Drept adm_1_BCAP_1
Bazele constitutionale ale administratiei publice
MULTIPLE CHOICE
1. Care din urmatoarele enunturi fac parte din definitia dreptului:
a. ansamblul regulilor de conduita instituite sau sanctionate de stat reguli ce exprimă
voinŃa poporului ridicată la rangul de lege, a căror aplicare este realizată de
bunăvoie si, numai în ultimă instanŃă, prin forŃa coercitivă a statului
b. ansamblul reguluilor de conduita stabilite de morala
c. ansamblul reguluilor de conduita stabilite de dreptul natural
2. Din punctul de vedere al devenirii sale istorice, dreptul constituŃional se impune ca
disciplina de studiu
a. odata cu teoretizarea constitutiei
b. odată cu aparitia primelor constitutii scrise
c. odata cu aparitia formelor de guvernamant
3. Astazi, in lume, in afara denumirii de Drept constituŃional exista si denumirea de
Drept de stat folosita in prezent in:
a. Statele Unite ale Americii
b. Germania
c. Canada
4. Unde a fost infiintata prima catedra de drept constitutional in Europa?
a. Paris in Franta
b. Brusell in Belgia
c. Ferara in Italia
5. Care din componentele enumerate mai jos considerati ca pot fi subsumate
conceptului de drept constitutional?
a. acea ramură a dreptului unitar românesc, formată din normele juridice care
reglementează relaŃiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,
mentinerii si exercitării statale a puterii
b. normele juridice care reglementeaza separatia puterilor in stat
c. normele juridice privind suprematia constitutiei
6. Unde a fost infiintata prima catedra de drept constitutional in Romania?
a. Facultatea de drept din Iasi
b. Facultatea de drept din Bucuresti
c. Facultatea de drept din Cernauti
7. Precizati daca notiunea de drept constitutional poate fi confundata cu notiunea de
Constitutie?
a. Formeaza un condominiu
b. Nu
c. Da
8. Precizati daca drept constituŃional există si în statele care nu au o constituŃie scrisă
sub forma unui document unic?
a. Au legi constitutionale
b. Nu
c. au documente cu caracter constitutional
2
9. Identificati statele care nu au o constituŃie scrisă sub forma unui document unic?
a. Japonia
b. Argentina
c. Marea Britanie
10. Identificati elementele componente ce pot face parte din continutul conceptului de
constitutie:
a. Constitutia este legea fundamentala a unui stat, constituita din norme juridice,
investite cu forta juridica suprema, si care reglementeaza acele relatii sociale
fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea
puterii
b. Constitutia este un pact social al unui stat
c. Constitutia reglementeaza relatiile sociale dintre popor si puterile instituite
11. Cuvântul constitutie isi trage originea de la cuvântul latin constitutio care înseamnă :
a. Constitutiile imperiale
b. Asezare cu temei, starea unui lucru
c. Edictele imparatului
12. Idetificati prima constitutie scrisa din lume?
a. Constitutia Frantei
b. Constitutia Statelor Unite ale Americii
c. Constitutia Suediei
13. Din punct de vedere strict juridic statul poate fi identificat cu:
a. Forma de guvernamant
b. Guvernamantul moderat
c. Ansamblul sistematizat de organe de stat care cuprinde parlamente, guverne si alte
autorităŃi executive, organe judecătoresti si în aceste organe de stat lucrează
demnitari, funcŃionari publici si agenŃi publici
14. Care sunt elementele componente ale statului?
a. Populatia, teritoriul si puterea de stat
b. Populatia, teritoriul si cetatenia
c. Populatia, puterea de stat si cetatenia
15. Populatia se raporteaza la stat prin:
a. Legatura de cetatenie care este o legatura juridica ce fixeaza drepturi si obligatii
reciproce
b. Legatura de cetatenie europeana
c. Legatura prin dubla cetatenie
16. Puterea de stat este bazata pe:
a. Raportul cu puterea politica din alte state
b. Raportul dintre puterea politică, suveranitatea si puterea de stat sau forŃa publică
c. Raportul cu puterea politica din statele membre ale Uniunii Europene
17. Teritoriul Romaniei reprezinta:
a. Spatiul de competenta a autoritatilor publice nationale si a autoritatilor Uniunii Europene
b. Spatiul de competenta a autoritatilor Uniunii Europene
c. SpaŃiul în care se delimitează sfera puterii politice si a competenŃei autorităŃilor
publice naŃionale
3
18. Prin suveranitatea poporului înŃelegem:
a. Dreptul poporului de a decide asupra destinelor sale si in temeiul clauzei
comunitare in concordanta cu directivele Uniunii Europene
b. Dreptul poporului de a decide asupra destinelor sale
c. Dreptul poporului de a decide asupra destinelor sale, de a stabili linia politică a
statului si de a stabili alcătuirea organelor lui precum si de a controla activitatea
acestora.
19. Identificati trasaturile puterii de stat?
a. Caracterul de putere oficiala si de putere suprema in societate
b. Caracterul de putere oficiala, de putere bazata pe constrangere si de putere
suprema în societate
c. Caracterul de putere oficiala si de putere bazata pe constrangere
20. Care sunt puterile fundamentale in stat?
a. Puterea legislativa, puterea executiva si puterea federativa a comunitatii
b. Puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca
c. Puterea legislativa, puterea federativa a comunitatii si puterea judecatoreasca
21. Teoria separatiei puterilor in stat se bazeaza pe existenta urmatoarelor functii:
a. Functia legislativa, functia executiva si functia federativa a comunitatii
b. Functia legislativa, functia federativa a comunitatii si functia jurisdictionala
c. Functia legislativa, functia executiva si functia jurisdictionala
22. Identificati principiile generale aplicabile cetateniei romane, stabilite de Legea nr.
21/1991 a cetateniei romane, cu modificarile si completarile ulterioare:
a. Cetatenia romana exprima apartenanta unei persoane la Uniunea Europeana
b. Cetatenii romani au si cetatenia europeana
c. Cetatenia romana exprima apartenenta unei persoane la statul roman, modurile de
dobandire si pierdere a cetateniei romane sunt cele prevăzute de lege
23. Identificati modurile de dobandire a cetateniei române, stabilite de Legea nr. 21/1991
a cetăteniei romane:
a. Prin casatorie
b. La cerere
c. Prin dobandirea nationalitatii romane
24. Identificati modurile de pierdere a cetateniei romane, stabilite de Legea nr. 21/1991 a
cetateniei romane:
a. Aprobarea renunŃării la cetăŃenia română
b. Dobândirea cetăŃeniei unui alt stat
c. Dobandirea cetateniei europene
25. Legea romana a cetateniei nominalizeaza limitativ urmatoarele cazuri de retragere a
cetateniei:
a. Persoana a obtinut cetatenia romana in mod fraudulos
b. Persoana a dobandit cetatenia unui alt stat
c. Persoana a dobandit cetatenia europeana
26. Definirea constitutionalismului in sens larg exprima:
a. Regimul de guvernare bazat pe existenŃa unei constituŃii
b. Stabilirea normativă a funcŃiilor fundamentale ale statului
c. EvoluŃia gândirii constituŃionale de-a lungul timpului
4
27. Constitutionalismul avea ca scop:
a. Regimul de guvernare bazat pe existenŃa unei constituŃii
b. Stabilirea normativă a funcŃiilor fundamentale ale statului
c. EvoluŃia gândirii constituŃionale de-a lungul timpului
28. Definirea constitutionalismului in sens restrans exprima:
a. Regimul de guvernare bazat pe existenŃa unei constituŃii
b. Stabilirea normativă a funcŃiilor fundamentale ale statului
c. EvoluŃia gândirii constituŃionale de-a lungul timpului
29. Potrivit conceptiei lui Aristotel statul este:
a. Un contract social
b. O asociatie politica
c. O forma de asociere
30. Potrivit conceptiei lui J.J. Rousseau statul este:
a. Un contract social
b. O asociatie politica
c. O forma de asociere
31. Potrivit teoriilor contractuale statul este:
a. Un contract social
b. O asociatie politica
c. O forma de asociere
32. Potrivit conceptiei lui J.J. Rousseau corpul politic ia in mod colectiv numele de:
a. Cetateni
b. Popor
c. Supusi
33. In conceptia lui Aristotel Constitutia este ceea ce determina in stat:
a. Organizarea sistematică a puterilor si insasi guvenamantul
b. Organizarea grupurilor sociale
c. Organizarea claselor sociale
34. Aristotel defineste Constitutia astfel:
a. ConstituŃia în stat este organizarea magistraturilor
b. ConstituŃia în stat este organizarea magistraturilor si împărŃirea puterilor
c. ConstituŃia în stat este organizarea magistraturilor, împărŃirea puterilor, atribuirea
suveranităŃii
35. Teoria separatiei puterilor in stat se intoarce in timp la Aristotel, dar acesta le
denumeste parti ale statului. Identificati cele trei puteri in stat in viziunea lui
Aristotel
a. Adunarea generală sau corpul deliberant, corpul inaltilor demnitari si corpul
judecătoresc
b. Adunarea generală sau corpul deliberant, corpul magistratilor si corpul
judecatoresc
c. Adunarea generală sau corpul deliberant, corpul inaltilor demnitari si corpul
magistratilor
36. In conceptia lui John Locke cele trei puteri in stat sunt
a. Puterea legislativa, puterea executiva si puterea federativa a comunitatii
b. Puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca
c. Puterea legislativa, puterea executivă privitoare la chestiunile care Ńin de
dreptul ginŃilor si puterea executivă privitoare la cele care Ńin de dreptul civil
5
37. Montesquieu defineste libertatea cetateanului prin raportare la independenta
acestuia astfel:
a. Libertatea este dreptul de a face tot ce îngăduie legile; si dacă un cetăŃean ar putea
să facă ceea ce ele interzic, el nu ar mai avea libertate, pentru că si ceilalŃi ar putea
să facă la fel
b. Libertatea este dreptul de a face tot ce îngăduie legile
c. Libertatea este dreptul de a face tot ce îngăduie legile; si dacă un cetăŃean ar putea
să facă ceea ce ele interzic, el nu ar mai avea libertate
38. Din analiza legilor care fundamentează libertatea politică in raportul ei cu puterea de
stat Montesquieu ajunge la următoarea concluzie:
a. ExperienŃa de totdeauna ne învaŃă că orice om care deŃine o putere este înclinat să
abuzeze de ea si că el merge mai departe asa până ce dă de graniŃe.
b. ExperienŃa de totdeauna ne învaŃă că orice om care deŃine o putere este înclinat să
abuzeze de ea si că el merge mai departe asa până ce dă de graniŃe. Însăsi virtutea
are nevoie de îngrădiri.
c. ExperienŃa de totdeauna ne învaŃă că orice om care deŃine o putere este înclinat să
abuzeze de ea si că el merge mai departe asa până ce dă de graniŃe. Însăsi virtutea
are nevoie de îngrădiri. Pentru ca să nu existe posibilitatea de a se abuza de
putere, trebuie ca, prin rânduiala statornicită, puterea să fie înfrânată de putere
39. Montesquieu fondatorul teoriei clasice a separatiei puterilor in stat stabileste ca in
orice stat exista trei puteri, identificati aceste puteri
a. Puterea legislativa, puterea executivă privitoare la chestiunile care Ńin de
dreptul ginŃilor si puterea executivă privitoare la cele care Ńin de dreptul civil
b. Puterea legislativa, puterea executivă privitoare la cele care Ńin de dreptul civil
si puterea judecatoreasca
c. Puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca
40. Referitor la administrarea perfectă a statului, Aristotel menŃionează urmatoarele
structuri administrative:
a. Orasele si cetatile
b. CircumscripŃiile rurale si cetatile
c. Orasele si circuscriptiile rurale
41. Referitor la circumscriptiile rurale Aristotel face urmatoarea precizare:
a. toate diviziunile cetatilor pe care le-am enumerat vor trebui să se repete, de
asemenea, în circumscripŃiile rurale
b. toate diviziunile urbane pe care le-am enumerat vor trebui să se repete, de
asemenea, în circumscripŃiile rurale
c. toate diviziunile guvernamintelor pe care le-am enumerat vor trebui să se repete,
de asemenea, în circumscripŃiile rurale
42. Care dintre urmatoarele functii este functie a Parlamentului?
a. Conducerea în politica externa
b. Conducerea administratiei publice
c. Conducerea treburilor statului
43. Mandatul Camerei Deputatilor si Senatului este:
a. De patru ani
b. De trei ani
c. De doi ani
6
44. Controlul parlamentar se exercita:
a. Nelimitat
b. Se poate substitui controlului exercitat de diferite autorităti ale administratiei
publice
c. In cadrul general al competentei constitutionale a Parlamentului
45. Conform dispozitiilor art. 73 alin. (1) din Constitutie, Parlamentul adopta
urmatoarele categorii de legi:
a. Legi exceptionale
b. Legi delegate de Parlamentul European
c. Legi constitutionale
46. Potrivit art. 74, alin.1 din ConstituŃie, iniŃiativa legislativă aparŃine:
a. Unui număr de cel puŃin 200.000 de cetăŃeni cu drept de vot.
b. Guvernului, deputatilor si senatorilor
c. Unui număr de cel puŃin 150.000 de cetăŃeni cu drept de vot.
47. Propunerile legislative pot fi iniŃiate:
a. De catre senatori sau deputati, fie de catre cetateni
b. De catre cetateni ai Uniunii Europene
c. De catre cetateni ai Uniunii Europene, fie de catre straini
48. Conform art.74 alin.(5) din Constitutie, propunerile legislative se supun dezbaterii:
a. Mai intai Camerei Deputatilor
b. Mai intai Camerei competente să le adopte, ca prima Camera sesizata
c. Mai intai Senatului
49. O problema distincta, prealabila examinării proiectelor si propunerilor legislative, o
constituie avizarea acestora de catre:
a. Consiliul Legislativ
b. Secretariatului General al Guvernului
c. Secretariatului General al fiecarui minister
50. În vederea dezbaterii si adoptării initiativelor legislative de catre plenul fiecărei Camere,
proiectele de lege si propunerile legislative sunt analizate în cadrul:
a. Comisiilor permanente
b. Comisiilor juridice
c. Comisiilor pentru buget, finante
51. Dupa votarea sa, legea este înaintata sefului de stat pentru:
a. A fi analizata si respinsa
b. Promulgare
c. A fi transmisa la Monitorul Oficial
52. AdministraŃia publica centrala de specialitate cuprinde următoarele categorii de
organe:
a. Ministerele subordonate Guvernului
b. Regiile autonome
c. Companiile nationale
7
53. Potrivit art. 102, alin.3 din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul este alcătuit
din:
a. Prim-ministru, ministrii si secretari de stat
b. Prim-ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica
c. Prim-ministru, ministrii si subsecretari de stat
54. Ministrii delegati sunt membrii ai Guvernului numai daca:
a. Au fost nominalizati pe lista Guvernului si au obtinut votul de incredere in
Parlament
b. Detin cetatenia romana si domiciliul în tara
c. Nu se gaseasc intr-una din cauzele de incompatibilitate prevazute de lege
55. Potrivit art. 107, alin. 1 din Constitutia Romaniei, republicata, Primul Ministru are
urmatoarele atributii:
a. Asigura realizarea politicii interne si externe a tarii
b. Conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia
c. Exercita conducerea generala a administratiei publice
56. In exercitarea atributiilor sale Primul-Ministru emite decizii care sunt de regula:
a. Acte administrative individuale, unilaterale de putere
b. Acte prin care exercita atributii specifice care revin unui ministru potrivit legii
c. Acte care pot fi in acelasi timp cu caracter individual cat si normativ
57. Cancelaria Primului-Ministru este o structură organizatorică:
a. Cu personalitate juridica, coordonata direct de Primul-Ministru, organizata prin
decizie a Primului-Ministru
b. Fara personalitate juridica, coordonata direct de Primul-Ministru, organizata prin
decizie a Primului-Ministru
c. Cu personalitate juridica, coordonata direct de Vice Prim-Ministii , organizata
prin decizie a Primului-Ministru
58. În exercitarea atribuŃiilor care le revin, secretarul de stat, respectiv consilierul de
stat, emit:
a. Ordine potrivit legii
b. Ordine si instructiuni, potrivit legii
c. Instructiuni, potrivit legii
59. Secretarul General reprezinta Secretariatul General al Guvernului în relatiile cu:
a. Ministerele precum si cu persoane fizice sau juridice
b. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraŃiei publice
c. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraŃiei publice, precum si
cu persoane fizice sau juridice
60. Guvernul, ca organ colegial functionează in sedinte:
a. Care sunt convocate de Primul-Ministru si sunt organizate saptamanal
b. Care sunt convocate de Primul-Ministru si sunt organizate saptamanal sau ori de
cate ori este nevoie
c. Care sunt convocate de Primul-Ministru si sunt organizate ori de cate ori este
nevoie
8
61. Pritre functiile Guvernului este inclusa si functia de administrare a proprietăŃii
statului prin care:
a. Se asigura administrarea proprietătii publice si private a statului, precum si
gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil
b. Se asigura administrarea proprietătii publice si private a statului
c. Se asigura gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil
62. Printre atributiile Guvernului sunt cuprinse si urmatoarele atributii privind
conducerea generală si controlul administraŃiei publice
a. Asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a
celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora
b. Asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor
c. Asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a celorlalte
dispozitii normative date in aplicarea acestora
63. Hotărârile Guvernului se emit pentru:
a. Organizarea executarii legilor ceea ce inseamna ca ele nu pot cuprinde
reglementari primare ale relatiilor sociale, hotararile având un caracter secundum
legem
b. Organizarea executarii legilor ceea ce inseamna ca pot cuprinde reglementari
primare ale relatiilor sociale
c. Organizarea executarii legilor ceea ce inseamna ca ele pot avea un caracter
secundum legem
64. Parlamentul poate adopta o lege speciala:
a. De abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care fac obiectul
legilor organice
b. De abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac
obiectul legilor organice, procedand la ceea ce se numeste delegarea legislativa
c. De abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante de urgenta în domenii care nu
fac obiectul legilor organice, procedand la ceea ce se numeste delegarea
legislativa
65. OrdonanŃele de urgenŃă nu pot fi adoptate in domeniul:
a. Legilor constitutionale, pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului
b. Legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie
c. Legilor constitutionale, pot afecta drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de
Constitutie
66. Potrivit art. 92 din Constitutie Presedintele Romaniei este :
a. Comandatul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului
Suprem al Apararii Tarii
b. Numai comandatul fortelor armate
c. Numai presedinte al Consiliului Suprem al Apararii Tarii.
67. Constitutia Romaniei, republicata după revizuire, a mentinut din Constitutia
Romaniei din anul 1991 Capitolul V, consacrat explicit Administratiei Publice, si,
stabileste autorităŃile publice ce exercită exclusiv atribuŃii de natură administrativă,
acestea sunt:
a. Administratia publica centrala de specialitate si Administratia publica locala
b. Administratia publica centrala de specialitate
c. Administratia publica locala
9
68. AutorităŃile publice centrale de specialitate organizate la nivel statal desfăsoară:
a. O activitate publică de interes national
b. O activitate publică de interes national, inclusiv Consiliul Suprem de Aparare a
Tarii
c. O activitate publică de interes national, inclusiv Fortele armate si Consiliul
Suprem de Aparare a Tarii
69. AutorităŃile administraŃiei publice locale sunt organizate:
a. In cadrul judetelor, oraselor si comunelor, care functioneaza potrivit principiului
autonomiei locale, fiind alese de cetateni
b. In cadrul judetelor, oraselor si comunelor, care functioneaza potrivit principiului
autonomiei locale
c. In cadrul judetelor, oraselor si comunelor fiind alese de cetateni
70. Notiunea de administratie publica, definita lato senso cuprinde:
a. Autoritatea sau ansamblul de autoritati publice care exercita o funcŃie executiva si
care consta in organizarea executarii in concret a legii in domeniul specific al
activitatii statale
b. Autoritatea sau ansamblul de autoritati publice care exercita o funcŃie executiva si
care consta in organizarea executarii legii in domeniul specific al activitatii statale
c. Autoritatea sau ansamblul de autoritati publice care exercita o funcŃie executiva si
care consta in organizarea executarii si executarea in concret a legii in domeniul
specific al activitatii statale
71. Titlului III din Constitutia Romaniei, republicata, care reglementează distinct in
cuprinsul Capitolului V al acestuia, Administratia publica, acest Capitol cuprinde:
a. Autoritatile publice care desfasoara o activitate administrativa
b. Autoritatile publice care desfasoara exclusiv o activitate de natura administrativa
c. Autoritatile publice care desfasoara o activitate administrativa prin intermediului
serviciului public
72. Cursul analizează sub aspectul reglementării constituŃionale:
a. Puterea executiva, inclusiv Administratia publica, urmand ca structura si functiile
exclusive de natura administrativa ale acestora sa fie analizate de dreptul
administrativ
b. Puterea executiva, respectiv organele executive ale statului, inclusiv Administratia
publica, urmand ca structura si functiile exclusive de natura administrativa ale
acestora sa fie analizate de dreptul administrativ
c. Puterea executiva, urmand ca structura si functiile exclusive de natura
administrativa ale acestora sa fie analizate de dreptul administrativ
73. In continutul cursului de fata sunt analizate urmatoarele structuri executive:
a. structuri e Seful de stat, Guvernul, celelalte organe centrale ale administratiei
publice si organele locale ale administratiei publice.
b. Seful de stat, Guvernul, Ministerele si celelalte organe centrale ale administraŃiei
publice si organele locale ale administratiei publice
c. Guvernul, Ministerele si celelalte organe centrale ale administraŃiei publice si
organele locale ale administratiei publice
10
74. Autoritatile administrative (executive), au in sarcina:
a. conducerea Conducerea politicii nationale si dispun pentru aceasta de un aparat
administrativ, chemat sa joace un rol important, iar in acest domeniu exista o
terminologie nuantata care insa, de fapt, exprima acelasi conŃinut si anume
executivul
b. Conducerea politicii nationale si dispun pentru aceasta de un aparat administrativ,
chemat sa joace un rol important in domeniu
c. Conducerea politicii nationale, iar in acest domeniu exista o terminologie nuantata
care insa, de fapt, exprima acelasi conŃinut si anume executivul
75. In doctrina constitutională franceza, puterea executivă este exercitata de:
a. Presedintele Republicii, Guvernul si Consiliile executivului
b. Presedintele Republicii si Guvernul
c. Presedintele Republicii si Consiliile executivului
76. In cadrul cursului retinem urmatoarea definitie pentru Administratia publica:
a. Ansamblul activitătilor Presedintelui Romaniei, autoritatilor administrative
autonome centrale, autoritatile administrative autonome locale, si, dupa caz,
structurile subordonate acestora prin care, in regim de putere publica, se aduc la
indeplinire legile sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice
b. Ansamblul activitătilor Guvernului, autoritatilor administrative autonome
centrale, autoritatile administrative autonome locale, si, dupa caz, structurile
subordonate acestora prin care, in regim de putere publica, se aduc la indeplinire
legile sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice
c. Ansamblul activitătilor Presedintelui Romaniei, Guvernului, autoritatilor
administrative autonome centrale, autoritatile administrative autonome locale, si,
dupa caz, structurile subordonate acestora prin care, in regim de putere publica, se
aduc la indeplinire legile sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice
77. Care dintre autorii romani de drept administrativ, mentionati mai jos defineste
administratia publica in acceptiunea formal organica:
a. Antonie Iorgovan
b. Dana Tofan
c. Verginia Vedinas
78. În sens material funcŃional, noŃiunea de administraŃie publică evoca:
a. Acte juridice si operatiuni materiale prin care se executa legea, prin emiterea de
norme subsecvente
b. Acte juridice si operatiuni materiale prin care se executa legea, fie prin emiterea
de norme subsecvente, fie prin organizarea sau dupa caz, prestarea directa de
servicii publice
c. Acte juridice si operatiuni materiale prin care se executa legea, prin organizarea
sau dupa caz, prestarea directa de servicii publice
11
79. Art. I din Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858
proclama:
a. „Puterile publice sunt încredintate Domnului, unei Adunari Ponderatoare si
Adunarii Elective”. Rezulta ca Guvernului nu i s-a incredintat exercitarea unei
puteri publice, acesta exercitand in fapt puterea executiva si atributii de natura
strict administrativa.
b. „Puterile publice sunt încredintate Domnului, unei Adunari Ponderatoare si
Adunarii Elective”. Rezulta ca Guvernul exercita in fapt puterea executiva.
c. „Puterile publice sunt încredintate Domnului, unei Adunari Ponderatoare si
Adunarii Elective”. Rezulta ca Guvernul exercita in fapt atributii de natura strict
administratia.
80. Dintre atribuŃiile încredinŃate Guvernului, Art. XV si Art. XVI din Statutul
Dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858 menŃionează explicit
următoarele
a. Petitiunile date Senatului, vor fi trimise unei comisii ad-hoc, care le va examina si
va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului.
b. Regulamentele interioare ale Adunarii Elective si ale Corpului Ponderator, se
pregatesc prin ingrijirea Guvernului.
c. Petitiunile date Senatului, vor fi trimise unei comisii ad-hoc, care le va examina si
va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului. Regulamentele interioare ale
Adunarii Elective si ale Corpului Ponderator, se pregatesc prin ingrijirea
Guvernului.
81. Referitor la Ministri, constatam ca Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris din
7/19 august 1858 instituie explicit o singura atributie care are următorul continut:
a. Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunarii Ponderatoare, au dreptul de asista si a
lua parte la toate deliberarile, ei vor fi ascultati oricând vor cere cuvantul
b. Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunarii Ponderatoare, au dreptul de a lua parte
la toate deliberarile.
c. Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunarii Ponderatoare, au dreptul de a fi
ascultati oricând vor cere cuvantul
82. Referitor la organizarea diferitelor ramuri ale administratiei Statutul Dezvoltator al
Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858 stabileste:
a. Organizarea diferitelor ramuri ale administratiei sunt stabilite prin decret regal
b. Organizarea diferitelor ramuri ale administratiei sunt stabilite prin hotarare a
Guvernului
c. Organizarea diferitelor ramuri ale administratiei sunt stabilite prin lege
83. În conformitate cu prevederile art. 35 din Constitutia Principatelor Unite din 1866:
a. Puterea executiva este incredintata Domnului, care o exercita in modul
reglementat prin Constitutie
b. Puterea executiva este incredintata Domnului si Adunarii elective
c. Puterea executiva este incredintata Adunarii elective
84. Deoarece textul Constitutiei Principatelor Unite din 1866 nu consacră un text distinct
Guvernului, din menŃionarea acestuia în conŃinutul normativ al art. 42 si art. 125 din
ConstituŃie rezulta ca:
a. Guvernul era alcatuit din ministri
b. Guvernul era alcatuit din ministri si secretari de stat
c. Guvernul era alcatuit din secretari de stat
12
85. Constitutia Principatelor Unite din 1866 stabileste în cuprinsul art. 97 - 103 din
Sectiunea a II-a, a Capitolului II din Titlul III, intitulata „Despre Ministri”
urmatoarele reguli fundamentale referitoare la acestia:
a. Ordinul verbal sau scris al Domnului poate apara de raspundere pe un ministru
b. Nu poate fi ministru decat cel care este roman din nascare, sau cel care a dobandit
impamantenirea; nici un membru al familiei domnitoare nu poate fi ministru;
ordinul verbal sau scris al Domnului nu poate apara de raspundere pe un ministru
c. Nunai membrii familiei domnitoare poate fi ministru
86. Potrivit art. 107 si art. 110 din Constitutia Principatelor Unite din 1866 sunt stabilite
urmatoarele regululi constitutionale privind administratia publica locala:
a. Principiile de baza potrivit carora isi desfasoara activitatea administratia locala
sunt descentralizarea mai completa si independenta comunala.
b. Institutiile locale erau Consiliul judetean si Consiliul comunal
c. Principiile de baza potrivit carora isi desfasoara activitatea administratia locala
sunt descentralizarea mai completa si independenta comunala. Institutiile locale
erau Consiliul judetean si Consiliul comunal
87. Potrivit art. 110 din Constitutia Principatelor Unite din 1866 impozitele comunale si
judetene erau stabilite dupa urmatoarele reguli constitutionale:
a. Stabilirea oricarei sarcini si a oricarui impozit comunal sau judeŃean se poate
stabili cu invoirea Consiliului comunal sau a Consiliului judetean
b. Aceste impozite votate de cele doua consilii trebuia sa primeasca confirmarea
puterii legiuitoare si intarirea Domnului
c. Stabilirea oricarei sarcini si a oricarui impozit comunal sau judeŃean se poate
stabili cu invoirea Consiliului comunal sau a Consiliului judetean. Aceste
impozite votate de cele doua consilii trebuia sa primeasca confirmarea puterii
legiuitoare si intarirea Domnului
88. Prevederile art. 39 si art. 92 din Constitutia regatului Romaniei din 1923, stabilesc
urmatoarele regului constitutionale privind puterea executiva:
a. Puterea executiva este incredintata Regelui.
b. Puterea executiva este incredintata Regelui. Este exercitata de Guvern in numele
Regelui.
c. Puterea executiva este exercitata de Guvern in numele Regelui.
89. In continutul art. 87 din Constitutia regatului Romaniei din 1923 se instituie
urmatoarele reguli privind Regele ca detinator al purii executive:
a. Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori. Nici un act al Regelui nu poate
avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de
acel act.
b. Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.
c. Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin
aceasta chiar devine raspunzator de acel act.
90. Potrivit art. 93 din Constitutia regatului Romaniei din 1923 se instituie urmatoarele
reguli privind Ministrii:
a. Ministrii intruniti, alcatuiesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu titlul de
Presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost insarcinat de Rege cu
formarea guvernului.
b. Ministrii intruniti, alcatuiesc Consiliul de Ministri
c. Consiliul de Ministri, este prezidat, cu titlul de Presedinte al acestuia, de acela
care a fost insarcinat de Rege cu formarea guvernului.
13
91. Referitor la AdministraŃia centrală se introduc următoarele reguli constituŃionale
prin art. 93 si art. 100 din Constitutia regatului Romaniei din 1923:
a. Departamentele Ministeriale si Subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si
desfiinta decât prin lege.
b. Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la dezbaterile Corpurilor legiuitoare sub
responsabilitatea ministrilor
c. Departamentele Ministeriale si Subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si
desfiinta decât prin lege. Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la dezbaterile
Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor
92. Potrivit art. 108 alin. 2 teza finala, din Constitutia regatului Romaniei din 1923 se
extind regulile democratice privind organizarea si funcŃionarea instituŃiilor locale,
astfel:
a. Institutiile locale erau Consiliul judetean si Consiliul comunal. La membrii
Consiliului judetean si ai Consiliului local se puteau adauga prin lege si membri
de drept si membri cooptati, inclusiv femei majore
b. Institutiile locale erau Consiliul judetean si Consiliul comunal.
c. La membrii Consiliului judetean si ai Consiliului local se puteau adauga prin lege
si membri de drept si membri cooptati, inclusiv femei majore.
93. Potrivit art. 4 din Constitutia regatului Romaniei din 1923 organizarea
administrativa a teritoriului cuprindea:
a. Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se imparte in judete,
judetele in comune.
b. Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili dupa formele
prevazute in legile de organizare administrativă.
c. Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se imparte in judete,
judetele in comune. Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor
stabili dupa formele prevazute in legile de organizare administrativă.
94. Art. 32 si art. 65 din Constitutia regatului României din 1938 stabileste urmatoarele
reguli constitutionale privind puterea executiva si exercitarea acesteia:
a. Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita prin Guvernul Sau in modul stabilit
prin Constitutie. Ministrii exercita puterea executiva in numele Regelui, in
conditiunilor stabilite de Constitutie si pe a lor raspundere. Ministrii au
raspundere politica numai fată de Rege.
b. Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita prin Guvernul Sau in modul stabilit
prin Constitutie.
c. Ministrii exercita puterea executiva in numele Regelui, in conditiunilor stabilite
de Constitutie si pe a lor raspundere.
95. Referitor la AdministraŃia centrală constituantul din 1838 a introdus reglementări
distincte pentru Guvern în Capitolul III din Titlul III al ConstituŃiei intitulat Despre
Guvern si Ministrii. Aceste reglementari sunt urmatoarele:
a. Guvernul se compune din Ministri si Subsecretari de stat.
b. Nu poate fi Ministru decat cel care este roman de cel putin trei generatii.
c. Guvernul se compune din Ministri si Subsecretari de stat. Nu poate fi Ministru decat
cel care este roman de cel putin trei generatii. Se excepteaza acei care au fost Ministri pană acum.
14
96. Regulile constitutionale privind Administratia locala sunt reduse comparativ cu cele cuprinse
in constitutiile anterioare. In Constitutia regatului Romaniei din 1938, pot fi identificate
urmatoarele reglementari:
a. Teritoriul Romaniei este inalienabil, art. 2; Referitor la institutiile judetene si
comunale, art. 79 instituie regula potrivit căreia Institutiunile administrative sunt
statornicite prin legi; Prin lege se pot crea impozite numai in folosul statului,
judetelor, comunelor si institutiilor publice indeplinind un serviciu de stat, art. 80
alin. 2.
b. Teritoriul Romaniei este inalienabil, art. 2;
c. Teritoriul Romaniei este inalienabil, art. 2; Prin lege se pot crea impozite numai in
folosul statului, judetelor, comunelor si institutiilor publice indeplinind un
serviciu de stat, art. 80 alin. 2.
97. Potrivit Constitutiei Republicii Socialiste Romania din 1965, revizuita in anul 1974,
Organele Supreme ale Puterii de Stat sunt următoarele:
a. Marea Adunare Nationala si Consiliul de Stat
b. Marea Adunare Nationala, Consiliul de Stat si Presedintele Republicii Socialiste Romania
c. Marea Adunare Nationala si Presedintele Republicii Socialiste Romania
98. Regulile constitutionale privind Organele centrale ale administratiei de stat sunt
cuprinse în Titlul IV din Constitutiei Republicii Socialiste Romania din 1965 si sunt
urmatoarele:
a. Organul suprem al administratiei de stat, este Consiliul de Ministri. Ministerele si
celelalte organe centrale ale administratiei de stat înfaptuiesc politica statului in
ramurile sau domeniile de activitate pentru care au fost infiintate. Normele
generale de organizare si functionare a ministerelor si celorlalte organe centrale de
stat sunt stabilite prin lege.
b. Organul suprem al administratiei de stat, este Consiliul de Ministri.
c. Organul suprem al administratiei de stat, este Consiliul de Ministri. Normele
generale de organizare si functionare a ministerelor si celorlalte organe centrale de
stat sunt stabilite prin lege.
99. Bazele constitutionale privind Organele locale ale puterii de stat si organele locale ale
administratiei de stat sunt cuprinse în Titlul V din Constitutia Republicii Socialiste
Romania din 1965 si acestea sunt urmatoarele:
a. Organele locale ale puterii de stat sunt Consiliile Populare din unitatile
administrativ teritoriale.
b. Organele locale ale administraŃiei de stat sunt Comitetul executiv al Consiliului
Popular si Biroul Executiv al Consiliului Popular.
c. Organele locale ale puterii de stat sunt Consiliile Populare din unitatile
administrativ teritoriale. Organele locale ale administraŃiei de stat sunt
Comitetul executiv al Consiliului Popular si Biroul Executiv al Consiliului
Popular.
100. Dupa opinia noastra, administratia publica sub ordinea constitutionala stabilita de
Constitutia Romaniei, republicata in anul 2003, exercita atributii:
a. De natura strict administrativa, care servesc interesului general sau local, si are la
dispozitie un aparat format din servicii publice, care desfasoara activitati in
limitele legii, abordata in sens larg, pentru realizarea binelui comun.
b. De natura strict administrativa, care servesc interesului general sau local.
c. In limitele legii, abordata in sens larg, pentru realizarea binelui comun.
15
101. Administratia publica, sub ordinea constitutionala actuala, are doua componente:
a. Administratia publica centrala de specialitate si ministerele.
b. Administratia publica locala si primarii.
c. Administratia publica centrala de specialitate si Administratia publica locala.
102. Administratia publica centrala de specialitate, are în structura sa:
a. Ministerele organizate numai in subordinea Guvernului si alte organe de
specialitate care se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca
autoritati administrative autonome. Din componenta Administratiei publice
centrale de specialitate mai fac parte Fortele armate si Consiliul Suprem de
Aparare a Tarii, art. 118 si art. 119 din Sectiunea I a Capitolului V din Titlul III al
Constitutiei.
b. Ministerele organizate numai in subordinea Guvernului si alte organe de
specialitate.
c. Din componenta Administratiei publice centrale de specialitate mai fac parte
Fortele armate si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.
103. Administratia publica locala din unitatile administrativ teritoriale, se intemeiaza pe
principiile:
a. Descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice, art. 120
alin. (1).
b. Autoritatile administraŃiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in
comune si orase, sunt consiliile locale alese si primarii, art. 121 alin. (1).
c. Descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice, art. 120
alin. (1). Autoritatile administraŃiei publice, prin care se realizeaza autonomia
locala in comune si orase, sunt consiliile locale alese si primarii, art. 121 alin. (1).
104. Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru:
a. Pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean, art. 122 alin. (1).
b. Pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale.
c. Pentru realizarea serviciilor publice de interes judetean.
105. Prefectul este:
a. Reprezentantul Guvernului pe plan local.
b. Coordonatorul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe ale administratiei publice centrale.
c. Reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice
centrale din unitatile administrativ-teritoriale.