Analiza datelor experimentale
Grila cu citate din sinteza domnului Profesor Bogdan Danciu

1. Variabila reprezinta o proprietate masurabila a unui eveniment sau a unui fenomen.
ANS: T
Definiţie: Variabila reprezintă o proprietate măsurabilă a unui eveniment sau a unui fenomen. Pg. 2



2. Grupul experimental este grupul utilizat in experiment la care se aplica un stimul.
ANS: T
Pornind de la un exemplu dat de McBurney (1990), să considerăm că avem de-a face cu două grupuri, unul experimental (A) si unul de control (B) si măsurăm efectul feed-back-ului informaţional într-o sarcină de învăţare motorie. Participanţii din grupul A primesc un anumit sunet atunci când răspund corect la sarcină, iar cei din grupul B nu primesc acest sunet. Pg. 10



3. Reducerea unui fenomen la o variabila concentreaza atentia cercetatorului asupra unor evenimente specifice din mai multe asemenea evenimente care pot caracteriza fenomenul respectiv

ANS: T
Reducerea unui fenomen la o variabilă concentrează atenţia cercetătorului asupra unor evenimente specifice din mai multe asemenea evenimente care pot caracteriza fenomenul respective (D.H.McBurney, 1990). Pg. 2




4. Variabila independenta este variabila care e considerata a avea efect asupra unor comportamente ale participantilor la un experiment, reprezinta stimulul ce cauzeaza o schimbare comportamentala.

ANS: T
Variabila independentă este variabila care e considerată a avea efect asupra unor comportamente ale participanţilor la un experiment, reprezintă stimulul ce cauzează o schimbare comportamentală. Pg. 2


5. Daca, de exemplu, studiem efectele caldurii din ambient asupra agresivitatii, atunci temperatura ambientala este variabila independenta, cercetatorul putand sa o modifice in mod direct si sa ii studieze efectele.
ANS: T
Variabile independente si variabile dependente. Variabila independentă este variabila care e considerată a avea efect asupra unor comportamente ale participanţilor la un experiment, reprezintă stimulul ce cauzează o schimbare comportamentală. Dacă, de exemplu, studiem efectele căldurii din ambient asupra agresivităţii, atunci temperatura ambientală este variabila independentă, cercetătorul putând să o modifice în mod direct si să îi studieze efectele. Pg. 2

6. In termeni de stimul si raspuns, variabila dependenta este reprezentata de catre stimul.
ANS: F

Variabila dependentă este reprezentată de măsura comportamentului participantului la un experiment. În termeni de stimul si răspuns, variabila dependentă este răspunsul dat de participant la acţiunea stimulului. Poartă denumirea de variabilă dependentă întrucât ea nu este manipulată de experimentator, ea este dependentă doar de acţiunea variabilei independente. Pg. 2


7. Variabila care poarta denumirea “dependenta” este manipulata de experimentator.
ANS: F
Variabila dependentă este reprezentată de măsura comportamentului participantului la un experiment. În termeni de stimul si răspuns, variabila dependentă este răspunsul dat de participant la acţiunea stimulului. Poartă denumirea de variabilă dependentă întrucât ea nu este manipulată de experimentator, ea este dependentă doar de acţiunea variabilei independente. Pg. 2


8. Nu intotdeauna experimentatorul exercita actiune asupra unor variabile independente.
ANS: T
Este necesară precizarea că nu întotdeauna experimentatorul exercită acţiune asupra unor variabile independente. Pg. 2



9. Variabilele continue poarta aceasta denumire deoarece numarul de valori pe care le pot lua este limitat.
ANS: F
Variabile continue si variabile discrete. Variabilele continue sunt acele variabile care pot lua orice valoare de-a lungul unui continuum. Poartă această denumire deoarece numărul de valori pe care le poate lua variabila respectivă este nelimitat. Exactitatea măsurării unor astfel de variabile este dată doar de posibilităţile instrumentelor de măsurare. Menţionăm pentru exemplificare timpul, presiunea exercitată de un anumit stimul etc.
Pg. 3



10. Exactitatea masurarii unor variabile continue este data doar de posibilitatile instrumentelor de masurare.

ANS: T
Variabile continue si variabile discrete. Variabilele continue sunt acele variabile care pot lua orice valoare de-a lungul unui continuum. Poartă această denumire deoarece numărul de valori pe care le poate lua variabila respectivă este nelimitat. Exactitatea măsurării unor astfel de variabile este dată doar de posibilităţile instrumentelor de măsurare. Menţionăm pentru exemplificare timpul, presiunea exercitată de un anumit stimul etc.
Pg. 3

11. Variabilele discrete sunt acele variabile care pot fi impartite in anumite categorii, putand lua un numar nelimitat de valori.
ANS: F
Variabilele discrete sunt acele variabile care pot fi împărţite în anumite categorii, putând lua doar un număr limitat de valori. În această categorie putem menţiona genul (bărbat, femeie), stimuli auditivi, stimuli vizuali etc. Pg. 3

12. Senzatia de dulce este o variabila nonfizica.
ANS: T
Variabile fizice si variabile nonfizice. Variabilele fizice utilizate de experimentator ca variabile independente pot fi: intensitatea luminii sau a căldurii într-o încăpere.
Variabilele nonfizice sunt exprimate în termeni nonfizici, iar aici putem exemplifica senzaţia de dulce. Pg. 4


13. Unele variabile nonfizice pot opera prin intermediul interpretarii subiective a participantului la experiment.
ANS: T
Unele variabile nonfizice pot opera prin intermediul interpretării subiective a participantului la experiment. Acelaşi eveniment sau fenomen poate avea o anumită semnificaţie pentru un participant si altă semnificaţie pentru alt participant. Interpretarea unei afirmaţii de acest gen la adresa unei senzaţii (“e dulce”, “e foarte dulce”) devine o variabilă pentru participant, însă ea nu este sub controlul experimentatorului.
Pg. 4

14. Masurarea se refera la atribuirea unor litere evenimentelor sau obiectelor conform regulilor prestabilite.
ANS: F
Definiţie: Măsurarea se referă la atribuirea unor numere evenimentelor sau obiectelor conform regulilor prestabilite. În acest fel este posibilă reprezentarea obiectelor sau fenomenelor prin caracteristici ale sistemului de numărare. Pg. 5


15. Scala nominala este aceea care clasifica obiectele sau evenimentele in categorii, in functie de asemanarile sau diferentele dintre ele.
ANS: T

Scale nominale.
Scala nominală este aceea care clasifică obiectele sau evenimentele în categorii, în funcţie de asemănările sau diferenţele dintre ele.
Condiţia esenţială pentru o scală nominală este: „dată fiind mulţimea claselor scalei si mulţimea indivizilor, fiecare individ să se găsească în una si numai una dintre clase” (Rotariu si col., 1999, apud. Raulea, 2010). Putem exemplifica aici variabile precum gen, stare civilă (căsătorit, necăsătorit, văduv) etc. Pg. 5


16. Experimentul isi propune sa dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiat in termeni de cauza - efect.
ANS: T
VALIDITATEA CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE
Cercetarea stiinţifică experimentală are ca scop concluzionarea relaţiilor de tip cauză – efect dintre variabile. În acest capitol ne referim la aspecte care pot să ameninţe validitatea concluziilor trase de un cercetător.
Prin validitate înţelegem simplul fapt dacă concluziile cercetătorului sunt corecte si adevărate. Pg. 10



17. Conditia esentiala pentru o scala nominala este: „data fiind multimea claselor scalei si multimea indivizilor, fiecare individ sa se gaseasca in una si numai una dintre clase”
ANS: T
Scale nominale. Scala nominală este aceea care clasifică obiectele sau evenimentele în categorii, în funcţie de asemănările sau diferenţele dintre ele.
Condiţia esenţială pentru o scală nominală este: „dată fiind mulţimea claselor scalei si mulţimea indivizilor, fiecare individ să se găsească în una si numai una dintre clase” (Rotariu si col., 1999, apud. Raulea, 2010). Putem exemplifica aici variabile precum gen, stare civilă (căsătorit, necăsătorit, văduv) etc Pg. 5



18. Genul si starea civila sunt variabile nominale.
ANS: T
Scale nominale. Scala nominală este aceea care clasifică obiectele sau evenimentele în categorii, în funcţie de asemănările sau diferenţele dintre ele.
Condiţia esenţială pentru o scală nominală este: „dată fiind mulţimea claselor scalei si mulţimea indivizilor, fiecare individ să se găsească în una si numai una dintre clase” (Rotariu si col., 1999, apud. Raulea, 2010). Putem exemplifica aici variabile precum gen, stare civilă (căsătorit, necăsătorit, văduv) Pg. 5



19. Scala ordinala este aceea care ordoneaza obiectele sau fenomenele in functie de amplitudinea lor.
ANS: T

Scale ordinale. Scala ordinală este aceea care ordonează obiectele sau fenomenele în funcţie de amplitudinea lor. În această situaţie putem exemplifica prin preferinţele unei persoane pentru anumite mâncăruri sau mulţumirea exprimată în legătură cu anumit fenomen: X are următoarele preferinţe:
5 fasole
4 mazăre
3 castraveţi
2 salată
1 rosii
Avem în acest exemplu preferinţele lui X în materie de mâncare. Regula de atribuire a numerelor în scală este aceea a ordinii preferinţei pentru un anumit produs. Scala aceasta ne dă doar ordinea preferinţelor, nu si diferenţa între preferinţe. Pg. 5-6

20. O scala de interval se refera la aceea in care sunt importante diferentele dintre numere pe scala, fara sa includa informatii nominale
ANS: F

Scale de intervale. O scală de interval se referă la aceea în care sunt importante diferenţele dintre numere pe acea scală, incluzând informaţii atât nominale, cât si ordinale.
Utilizând exemplul anterior putem să ordonăm preferinţele lui X în materie de produse alimentare în felul următor:
5,0 fasole
4,5 mazăre
4,0
3,5
3,0 castraveţi
2,5
2,0 salată
1,5
1,0 roşii
În situaţia aceasta putem deduce că diferenţa de preferinţă dintre mazăre si fasole este mai mică decât diferenţa dintre roşiii si salată pentru X.
Regula de atribuire a numerelor pentru obiecte sau fenomene este aceea a diferenţelor dintre ele, echivalente cu preferinţele diferite pentru acel obiect sau fenomen. Pg. 6-7

21. Scala de tip raport reprezinta scala metrica de masura ce are ca distinctie existenta unui zero semnificativ.
ANS: T

Scale de tip raport. Scala de tip raport reprezintă scala metrică de măsură ce are ca distincţie existenţa unui zero semnificativ (din logica matematică), precum si diferenţe semnificative între numerele distribuite pe scală. Pg.17



22. Media este un indicator care caracterizeaza un esantion (o populatie) din punctul de vedere al unei caracteristici studiate.
ANS: T
Medie.
Media este un indicator care caracterizeaza un esantion (o populatie) din punctul de vedere al unei caracteristici studiate. Media se calculeaza simplu, adunând toate valorile dintr-un sir de date si împartind totalul la numarul de date (Sava, 2004). Pg. 8

23. Media tine seama de toate cazurile si este afectata de valorile lor.
ANS: T
Caracteristicile mediei (Sava, 2004):
 ţine seama de toate cazurile si este afectată de valorile lor;
 poate fi calculată fără ordonarea prealabilă a datelor. Pg. 8


24. Media poate fi calculata doar cu ordonarea prealabila a datelor.
ANS: F

Caracteristicile mediei (Sava, 2004):
 ţine seama de toate cazurile si este afectată de valorile lor;
 poate fi calculată fără ordonarea prealabilă a datelor. Pg. 8



25. Pentru a ne fi de folos, calculul marimilor medii trebuie sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale.
ANS: T

Pentru a ne fi de folos, calculul mărimilor medii trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
 să se bazeze pe un număr suficient de mare de cazuri individuale;
 valorile individuale ale caracteristicii să nu difere prea mult de la o unitate statistică la alta, adică să avem o colectivitate omogenă;
 mărimea medie aleasă pentru calcul să corespundă cel mai bine formei de variaţie a caracteristicii studiate si să valorifice cel mai bine materialul cifric de care dispunem (Novak, 2005 apud. Raulea, 2010). Pg. 8


26. Pentru a ne fi de folos calculul marimilor medii trebuie ca valorile individuale ale caracteristicii sa nu difere prea mult de la o unitate statistica la alta, adica sa avem o colectivitate eterogena.
ANS: F

Pentru a ne fi de folos, calculul mărimilor medii trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
 să se bazeze pe un număr suficient de mare de cazuri individuale;
 valorile individuale ale caracteristicii să nu difere prea mult de la o unitate statistică la alta, adică să avem o colectivitate omogenă;
 mărimea medie aleasă pentru calcul să corespundă cel mai bine formei de variaţie a caracteristicii studiate si să valorifice cel mai bine materialul cifric de care dispunem (Novak, 2005 apud. Raulea, 2010). Pg. 8


1. Mediana este acel parametru care prin pozitia sa, se afla in .................. seriei de date
a. extrema
b. mijlocul

ANS: B
Mediana.
Conform lui Sava, 2004, mediana este acel parametru care prin pozitia sa, se afla în mijlocul seriei de date. Pg. 8

2. Pentru a calcula mediana in cazul distributiei simple a datelor cand n este impar
a. locul medianei este (n+1) / 2
b. sunt adunate valorile din centrul seriei si se impart la doi
c. locul medianei este (n+3) / 2

ANS: A

Pentru a calcula mediana în cazul distributiei simple a datelor exista doua situatii:
a. când n este impar locul medianei se stabileste astfel: loc mediana = (n+1) / 2
b. când n este par sunt adunate valorile din centrul seriei si se împart la doi.
Pg. 9


3. Modul este parametrul care corespunde celei mai ................ frecvente in cazul unei serii de date
a. potrivite
b. mari
c. curioase
d. intamplatoare

ANS: B

Modul.
Modul este parametrul care corespunde celei mai mari frecvente, adica este valoarea cea mai frecvent întâlnită (Sava, 2004).
În cazul unei serii de date precum:
4 4 5 6 7 7 7 7 8 8 9
modul va fi 7, această valoare apărând de cele mai multe ori în cadrul seriei. Pg. 9


4. De cele mai multe ori seriile statistice sunt ...................
a. multimodale
b. bimodale
c. trimodale
d. unimodale

ANS: D
De cele mai multe ori seriile statistice au un singur mod, situaţie numită distribuţie unimodală. Dacă întâlnim două sau mai multe valori modale vom avea distribuţii bi- sau multimodale (Raulea, 2010). Pg. 9



5. Media este recomandata in cazul variabilelor numerice care indeplinesc conditiile ........................... (distributie normala, omogenitate s.a.).
a. neparametrice
b. parametrice
c. ordonate

ANS: B
Tinând cont de aceste caracteristici, media este recomandata în cazul variabilelor numerice care îndeplinesc conditiile parametrice (distributie normala, omogenitate s.a.).
Pg. 9


6. Stimulul se mai numeste si variabila:

a. dependenta
b. independenta
c. intermediara
d. perturbatoare

ANS: B
Variabile independente si variabile dependente.
Variabila independentă este variabila care e consideratăa avea efect asupra unor comportamente ale participanţilor la un experiment, reprezintă stimulul ce cauzează o schimbare comportamentală. Pg. 2

7. ........................ se recomanda pentru cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile parametrice (distributii asimetrice, etrogenitate crescuta etc)

a. Media
b. Mediana
c. Modul

ANS: B
Mediana se recomanda pentru cazurile în care nu sunt îndeplinite conditiile parametrice (distributii asimetrice, etrogenitate crescuta etc) si în cazul variabilelor de tip ordinal.
Pg. 9


8. Relatia dintre variabila independenta si cea dependenta se exprima in termeni de:

a. cauza-efect
b. influenta bidirectionala
ANS: A
Tipuri de validitate.
Validitatea internă este cel mai important tip de validitate întrucât se referă la logica relaţiei dintre variabilele independente si dependente.
Spunem că un experiment are validitate internă dacă avem motive întemeiate să considerăm ca relaţia cauză – efect este prezentă între variabilele independente si dependente. Cu alte cuvinte, variabila independentă a cauzat o schimbare asupra variabilei dependente. Pg. 10



9. Modul este utilizat mai rar pentru date numerice, fiind insa foarte util in cazul variabilelor de tip ............................
a. categorial
b. alfabetic
ANS: A

Modul este utilizat mai rar pentru date numerice, fiind însa foarte util în cazul variabilelor de tip categorial (date calitative, nominale), deoarece nu putem calcula ceilalti parametrii centrali (Sava, 2004). Pg. 9

10. Cercetarea stiintifica experimentala are ca scop concluzionarea relatiilor de tip cauza – efect dintre .

a. subiecti
b. variabile
c. momentele cercetarii
ANS: B

Tipuri de validitate.
Validitatea internă este cel mai important tip de validitate întrucât se referă la logica relaţiei dintre variabilele independente si dependente.
Spunem că un experiment are validitate internă dacă avem motive întemeiate să considerăm ca relaţia cauză – efect este prezentă între variabilele independente si dependente. Cu alte cuvinte, variabila independentă a cauzat o schimbare asupra variabilei dependente. Pg. 10



11. Validitatea este un indicator al ......................... in termeni de masura in care o concluzie a cercetarii corespunde realitatii.

a. acuratetii
b. interesului

ANS: A
D.H.McBurney (1990) defineste validitatea ca fiind un indicator al acurateţii în termeni de măsură în care o concluzie a cercetării corespunde realităţii. Pg. 10

12. .Cel mai important tip de validitate este

a. validitatea interna
b. validitatea externa

ANS: A
Tipuri de validitate.
Validitatea internă este cel mai important tip de validitate întrucât se referă la logica relaţiei dintre variabilele independente si dependente.
Spunem că un experiment are validitate internă dacă avem motive întemeiate să considerăm ca relaţia cauză – efect este prezentă între variabilele independente si dependente. Cu alte cuvinte, variabila independentă a cauzat o schimbare asupra variabilei dependente. Pg. 10


13. Validitatea care se refera la logica relatiei dintre variabilele independente si dependente este

a. validitatea de construct
b. validitatea interna

ANS: B
Tipuri de validitate.
Validitatea internă este cel mai important tip de validitate întrucât se referă la logica relaţiei dintre variabilele independente si dependente.
Spunem că un experiment are validitate internă dacă avem motive întemeiate să considerăm ca relaţia cauză – efect este prezentă între variabilele independente si dependente. Cu alte cuvinte, variabila independentă a cauzat o schimbare asupra variabilei dependente. Pg. 10


14. Spunem ca un experiment are validitate interna daca variabila ......................... a cauzat o schimbare asupra variabilei dependente.

a. independenta
b. dependenta
c. perturbatoare
ANS: A
Spunem că un experiment are validitate internă dacă avem motive întemeiate să considerăm ca relaţia cauză – efect este prezentă între variabilele independente si dependente. Cu alte cuvinte, variabila independentă a cauzat o schimbare asupra variabilei dependente. Pg. 10


15. Validitatea de construct se refera la intrebarea:

a. rezultatele experimentale sustin teoria din spatele cercetarii?
b. ce se intampla daca?

ANS: A
Validitatea de construct se referă la întrebarea dacă rezultatele experimentale susţin teoria din spatele cercetării? Probabil există o altă teorie care explică aceleasi rezultate. Pg. 11

16. Validitatea de construct este similara cu validitatea

a. interna
b. externa
c. statistica

ANS: A
Validitatea de construct este similară cu validitatea internă. În validitatea internă ne străduim să eliminăm variabile alternative ca potenăiale cauze ale efectelor comportamentale, pe când în validitatea de construct trebuie să eliminăm alte posibile explicaţii teoretice asupra rezultatelor. Pg. 12


17. In validitatea de construct trebuie sa eliminam alte posibile explicatii ...................... asupra rezultatelor.

a. teoretice
b. verbale
ANS: A

Validitatea de construct este similară cu validitatea internă. În validitatea internă ne străduim să eliminăm variabile alternative ca potenăiale cauze ale efectelor comportamentale, pe când în validitatea de construct trebuie să eliminăm alte posibile explicaţii teoretice asupra rezultatelor. Pg. 12


18. In validitatea interna ne straduim sa eliminam ............................. alternative ca potentiale cauze ale efectelor comportamentale

a. explicatii
b. variabile
ANS: B

Validitatea de construct este similară cu validitatea internă.
În validitatea internă ne străduim să eliminăm variabile alternative ca potenţiale cauze ale efectelor comportamentale, pe când în validitatea de construct trebuie să eliminăm alte posibile explicaţii teoretice asupra rezultatelor. Pg. 12


19. Validitatea ........................ se refera la posibilitatea ca rezultatele obtinute in urma experimentului sa fie generalizate asupra altor situatii si populatii.

a. interna
b. externa
c. statistica
ANS: B
Validitatea externă se referă la posibilitatea ca rezultatele obţinute în urma experimentului să fie generalizate asupra altor situaţii si populaţii: subiecţi diferiăţi, momente diferite, locaţii diferite. Pg. 12


20. Validitatea ecologica este apartinatoare

a. validitatii interne
b. validitatii externe
ANS: B
Validitatea externă se referă la posibilitatea ca rezultatele obţinute în urma experimentului să fie generalizate asupra altor situaţii si populaţii: subiecţi diferii, momente diferite, locaţii diferite.
În cadrul validităţii externe este necesară menţionarea distincţiei făcute în literatura de specialitate asupra a două tipuri de validităţi externe (Mihaela Vîrg_, 2004):
a. validitatea esantionului, se referă la populaţia ţintă si la populaţia accesibilă. Reperezentativitatea se asigură prin procedee de selecţie aleatoare a participanţilor.
b. validitatea ecologică se referă la măsura în care subiecşii consideră că mediul în care s-a desfăsurat experimentul este similar în privinţa caracteristicilor fizice si sociale cu o situaţie reală. Pg. 12

21. Validitatea esantionului este apartinatoare

a. validitatii interne
b. validitatii externe
c. validitatii statistice
ANS: B

Validitatea externă se referă la posibilitatea ca rezultatele obţinute în urma experimentului să fie generalizate asupra altor situaţii si populaţii: subiecţi diferii, momente diferite, locaţii diferite.
În cadrul validităţii externe este necesară menţionarea distincţiei făcute în literatura de specialitate asupra a două tipuri de validităţi externe (Mihaela Vîrg_, 2004):
a. validitatea esantionului, se referă la populaţia ţintă si la populaţia accesibilă. Reperezentativitatea se asigură prin procedee de selecţie aleatoare a participanţilor.
b. validitatea ecologică se referă la măsura în care subiecşii consideră că mediul în care s-a desfăsurat experimentul este similar în privinţa caracteristicilor fizice si sociale cu o situaţie reală. Pg. 12

22. Validitatea statistica este similara

a. validitatii interne
b. validitatii externe
ANS: A

Validitatea statistică este similară validităţii interne si se referă la măsura în care datele obţinute ca rezultat al relaţiei cauză – efect nu sunt accidentale. Acest tip de validitate răspunde la întrebarea dacă nu cumva numărul subiecţilor este atât de mic încât rezultatele obţinute sunt accidentale? Pg. 12


23. Validitatea statistica raspunde la intrebarea

a. numarul subiectilor este atat de mic incat rezultatele obtinute sunt accidentale?
b. varsta subiectilor este destul de mare incat rezultatele obtinute sunt accidentale?
ANS: A
Validitatea statistică este similară validităţii interne si se referă la măsura în care datele obţinute ca rezultat al relaţiei cauză – efect nu sunt accidentale. Acest tip de validitate răspunde la întrebarea dacă nu cumva numărul subiecţilor este atât de mic încât rezultatele obţinute sunt accidentale? Pg. 12



24. ......................................se refera la sursa de eroare legata de distanta in timp dintre masuratorile efectuate.

a. Efectul testarii
b. Efectul de maturare
ANS: B

Efectul de maturare. Acest efect se referă la sursa de eroare legată de distanţa în timp dintre măsurătorile efectuate. Pot apărea schimbări asupra participanţilor datorită proceselor naturale ce apar în perioada de desfăsurare a experimentului. Acest efect poate apărea cu o probabilitate mai mare atunci când participanţii sunt copii, deoarece schimbările de ordin biologic sunt mai accentuate decât la adulţi. Pg. 13

25. Efectul regresiei se refera la modificarea de la o testare la alta a rezultatelor

a. bune
b. extreme
c. medii
ANS: B

Efectul regresiei. Acest efect este unoeri considerat cel mai insidios efect asupra validităţii, apărând în multe situaţii. Acest efect constă în tendinţa participanţilor cu scoruri extreme la primele măsurători să se apropie de scoruri medii la măsurătorile ulterioare. Exemplul clasic al efectului regresiei aste acela al profesorilor care observă că elevii care au obţinut rezultate bune la primele testări, de obicei obţin rezultate mai slabe la testările ulterioare, considerând că acestia „s-au culcat pe-o ureche”. O explicaţie ar putea fi aceea că instrumentele de măsură dau estimări mai puţin fidele în cazurile valorilor extreme (Vîrgă, 2004). Pg. 13



26. O scala de interval se refera la aceea in care sunt importante diferentele dintre numere pe acea scala, incluzand informatii atat nominale, cat si ..................................

a. cardinale
b. ordinale
ANS: B

Scale de intervale.
O scală de interval se referă la aceea în care sunt importante diferenţele dintre numere pe acea scală, incluzând informaţii atât nominale, cât si ordinale.