.
2. Raportul juridic de drept comercial internaţional aparţinând ordinilor juridice naţionale vizeaza :
a)- comercianţii (persoane fizice)
- societăţi comerciale
3. Dacă o societate comercială are mai multe sedii pe teritoriile mai multor state determinant pentru identificarea naţionalităţii acesteia este :
b. locul unde se aflã, in prezent, centrul principal de conducere ºi gestiune a activitãþii statutare
4. Închiderea procedurii de reorganizare judiciară se face:
b prin pronunţarea unei hotărâri de către tribunal, la cererea judecătorului sindic
5. Potrivit principiului de jure gestionis persoanele fizice şi juridice, din state diferite, se situează :
b pe poziţie de egalitate juridică, chiar şi statele fiind în această postură
6. Membrii Grupului de Interes Economic răspund :
a nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale ale grupului cu excepţia cazului în care contractele încheiate cu terţii cocontractanţi, s-a prevăzut astfel;
7. Trăsăturile caracteristice ale contractului de comerţ internaţional sunt :
a)- comercialitatea;
- internaţionalitatea;
8. În situaţia în care se iveşte un conflict între o uzanţă comercială şi o clauză contractuală care a fost stipulată în mod expres va prevala:
b clauza stipulată;
9. Caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice sunt:
a)-caracterul patrimonial;
-caracterul comercial;
-caracterul internaţional;
10. În obiectul dreptului comerţului internaţional nu sunt incluse:
a societăţile mixte constituite cu participare română în străinătate
11. Concurenţa îmbracă mai multe forme, precum:
a)- concurenţa loială;
- concurenţa neloială;
- convenţia anticoncurenţială;

12. „Lex voluntatis” este principiul potrivit căruia:
a)-părţile pot alege legea competentă care să guverneze conţinutul contractului;
- convenţia anticoncurenţială;
- prin acordul părţilor se determină legea contractului de comerţ internaţional
13. Locul executării plăţii în cazul executării voluntare a obligaţiilor contractuale este:
a)- acelaşi stipulat in contract
- cel care rezultă din intenţia părţilor
- cel care rezultă din natura operaţiunii comerciale
14. În raportul dintre comisionar şi comitent există relaţii de :
a)- intermediere;
- de mandat;
15. În cazul Aquis-ului comunitar în domeniul intermedierii agentul comercial are dreptul la comision pentru tranzacţiile încheiate, în termenul prevăzut, atunci când:
a) - i se încredinţează o anumită zonă geografică sau un anumit grup de clienţi
- deţine exclusivitatea pentru o anumită zonă geografică sau un anumit grup de clienţi
- atunci când tranzacţia a fost încheiată împreună cu un client care aparţine zonei sau grupului respectiv
16. Obligaţia de conformitate a mărfurilor are drept obiect :
b.mărfurile a căror cantitate, calitate şi tip să fie corespunzătoare întru totul celor stipulate în contract
17. Cumpărătorul are dreptul de a cere rezoluţiunea contractului de vânzare internaţională
b în caz de nepredare a mărfurilor de către vânzător în termenul prevăzut în contract şi nici în termenul suplimentar acordat de cumpărător.
18. În cadrul contractului de factoring părţile sunt :
a)- factorul;
- utilizatorul;

19. Grupurile de interes economic prezintă unele caractere specifice:
a) - activitatea grupului are caracter accesoriu;
- se pot constitui cu sau fără capital social;
-pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant;
20. Care dintre obligaţiile următoare aparţin franchisorului .
c)- asigură rentabilitatea investiţiei
-urmăreşte respectarea metodelor şi mijloacelor de comercializare
-cedează concesiunea mărcii sau a serviciilor
21. Clauza compromisorie este stipulaţia prin care părţile contractante convin ca un viitor litigiu să fie soluţionat :
b. pe cale arbitrală.
22. Compromisul se referă la un litigiu :

a)- care se va naşte în viitor;
-arătându-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire.

23. Instanţa de judecată va reţine spre soluţionare o convenţie arbitrală dacă:
a)-convenţia arbitrală este lovită de nulitate;
- tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj;
- pârâtul şi-a formulat apărările în fond, fără nici o rezervă întemeiată pe convenţie arbitrală;


23. Instanţa de judecată va reţine spre soluţionare o convenţie arbitrală dacă:
a)-convenţia arbitrală este lovită de nulitate;
- tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj;
- pârâtul şi-a formulat apărările în fond, fără nici o rezervă întemeiată pe convenţie arbitrală;

24. Cererea reconvenţională depusă de pârât se va judeca :
b concomitent cu cererea introdusă de reclamant.
25. În cazul arbitrajului organizat de către o instituţie permanentă , taxele pentru organizarea arbitrajului se stabilesc şi se plătesc :
b conform regulamentului instituţiei permanente de arbitraj
26. Hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai pe calea :
b acţiunii în anulare;
27. Prin raportul juridic de drept al comerţului internaţional se înţelege :
c .raportul patrimonial reglementat de o normă de drept comercial internaţional;
28. Dacă o clauză este interpretabilă din cauza redactării sale ori dintr-un alt considerent se aplică regula de drept conform căreia contractul:
a .va produce efecte potrivit intenţiilor părţilor la momentul încheierii contractului
29. Clauza compromisorie, care reprezintă acordul părţilor de a supune litigiile ce s-ar putea naşte în legătură cu contractul arbitrajului şi a renunţa la dreptul de a apela la organul de jurisdicţie ale statelor, este exprimată :
b)- în cuprinsul contractului de comerţ internaţional
- într-un înscris separat;
30. Leasingul este tranzacţia la care iau parte :
a)- producătorul de bunuri;
-finanţatorul;
- utilizatorul
31. În caz de forţă majoră, ori în caz fortuit, cărăuşul :
b. îl va încunoştinţa despre aceste situaţii pe expeditor, de îndată
32. Pronunţarea hotărârii arbitrale poate fi amânată, sub condiţia încadrării în termenul de nouă luni de la constituirea tribunalului arbitral, cu :
b. cu douăzeci şi unu de zile
33. Conflictul de competenţă dintre o instanţă de judecată şi un tribunal arbitral va fi soluţionat :
A de instanţa de judecată ierarhic superioară,

34. În cazul executării voluntare, de regulă, plata este făcută :
a)- de către debitor
- de către o altă persoană în numele debitorului
35. Moratoriul - este instituţia juridică prin care executarea hotărârii de declanşare a procedurii falimentului, se face la cererea:
a. debitorului;
36. Statutul juridic al sucursalei înfiinţate de către o societate comercială într-o altă ţară este supus :
a)- legii naţionale a societăţii comerciale
- legii naţionale pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea sucursala
-ambele jurisdicţii naţionale;

37. Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de drept comercial :
a)- Comercialitatea;
- internaţionalitatea;
- patrimonialitatea;

38. Răspunderea debitorului este condiţionată de existenţa unui raport de cauzalitate între
a. fapta păgubitoare şi prejudiciul cauzat;
39. În lipsa unei înţelegeri între părţi, cheltuielile arbitrale se suportă :
b. de partea care a pierdut litigiul
40. Judecătorul sindic este numit de către :
b. preşedintele instanţei care aplică procedura reorganizării judiciare;
41. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, numai pentru starea de insolvenţă a debitorului :
a. deja existentă;
42. Raportul juridic de comerţ internaţional este format:
b. drepturile şi obligaţiile asumate de către părţi;
43. În cazul sesizării tribunalului arbitral, pârâtul va face întâmpinarea în termen de :
b. treizeci de zile;
44. Obligaţia de a înmâna scrisoarea de trăsură aparţine :
a. expeditorului;
45. În cadrul contractului de comision, comisionarul lucrează:
b)- în numele celui care îl remunerează
-în nume propriu dar în contul comitentului;

46. În conformitate cu dispoziţiile legale incidente in materie, pot propune un plan de reorganizare judiciară sau de lichidare, următoarele categorii :
c)-creditorii
-asociaţii din societăţile comerciale, asociaţiile cooperatiste şi grupurile de interes economic.
- debitorul
- comitetul creditorilor
47. Factorul este acel intermediar care lucrează :
a. în nume propriu;
48. Poate Lex voluntatis să reglementeze şi asupra formei actelor juridice ?
a. nu, deoarece condiţiile de formă ale unui act juridic sunt stabilite de legea care îi cârmuieşte fondul;
49. Pentru a fi validă declaraţia de rezoluţiune (reziliere) a contractului internaţional de mărfuri adresată celeilalte părţi aceasta trebuie făcută prin :
b. notificare;
50. Obligaţia cărăuşului încetează :
c)-când mărfurile au ajuns la destinaţie iar destinatarul a făcut cererea de predare cărăuşului;
-când mărfurile au ajuns la destinaţie iar destinatarul ia remis scrisoarea de cărat.
51. Izvoarele dreptului comerţului internaţional sunt :
a)- cu caracter intern;
-cu caracter internaţional;
52. După efectele lor, contractele de comerţ internaţional, se clasifică în :
a)- contracte constitutive de drepturi;
- contracte translative;
- contracte declarative;

53. Principiile care trebuie să guverneze interpretarea contractelor de comerţ Internaţional sunt:
a)- principiul bunei credinţe;
-principiul loialităţii;
- principiul colaborării între părţi;
54. Caracterele juridice ale contractului de vânzare în comerţul internaţional care îl
delimitează de contractul de vânzare cumpărare comercială de drept comun sunt:
a)- caracterul comercial;
- caracterul internaţional;

55. Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de drept comercial:
c. ambele
56. În raport de forţa lor juridică, uzanţele se clasifică în:
- uzanţe convenţionale; uzanţe normative;
57. Convenţia internaţională, este izvor al dreptului internaţional, doar în măsura în care are drept scop:
c)- să creeze un drept substanţial şi material uniform;
- uniformizarea dreptului substanţial.
- să remedieze dificultăţile provenite din diversitatea legilor naţionale;
- să uniformizeze regulile de drept internaţional privat;

58. Codificarea dreptului comerţului internaţional presupune:
c. constituirea premiselor unui drept material uniform în domeniu.
59. Statutul juridic al sucursalei înfiinţate de către o societate comercială într-o altă ţră este supus:
a)- legii naţionale a societăţii comerciale;
-legii naţionale pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea sucursala;
- ambele jurisdicţii naţionale;
60. Inchiderea procedurii de reorganizare judiciară se face:
a. prin pronunţarea unei sentinţe de către judecătorul sindic;
b. prin cererea formulată în acest sens de către administrator;
61. Caracterul sinalagmatic al contractelor de comerţ internaţional, este conferit de faptul că:
a. dau naştere la drepturi şi obligaţii corelative pentru părţi;
62. Contractele de comerţ internaţional, se divid după obiectul lor, în contracte care generează obligaţii:
a)- de a da;
- de a nu face.
-de a face;
63. Contractele de comerţ internaţional de lungă durată, se încheie de către părţi pe o perioadă de timp mai mare de:
b. 5 ani;
64. Clauzele unui contract de comerţ internaţional se interpretează de către părţi după:
b)-după intenţia comună a părţilor contractante;
- după buna credinţă.


65. Locul executării plăţii în cazul executării voluntare a obligaţiilor contractuale este:
a)- acelaşi stipulat în contract;
- cel care rezultă din intenţia părţilor;
- cel în care s-a obligat partea la formarea contractului.
66. O ofertă, chiar dacă este irevocabilă, poate fi retractată ?
a)- da, dacă retractarea ajunge la destinatar înaintea ofertei;
- da, dacă revocarea ajunge la destinatar mai înainte ca acesta să fi expediat acceptarea.
- da, dacă retractarea ajunge la destinatar în acelaşi timp cu oferta;

67. Legea aplicării falimentului este:
c. Lex fori
68. Numărul membrilor Grupului de Interes Economic nu poate fi mai mare de:
c. 20;
69. În materia vânzării internaţionale de mărfuri, cumpărătorul are următoarele obligaţii principale:
b)- să plătească preţul convenit pentru marfă;
- să preia mărfurile predate de către vânzători;
70. Drepturile şi obligaţiile care revin părţilor din contractul internaţional de transport, fac obiectul:
a. atât clauzelor contractuale, cât şi prevederilor normelor naţionale şi internaţionale în materie;
71. Convenţia arbitrală încheiată de către părţi are următoarea caracteristică:
a)- este un contract bilateral;
- consensual şi comutativ;
-este un act de dispoziţie, deoarece părţile renunţă la garanţiile acordate de instanţele judecătoreşti
72. În cazul existenţei compromisului se va aplica:
a. legea statului de la sediul arbitrajului;
73. Actul de compromis trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)- litigiul să fie actual;
- exprimarea voinţei ca litigiul să fie supus arbitrajului;
- desemnarea arbitrilor care vor statua asupra arbitrajului;
- organizarea şi procedura în cazul arbitrajului ad-hoc.

74. Clauza compromisorie presupune:
a)- acordul părţilor de a supune litigiile acestora unui arbitraj;
- existenţa unei stipulaţii sau clauze cuprinse în contractul principal ce se vor naşte cu privire la ace contract.
- existenţa unei stipulaţii sau clauze cuprinse în contractul principal;
75. Criteriul comercialităţii se defineşte:
a)- acordul părţilor de a supune litigiile acestora unui arbitraj;
- existenţa unei stipulaţii sau clauze cuprinse în contractul principal ce se vor naşte cu privire la ace contract.
- existenţa unei stipulaţii sau clauze cuprinse în contractul principal;
76. Sunt recunoscute de plin drept în România persoanele juridice străine cu scop patrimonial, valabil constituite în statul a cărui naţionalitate o au?
b. da, pentru că legea română recunoaşte de plin drept personalitatea juridică a societăţilor comerciale străine;
77. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de reorganizare judiciară numai pentru starea de insolvenţă a debitorului:
a. deja existentă;
78. Potrivit regulii de interpretare a conţinutului contractelor de comerţ internaţional, în situaţia în care apare un conflict între o uzanţă cu caracter local şi o uzanţă codificată, are precădere:
b. uzanţa codificată deoarece are vocaţie internaţională;
79. În cazul soluţionării unui litigiu comercial internaţional de către instanţele judecătoreşti, conform dispoziţiilor legale, competenţa teritorială aparţine:
b. instanţelor de la domiciliul pârâtului;
80. Sucursalele societăţilor comerciale de naţionalitate străină constituite în România, se ghideaza dupa :
a)- lex societatis, deoarece nu au personalitate juridică proprie;
- lex societatis, deoarece sunt dependente economic total de societatea - mamă;
81. Sucursala constituită în străinătate de o societate comercială română:
a)- legea română, deoarece are personalitatea juridică a societăţii – mamă;
- legea care cârmuieşte condiţia juridică a comerciantului în ţara în care îşi desfăşoară activitatea;
82. În domeniul intermedierii în comerţul internaţional, se aplică principiul, dacă părţile au convenit astfel:
a. lex voluntatis;
83. După criteriul obiectului lor de activitate, bursele de mărfuri se clasifică în:
b)-burse de valori mobiliare;
-burse de mărfuri;
84. Printre consecinţele juridice determinate de momentul formării contractului amintim:
a)- capacitatea părţilor, care trebuie să existe la acel moment;
- existenţa viciilor de consimţământ, care se apreciază la momentul formării contractului;
- soluţionarea conflictelor de legi în timp se face ţinându-se seama de data formării contractului;
85. O ofertă nu poate fi revocată în următoarele cazuri:
a) - dacă ea arată, fixând un anumit termen pentru acceptare sau în orice alt mod că este irevocabilă;
- dacă este rezonabil ca destinatarul să considere oferta ca irevocabilă şi dacă a acţionat în consecinţă;
86. Acceptarea poate fi tacită, rezultând dintr-o comportare care să exprime voinţa de acceptare a destinatarului ofertei, cum ar fi:
a. începutul de executare al unui contract;
b. expedierea lucrului ori a preţului;
87. Cu privire la modul de redactare a condiţiilor generale, se pot deosebi mai multe categorii:
a)- condiţii generale elaborate de către una dintre părţile contractante şi oferite celeilalte;
- condiţii generale elaborate de către un grup al părţilor;
- condiţii generale elaborate de către o organizaţie neutră;
88. Funcţiile esenţiale ale clauzei de arbitraj, sunt:
a. să înlăture intervenţia instanţelor judecătoreşti ordinare cu privire la soluţionarea litigiului;
b. să acorde arbitrilor puteri în sensul soluţionării litigiului;
89. În baza contractului de vânzare comercială internaţională, vânzătorul are următoarele obligaţii principale:
a)- predarea mărfii;
- transmiterea proprietăţii asupra acesteia;
- remiterea documentelor referitoare la marfă;
- conformitatea mărfii cu stipulaţiile contractuale;
90. Mărfurile sunt conforme contractului în următoarele situaţii:
a. sunt proprii folosinţei cărora servesc în mod obişnuit mărfuri de acelaşi tip;
b. posedă calităţile unei mărfi pe care vânzătorul a prezentat-o cumpărătorului ca mostră sau model;
91. Pentru ca reprezentarea să îşi producă efectele sale specifice, aceasta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. să existe o împuternicire, autorizaţie sau procură;
b. să existe o împuternicire, autorizaţie sau procură;
92. Titulatura de "cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică", face obiectul dreptului comertului international:
c.da
93. Organizarea, dupa caz, a relaţiilor economice internaţionale trebuie să ţină seama de:
a.interesele legitime ale tuturor tarilor
94. Noile principii ale relaţiilor interstatale in materie comerciala, impun respectarea dreptului fiecărui stat la
a.suveranitate
95. Conform dispozitiilor Cartei ONU, indatorirea statelor in materie comerciala, este de a:
a. coopera unele cu altele in domeniul relatiilor internationale
96. Interdependenţa economica a statelor, existenta în scopul accelerării progresului economic general, impune: a.inlaturarea discriminarii in calea schimbului liber de valori materiale ale statelor
97. Raporturile de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, incidente in sfera schimburilor comerciale, se bazeaza pe:
a.inegalitatea drepturilor
98. Calificarea naţionala a comercialitatii aparţine:
a.dreptul intern al fiecarei tari
99. Determinarea comercialităţii cunoaşte în diferite sisteme naţionale de drept, două concepţii:
c.subiectiva si obiectiva

100. Natura obiectivă a actelor şi faptelor de comerţ exterior stă la baza precizării caracterului comercial al acestora şi în concepţia :
a.dreptului roman
101. Raporturile juridice ale comerţului exterior se particularizează faţă de raporturile juridice de comerţ interior prin prezenţa elementului de:
a.internationalitate
102. Criteriile definitorii consacrate internaţionalităţii raporturilor de comerţ exterior sunt reţinute in cuprinsul:
c.conventiilor internationale
103. Caracterizarea dreptului comertului international, se fundamenteaza pe anumite exigente, bazate indeosebi pe:
c.certitudine judiciara
104. Rapiditatea activităţilor benefice comerţului internaţional, comportă în mod necesar simplificarea acestora, prin adoptarea unor decizii:
a. dupa o prealabila consultare
105. Probatiunea datei certe a contractului comercial se poate face:
c.prin orice mijloc de proba
106. Termenele “de prescripţie", au durate mai scurte în dreptul comercial, decât în:
a. dreptul civil
107. In domeniul comerţului internaţional, s-a organizat o jurisdicţie specială şi anume:
a.-arbitrajului international
108. Dovada existentei contractului comercial, de tip international, se poate face:
c. prin orice mijloace
109. Tratatul si cutuma sunt:
c. izvoare internationale ale dreptului comertului international
110. Acordul "de voinţă" a două sau mai multe state, prin care acestea reglementează într-un anumit mod o anumită sferă a relaţiilor internaţionale, creând, modificând ori abrogând pe cele existente, poarta denumirea de:
a. Tratat
111. Tratatele de colaborare şi asistenţă mutuală încheiate de ţara noastră cu alte state, statornicind cadrul politico-juridic al dezvoltării colaborării cu acestea, includ şi clauze privind:
c. intensificarea colaborării economice

112. Reglementarea unor conflicte de legi în materie de cambie şi bilet la ordin, a fosta adoptata in urma:
c. conventiei de la Geneva din 7 iunie 1930
113. In prezent, cel mai vechi izvor al dreptului comertului international este considerat a fi:
c. cutuma
114. Dreptul diplomatic a aparut ca o consecinta a:
a. unificarii cutumelor
115. În situaţia aplicării legislaţiei naţionale a unui stat la un anumit raport juridic, este posibil ca legislaţia comercială a statului respectiv să se completeze cu:
a. legislatia civila
116. Dreptul comun comercial, in Romania, este fundamentat indeosebi pe continutul:
c. Codului Comercial
117. Legea nr. 31/1990, asigură reglementarea unitară a functionarii:
a societatilor comerciale
118. “Uniform Comercial Code”, este aplicabil în:
c. Statele Unite ale Americii
119. “ Uzantele” sunt binecunoscute in doctrina, sub titulatura de:
b-obiceiuri juridice
120. “Uzantele conventionale”, au ca temei:
vointa partilor
121. Uzanţele internaţionale comerciale uniforme, sunt consacrate de:
practica in materie comerciala international

122. Principiile dreptului comertului international, sunt in numar de:
c.3

123. Modalitatea de alegere a normelor aplicablie conntractelor de drept comercial international, se regasesc in doctrina, sub denumirea de:
a. lex voluntatis
124. Spatiul economic al Uniunii Europene, a fost fondat in anul:
a. 1957
125. Tratatul de la Masstrich din anul 1992, a consfintit din perspectiva dreptului comertului international:
a. libera circulatie a marfurilor
126. “Tratatul Nord-American de Liber Schimb”, reprezinta o alternativa a spatiului economic euuropean, tarile semnatare ale acestuia fiind:
a.sua ,Canada,mexic

127. Raporturile juridice comerciale internaţionale se concretizează, în principal, în:
c. contracte comerciale internaþionale
128. Principiul libertăţii convenţiilor, exprimă regula potrivit căreia, fiecare subiect de drept se obligă prin propria lui voinţă, numai la:
-ceea ce acepta ca fiind in interesul lui si numai in masura in care doreste
129. În contractele comerciale internaţionale, puterea voinţei părţilor este:
-mai accentuata decit in con ventiile interne fiind in acelasi timp controversata

130. In cazul aplicarii principiului “lex voluntatis”, partile pot opta în acest sens şi asupra unei legi care nu are nicio legătură obiectivă cu contractul:
a. Da
131. Codul Comercial al SUA, restrânge posibilitatea de opţiune a părţilor numai la legile statelor cu care contractul are legătură rezonabilă:
a. da
132. Raporturile de comerţ internaţional se stabilesc cu preponderenţă:
c. intre personae fizice si juridice din diferite state
133. Statul suveran apare în calitatea sa de subiect de drept civil, acţionând jure gestionis şi fiind reprezentat, de regulă, de:
a. Ministerul de Finante
134. În viziunea concepţiei subiective, de inspiraţie germană, calitatea de comerciant este recunoscută persoanei fizice care-şi înregistrează o firmă în:
c. Registrul de comert

135. In viziunea concepţiei obiective, de inspiraţie franceză, calitatea de comerciant este recunoscută persoanei fizice care săvârşeşte în nume propriu:
c. acte si fapte de comert
136. Sistemele juridice cer pentru a putea efectua acte de comerţ, ca persoana fizica sa aibe:
b. capacitatea de exercitiu
137. Legislaţiile care cunosc dualitatea dreptului privat, disting societăţile comerciale de:
c. societatile civile

138. Potrivit criteriului clasic, societatea al cărei obiect declarat în contractul de societate sau statut, constă în efectuarea de fapte calificate de comerţ, este:
c. societatea comerciala

139. Potrivit criteriului formal, orice societate, independent de obiectul ei de activitate, este comercială dacă s-a constituit:
c. în anumite forme prevãzute expres de lege
140. Majoritatea legislaţiilor, cat şi convenţiile internaţionale bilaterale şi multilaterale în materie, consfinţesc principiul recunoaşterii de plin drept a:
c. personalitatii juridice a societatilor comerciale straine