Criminologie

MULTIPLE CHOICE

1. Ce studiază criminologia?
a. investigarea crimelor.
b. fenomenul social al criminalitatii in scopul prevenirii si combaterii sale.
c. infractiunile grave comise.


ANS: B PTS: 1

2. Care este obiectul criminologiei?
a. criminalitatea.
b. criminalistica.
c. psihologia.


ANS: A PTS: 1

3. Criminalitatea are următoarele trăsături:
a. este un fenomen normal.
b. este o problema minora.
c. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, persistent, numeric si statistic.


ANS: C PTS: 1

4. Pentru a explica cauzele care generează si condiţiile care favorizează criminalitatea se impune:
a. studierea, descrierea si analiza acestui fenomen.
b. investigarea lui.
c. descoperirea autorilor crimelor.


ANS: A PTS: 1

5. Din punct de vedere obiectiv, criminalitatea se împarte în:
a. criminalitate genrala.
b. criminalitate periculoasa.
c. criminalitatea reala, aparenta, oculta, legala.


ANS: C PTS: 1

6. Domeniul criminologiei îl constituie:
a. contraventiile.
b. faptele comise cu nevinovatie.
c. faptele prevazute de legea penala, respectiv infractiunile.


ANS: C PTS: 1

7. În criminologia românească faptele comise fără vinovăţie, pot fi cercetate:
a. sub raport material si cauzal..
b. numai daca sunt fapte reale.
c. daca sunt numeroase.


ANS: A PTS: 1

8. Criminalitatea patologică trebuie cercetată de criminologie?
a. din motive umanitare.
b. pentru cunoasterea cauzelor in vederea aplicarii unor masuri de siguranta.
c. din curiozitate.


ANS: B PTS: 1

9. Conceptele de bază cu care se operează în stiinţa criminologiei sunt:
a. criminalistica si prevederile legale.
b. anchetele, sondajele.
c. criminalitatea, criminalul, crima, victima, reactia sociala.


ANS: C PTS: 1

10. Cu ce subconcepte operează conceptul de criminalitate?
a. studiul de caz.
b. statistica pe zone, forme diverse.
c. structura criminalitatii, starea si dinamica criminalitatii, etiologia criminalitatii.


ANS: C PTS: 1

11. Ce forme îmbracă conceptul criminologic de reactie socială?
a. masuri preventive si represive.
b. mediatizare.
c. dezaprobare.


ANS: A PTS: 1

12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter:
a. neunitar.
b. complex, unitar, autonom.
c. general.


ANS: B PTS: 1

13. Împotriva criminalitătii se luptă cu mijloace de:
a. drept administrativ.
b. drept penal, procesual penal.
c. drept civil.


ANS: B PTS: 1

14. În ce constă deosebirea dintre criminologie si criminalistică?
a. Criminologia are in esenta ca obiect studiul fenomenului criminalitatii si etiologiei, criminalistica ocupandu-se cu investigarea, identificarea faptuitorului.
b. nu exista deosebiri.
c. metodele de investigare.


ANS: A PTS: 1

15. Există relaţii ale criminologie cu:
a. fizica, chimia.
b. filologia.
c. biologia, statistica, psihologia, sociologia generala si juridica.


ANS: C PTS: 1

16. Funcţia descriptivă constă în studierea si consemnarea privind volumul criminalităţii în:
a. orase.
b. numai in comune.
c. intr-o tara, regiune, oras, intr-un timp anume dat.


ANS: C PTS: 1

17. Conceptul de personalitate din cadrul functiei descriptive face referire la:
a. inaltimea, greutatea unei persoane.
b. sexul unei persoane.
c. temperamentul, caracterul, inteligenta unei persoane.


ANS: C PTS: 1

18. Conceptul de mediu din cadrul funcţiei descriptive poate fi:
a. intelectual, infractional.
b. geografic, social, personal.
c. patologic.


ANS: B PTS: 1

19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funcţiei explicative constă în:
a. elementul de determinare a actului criminal.
b. conditiile si imprejurarile comiterii crimei.
c. actul penal.


ANS: A PTS: 1

20. Conceptul de „criminogeneză” din cadrul funcţiei explicative se referă la:
a. situatii specifice, periculoase.
b. cauzele si conditiile criminalitatii.
c. situatii periculoase sau amorfe.


ANS: B PTS: 1

21. Conceptul de „indice criminogen” din cadrul funcţiei explicative poate fi:
a. o statistica a criminalitatii.
b. un diagnostic criminogen cu valoare absolut cauzala.
c. un diagnostic criminogen fara o valoare absolut cauzala.


ANS: C PTS: 1

22. Funcţia predictivă este destinată:
a. criminalisticii.
b. anticiparii starii, evolutiei si dinamicii criminalitatii.
c. dreptului penal.


ANS: B PTS: 1

23. Funcţia profilactică are ca destinaţie:
a. remediul actiunii antisociale.
b. tratamentele medicale.
c. domeniul criminologic general.


ANS: A PTS: 1

24. Ce trăsături distincte are metoda principală de investigare în criminologie?
a. sondajele
b. rationamentul inductiv.
c. rationamentul deductiv.


ANS: B PTS: 1

25. Caracteristica metodei sociologice este:
a. demersul statistic.
b. dinamica criminaliatii.
c. observatia.


ANS: C PTS: 1

26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaţia ca metodă stiinţifică se foloseste de:
a. filme, inregistrari.
b. chestionare, interviuri.
c. formulare speciale.


ANS: B PTS: 1

27. Ce are în vedere metoda psihologică de investigare?
a. criminalitatea.
b. crima.
c. criminalul.


ANS: C PTS: 1

28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologică se referă în principal la:
a. trasaturile fizice ale criminalului.
b. anumite aspecte psihice si gradul de dezvoltare a functiei psihice.
c. inaltimea si greutatea criminalului.


ANS: B PTS: 1

29. Ce metodă specială de investigare a criminologiei se referă la studiul monografic al unui tip de criminal, a unui tip de infracţiune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.?
a. metoda comparativa.
b. metoda studiului de caz..
c. metoda monografica.


ANS: C PTS: 1

30. În ce societate au apărut primele preocupări pentru cunoasterea fenomeniului criminalităţii?
a. societatea primitiva.
b. societatea antica.
c. societatea feudala.


ANS: C PTS: 1

31. Cine a fost primul gânditor umanist care a protestat împotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei corporale?
a. Emmanuel Kant
b. Thomas Morus
c. Giordano Bruno


ANS: B PTS: 1

32. În ce perioadă a scris Louis de Montesquieu, „Despre spiritul legilor”?
a. societatea antica.
b. societatea feudala.
c. in perioada aparitiei capitalismului.


ANS: C PTS: 1

33. Cine a fost creatorul criminologiei „intuitive”?
a. Toma D'Aquino
b. Louis Montesquieu
c. Baruch Spinoza


ANS: A PTS: 1

34. Cine a fost autorul monografiei intitulată „Despre delicte si pedepse”?
a. Jeremy Bentham
b. Cesare Beccaria
c. Francis Bacon


ANS: B PTS: 1

35. Ce a incriminat Matei Basarab în lucrarea sa „Îndreptarea legii”?
a. violul, talharia.
b. abandonul de familie.
c. mituirea, furtul, crima.


ANS: C PTS: 1

36. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei românesti?
a. Ioan Tanoviceanu
b. Gica Popescu
c. Ion Predescu


ANS: A PTS: 1

37. Ce autor român a afirmat în scrierile sale că „ambiţia nemăsurată naste păcatul crimei”?
a. Vasile Conta
b. Miron Costin
c. Vintila Dongoroz


ANS: B PTS: 1

38. În ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste?
a. Manual de drept penal
b. Dialectica criminala
c. Tratat de drept penal


ANS: B PTS: 1

39. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat într-una din lucrările sale că „nu sărăcia generează criminalitatea ci discrepanţa dintre posibilităţile materiale si aspiraţiile oamenilor”?
a. Cesare Becaria
b. L. Quetelet
c. M. Guerry


ANS: B PTS: 1

40. În ce context Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul „societăţile au criminali pe care îi merită”?
a. la un curs de medicina legala.
b. la un simpozion international.
c. abordand factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.


ANS: C PTS: 1

41. Cine au fost cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai scolii socialiste care au afirmat că înaintarea pe calea comunismului va duce în mod indubitabil la dispariţia fenomenului criminal?
a. Karl Marx si F. Engels
b. N. Hrusciov
c. L. Brejnev


ANS: A PTS: 1

42. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat că o cauză a criminalităţii o constituie:
a. rautatea
b. imitatia
c. consumul exagerat de alcool


ANS: B PTS: 1

43. Cine a considerat crima ca fiind un „fenomen de normalitate socială” si a cărei scoli a aparţinut?
a. Emile Ddurkheim - Scoala sociologica
b. I. Pinalty - Scoala de la P. Neamt
c. J. Mare - Scoala pariziana


ANS: A PTS: 1

44. Una din premisele apariţiei „scolii pozitiviste” a fost cercetarea în domeniul frenologiei făcută de medicul:
a. Emile Durkheim
b. Franz Joseph Gall
c. Lambert Adolphe Quetelet


ANS: B PTS: 1

45. Cine a fost autorul lucrării „Tratat privind degenerescentele fizice intelectuale si morale ale speciei umane” care a făcut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crimă?
a. Darwin
b. D. Ludovic
c. Benedict August Morel


ANS: C PTS: 1

46. Din ce scoală au făcut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri?
a. Şcoala pozitivistă itaiana
b. Şcoala negativista spaniola
c. Şcoala franceza


ANS: A PTS: 1

47. Ce lucrare l-a făcut celebru pe C. Lombroso?
a. Criminalii peste tot
b. Tari fara criminali
c. Omul Criminal


ANS: C PTS: 1

48. Cesare Lombroso, in timpul vietii, a fost:
a. adimrat
b. contestat si admirat
c. contestat


ANS: B PTS: 1

49. După părerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au două sentimente constante invariabile si anume:
a. rautatea
b. razbunarea
c. mila si probitatea


ANS: C PTS: 1

50. Cine din cercetătorii scolii pozitiviste italiene a introdus în gândirea criminologică noţiunea de „periculozitatea infractorului”?
a. Cesare Lombroso
b. Raffaele Garofalo
c. E. Ferri


ANS: B PTS: 1

51. Ce a luat în considerare E. Ferri când a clasificat criminalii în criminali nebuni, născuţi, obisnuiţi, de ocazie, din pasiune?
a. factorul psihic
b. mediul corupt
c. factorul fizic


ANS: A PTS: 1

52. Ce curent a susţinut teoria conform căreia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf, atletomorf, displastic) au înclinare mai puternică spre comiterea unor infracţiuni cu un anumit specific?
a. curentul inadaptarii bio-psihice
b. curentul bio-tipologic
c. curentul constitutiei criminale


ANS: B PTS: 1

53. Ce înclinaţii au criminalii de tip leptomorf (astenic) întâlniţi în clasificarea curentului bio-tipologic?
a. furt, delapidari, abuz de incredere
b. fraude, escrocherii
c. omoruri, talharii, violuri


ANS: A PTS: 1

54. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris în curentul bio-tipologic?
a. inalt, slab
b. foarte slab, cu malformatii corporale
c. corpolenti, scunzi, fata rotunda


ANS: C PTS: 1

55. Curentul inadaptării bio-psihice a fost reprezentat de:
a. Olof Kinberg
b. W. Sheldon
c. G. Kretschmer


ANS: A PTS: 1

56. Care au fost cele două elemente principale avute în vedere de analiza biopsihica?
a. constituia corporala
b. malformatiile corporale si chipul prelungit
c. nucleul constitutional si functia morala


ANS: C PTS: 1

57. Referitor la funcţia morală O. Kinberg considera că este compusă din:
a. soliditate
b. elemente emoţionale şi elemente cognitive.
c. validitate


ANS: B PTS: 1

58. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio?
a. curentul constituţiei criminale
b. curentul inadaptarii bio-psihice
c. curentul bio-tipologic


ANS: A PTS: 1

59. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio?
a. Criminologie. Penologie
b. Tratat de antropologie criminala
c. Sociologia criminala


ANS: B PTS: 1

60. Studiul microscopic al nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care condiţionează sexul genetic al :
a. animalelor carnivore
b. omului
c. paarilor calatoare


ANS: B PTS: 1

61. Cariotipul uman presupune prezenţa a :
a. 54 cromozomi
b. 18 cromozomi
c. 46 cromozomi


ANS: C PTS: 1

62. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare în domeniul genetic a permis investigarea unor noi zone în domeniul:
a. biologiei
b. biologiei criminale
c. criminalistica


ANS: B PTS: 1

63. Sexul genetic este condiţionat de prezenţa sau absenţa unui cromozom particular care este notat cu litera:
a. cu litera "y"
b. cu litera "x"
c. cu litera "z"


ANS: A PTS: 1

64. Formula cariotipului normal masculin este:
a. Km = 46xy.
b. Km = 50xy.
c. Km = 34xy.


ANS: A PTS: 1

65. Formula cariotipului normal feminin este:
a. Kf = 46xy
b. Kf = 46xx
c. Kf = 24yx


ANS: B PTS: 1

66. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la:
a. la oamenii corecti
b. la oamenii inalti
c. la delincventi


ANS: C PTS: 1

67. O primă anomalie descoperită este existenţa suplimentară a unui cromozom de tipul:
a. m
b. v
c. x


ANS: C PTS: 1

68. Subiecţii care prezintă cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendinţă spre criminalitate de tip):
a. violent
b. sexual
c. picnicomorf


ANS: B PTS: 1

69. Criminalitatea de tip sexual are subiecţi cu modificări cum ar fi:
a. caracterul pasiv, timiditatea, depresia
b. caracterul violent
c. cresterea greutatii


ANS: A PTS: 1

70. Existenţa suplimentară a unui cromozom de tipul „x” este denumit:
a. Spinoza
b. Sindromul Klaussfelter
c. Sindromul Baruch


ANS: B PTS: 1

71. Anomalia cromozomului în plus de tip „y” face ca subiecţii din această categorie în plan morfologic să prezinte aparenţă:
a. feminina
b. bisexuala
c. masculina


ANS: C PTS: 1

72. Surplusul de cromozomi „y”este denumit :
a. cromozomul crimei
b. cromozomul victimei
c. cromozomul violentei


ANS: A PTS: 1

73. Procentul de femei infractoare cu cariotipul „46x0” este:
a. semnificativ
b. nesemnificativ
c. important


ANS: B PTS: 1

74. Anomaliile abordate de teoria genetică pot exista si la:
a. bolnavi
b. anormali
c. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament


ANS: C PTS: 1

75. Cui aparţine teoria asociaţiilor diferenţiate:
a. Edwin Sutherland
b. B. Jonson
c. E. Berluscama


ANS: A PTS: 1

76. Ce teorie criminologică a concluzionat că indivizii devin criminali sau nu în raport de grupurile la care ei aderă sau se asociază?
a. teoria anomiei
b. teoria conflictelor de culturi
c. Teoria asociatiilor diferentiate


ANS: C PTS: 1

77. Cui apartine teoria conflictelor de culturi?
a. V. Tolstoi
b. T. Sellin
c. S. Greco


ANS: B PTS: 1

78. Cum s-a numit principala lucrare scrisă de Thorsten Sellin?
a. Criminologie
b. Sociologie criminala
c. Conflict cultural si crima


ANS: C PTS: 1

79. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate să apară:
a. intre doua atitudini perfect morale dar bazate pe valori diferite
b. intre doua atitudini imorale
c. intre doua atitudini perfect morale bazate pe aceleasi valori


ANS: A PTS: 1

80. Teoria „anomiei” face parte din:
a. sociologic
b. psihologic
c. biologic


ANS: A PTS: 1

81. Cine a formulat teoria anomiei?
a. Edwin Sutherland
b. Robert K. Merton
c. Thorsten Sellin


ANS: B PTS: 1

82. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius „care înseamnă”:
a. fara nume
b. organizare
c. haos, dezorganizare


ANS: C PTS: 1

83. Din punct de vedere sociologic „anomios” desemnează o stare a societăţii caracterizată prin:
a. lipsa de legi, de norme. norme contradictorii
b. prea multe legi, stufoase
c. legi foarte bune, intelese de toate persoanele


ANS: A PTS: 1

84. Teoria „noua apărare socială” a adoptat unele principii importante cum ar fi:
a. apararea criminalului.
b. cunoasterea criminalului si unificarea pedepselor cu masurile de siguranta
c. respingerea notiunii de om delincvent


ANS: B PTS: 1

85. Cel mai de seamă reprezentant si creator al psihanalizei a fost:
a. W. Reich
b. I. Feldman
c. Sigmund Freud


ANS: C PTS: 1

86. Conform teoriei freudiene forţele pulsionale fundamentale ale individului sunt:
a. erosul si thanatosul
b. viclenia
c. lacomia


ANS: A PTS: 1

87. Ce concept freudian explică faptul că un infractor îsi „semnează crima”?
a. conceptul diferentiat al celor trei instante ale vietii psihice, ale personalitatii umane
b. al complexului Oedipian
c. al complexului de vinovatie


ANS: C PTS: 1

88. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acţionează în funcţie de:
a. mobiluri inconstiente, resimtind pedeapsa ca pe o justificare morala
b. mobiluri constiente
c. mobiluri diferite


ANS: A PTS: 1

89. Criminalitatea imaginară, care transpune în vise, fantezii sau acte ratate a fost abordată în:
a. teoria instinctelor
b. teoria criminalului nevrotic
c. teoria freudiana


ANS: B PTS: 1

90. Cui aparţine teoria instinctelor?
a. Etienne de Greff
b. W.Sheldon
c. O. Kinberg


ANS: A PTS: 1

91. Pe ce se fundamentează teoria instinctelor?
a. etiologia psihomorala a delincventului
b. mobiluri inconstiente ale delincventului
c. imoralitatea delincventului.


ANS: A PTS: 1

92. Potrivit teoriei instinctelor structura afectivă a individului este determinată de două grupuri fundamentale de instincte:
a. instinctul de antipatie si agresivitatea
b. instinctele de apărare şi instinctele de simpatie.
c. instinctul de autoaparare


ANS: B PTS: 1

93. După părerea lui E. De Greeff trăsătura psihică fundamentală care permite trecerea individului la actul criminal este:
a. indiferenta afectiva a individului
b. moralitatea lui
c. inconstienta


ANS: A PTS: 1

94. Cui aparţine teoria personalităţii criminale?
a. G. Fischer
b. Jean Pinatel.
c. J. Lange.


ANS: B PTS: 1

95. Ce reprezintă egocentrismul în concepţia lui Jean Pinatel?
a. tendinţa de a se compara cu alte persoane
b. o aparare a criminalului
c. tendinţa individului de a raporta totul la sine insusi


ANS: C PTS: 1

96. Indiferenţa afectivă conform teoriei personalităţii criminale reprezintă:
a. trasatura psihica afectiva prin care individul domina semenii sai.
b. trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai.
c. trasatura psihica afectiva prin care individul uneori domina si este dominat de semenii sai.


ANS: B PTS: 1

97. Ce scoală a concluzionat că datorită unor stigmate exterioare, este posibil să fi recunoscut un ucigas, hoţ, escroc etc.?
a. scoala lombroziana
b. scoala socialista
c. scoala interpsihologica


ANS: A PTS: 1

98. Sunt consideraţi factori individuali de criminalitate de natură ereditară:
a. factori de natura biologica
b. factori de natura psihologica
c. factori de natura biopsihologica si biologici criminogeni


ANS: C PTS: 1

99. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovaţi de comiterea actului criminal sunt:
a. factorii ereditatii
b. factorii de clima
c. factorii generali


ANS: A PTS: 1

100. Ce indivizi vizează factorii individuali de criminalitate de natură psihiatrică?
a. cu tulburari mintale de durata si evolutive
b. cu un palmares criminologic bogat
c. fara antecedente penale


ANS: A PTS: 1

101. Criminologii opiniază că delicvenţa juvenilă cuprinde:
a. minorii si batranii
b. tinerii peste 35 de ani
c. minorii, adolescentii, tinerii intre 25 si 35 de ani


ANS: C PTS: 1

102. În toata lumea s-a constatat că:
a. barbatii in egala masura cu femeile comit crime
b. femeia este mai putin criminala decat barbatul
c. barbatul este mai putin criminal decat femeia


ANS: B PTS: 1

103. Dopajul este specific pentru stimularea:
a. artistilor
b. studentilor si elevilor
c. sportivilor de mare performanta


ANS: C PTS: 1

104. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc:
a. familia de origine a unui individ
b. locul de munca al unui individ
c. anturajul individului


ANS: A PTS: 1

105. Mediul ocazional tipic este reprezentat de:
a. plaja, munte
b. competitii sportive
c. scoala, serviciul militar


ANS: C PTS: 1

106. Criminalitatea neorganizată (sau partial organizata) este cunoscută si sub denumirea de:
a. ,,criminalitatea neconventionala"
b. ,,criminalitatea din razbunare’’
c. ,,criminalitatea conventionala’’


ANS: C PTS: 1

107. Cu ce tipuri a inceput studiul metodei tipologice?
a. tipuri sociologice.
b. tipuri de criminali normali.
c. tipuri psihiatrice.


ANS: C PTS: 1