1. Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?
a. latura obiectivã si latura subiectivã
b. vinovãtia, rãspunderea penalã si pedeapsa
c. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã
d. termenii infractiunii si pericolul social
ANS:C

2. Unde sunt prevãzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplicã
infractorilor ?
a. în legi penale si hotãrâri ale guvernului
b. în legi speciale, hotãrâri ale guvernului si decrete ale presedintelui României
c. numai în legi penale
d. în hotãrâri ale Presedintiei
ANS:C

3. În ce trebuie sã constea o faptã care prezintã pericol social, pentru a constitui
infractiune ?
a. sã fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p.
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei
pedepse
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. 1
C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse
d. sã fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în
Constitutia României
ANS:B

4. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?
a. instanta de judecata atunci când solutioneaza cauza penala
b. legiuitorul, atunci când a încriminat-o în legea penala
c. administratia locului de detinere, atunci când cel condamnat este liberat
conditionat
d. participantii în procesul penal
ANS:A

5. Care sunt factorii care compun vinovãtia ?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta în vointa subiectului de a savârsi fapta si dorinta
de a produce în realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
ANS:C

6. Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?
a. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
sau din culpa
b. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita numai cu
intentie
c. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
directa si praeterintentie
d. când actiune sau inactiune care prezintã pericol social este sãvârsitã numai cu
intentie calificatã prin scop
ANS:A

7. Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei, ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savârsirea acelei fapte
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-l
urmãreste
ANS:B

8. Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. în cazul în care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste,
socoteste, fãrã temei, cã el nu se va produce
ANS:B

9. Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
b. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sal
prevada
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea
lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si acceptã producerea lui
ANS:C

10. Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea
sa-l prevada
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
c. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l
prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmãreste,
socoteste fãrã temei cã el nu se va produce
ANS:A

11. În care situatii existã praeterintentia ca forma a vinovatiei ?
a. situatia în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l
prevada
b. situatia în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. situatia în care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase,
însa în realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut,
dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si
trebuia sa le prevada)
d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sã-l prevadã
ANS:C

12. Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
a. când cuprinde numai conditiile pentru existenta ei în forma tipica
b. când pe lânga conditiile necesare pentru existenta ei în configuratia tipica, cuprinde
si alte circumstante de agravare
c. când este savârsita de un infractor recidivist
d. când subiectul activ este calificat
ANS:B

13. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
a. bunul sustras sau distrus prin savârsirea faptei
b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savârsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savârsirea faptei
d. persoana împotriva cãreia este îndreptatã actiunea sau inactiunea
ANS:B

14. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sã fie subiect activ al unei infractiuni ?
a. sa aiba vârsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere
penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
c. sa aiba vârsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a
decide libera si neconstrânsa asupra savârsirii infractiunii
d. persoana fizicã sã fie circumstantiatã de text
ANS:C

15. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?
a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
d. numai persoana fizicã care a suferit un rãu produs prin infractiune
ANS:A

16. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia
d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex
ANS:B

17. În ce se materializeazã urmarea imediata ce se produce prin savârsirea unei infractiuni?
a. fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol
b. numai într-un rezultat palpabil
c. în consecintele subsecvente ale infractiunii
d. printr-o consecintã vizibilã
ANS:A

18. În cazul cãror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate în
dreptul penal?
a. infractiunile formale
b. infractiunile formale de atitudine
c. infractiunile de rezultat
d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat
ANS:C

19. Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savârsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:A

20. Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei anumite infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savârsirea faptei
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:B

21. Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
d. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmãrilor
ANS:B

22. Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor
preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
d. teza incriminãrii partiale a unor acte preparatorii
ANS:B

23. Când exista tentativa perfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusã pâna la capat
c. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita
modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor
cauze
d. atunci când fãptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectatã sã se consume, totusi aceasta nu se consumã datoritã
modului absurd de concepere a infractiunii
ANS:A

24. Când exista tentativa imperfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusa pâna la capat
c. atunci când faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea
proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului
defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
ANS:B

25. Când exista tentativa improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit pentru savârsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt
în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca
obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
ANS:C

26. Când exista tentativa relativ improprie ?
a. atunci când prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savârsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret, în raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situatia când
obiectul material al infractiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia
ca se afla
b. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta
sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos în
care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
c. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului
folosit care prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul
urmarit de faptuitor
d. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datoratã modului
absurd de concepere a infractiunii
ANS:A

27. Când exista tentativa absolut improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret, în raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
d. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sã producã rezultatul,, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde fãptuitorul credea cã se afla
ANS:B

28. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
a. la infractiunile savârsite cu intentie indirecta
b. la infractiunile continuate
c. la infractiunile savârsite din culpa
d. la infractiunile complexe
ANS:C

29. Când nu se pedepseste tentativa ?
a. numai atunci când faptuitorul s-a desistat de la savârsirea faptei pusa în executare,
mai înainte ca organul de urmarire penala sa o descopere
b. atunci când faptuitorul a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea
rezultatului
c. atunci când faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea rezultatului
mai înainte de descoperirea faptei
d. atunci când fãptuitorul s-a împãcat cu persoana vãtãmatã
ANS:C

30. Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost
îndreptata
b. fapta savârsita care este în mod vadit lipsita de importanta
c. fapta savârsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale împotriva
careia a fost îndreptata, este lipsita în mod vadit de importanta iar prin continutul ei
concret este lipsita de pericol social
d. fapta este lipsitã în mod vãdit de importantã pentru cã a produs un prejudiciu redus
ANS:C

31. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala ?
a. observarea, mustrarea, amenda
b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
c. munca în folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda
d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca în folosul comunitãtii
ANS:B

32. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviatã
d. infractiunea simplã, infractiunea complexã si infractiunea deviatã
ANS:C

33. Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul când se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea
o semnificatie penala
b. momentul la care a încetat actiunea/inactiunea infractionala
c. momentul în care s-a produs rezultatul
d. momentul când autorul faptei a început realizarea elementului material al
infractiunii
ANS:B

34. Când se epuizeaza o infractiune continua ?
a. în momentul producerii rezultatului
b. în momentul încetarii actiunii/inactiunii infractionale
c. coincide cu momentul consumarii infractiunii
d. coincide cu momentul sãvârsirii infractiunii
ANS:B

35. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii
unei infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. momentul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului
d. momentul descoperirii infractiunii
ANS:B

36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
d. infractiunea complexã, infractiunea continuã, infractiunea progresivã
ANS:C

37. Când o infractiune este continuata?
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective
se prelungeste în timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost
condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite
ANS:C

38. Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?
a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
d. data când a fost descoperitã infractiunea
ANS:C

39. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii
unei infractiuni continuate ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
c. momentul producerii rezultatului
d. data rãmânerii definitive a unei hotãrâri de condamnare
ANS:B

40. Când o infractiune este complexa ?
a. numai atunci când în continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau
inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
b. când în continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o
actiune sau inactiune care constituie ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
c. când elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori în aceeasi
împrejurare
d. atunci când o persoanã sãvârseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezintã fiecare în parte continutul unor infractiuni diferite
ANS:B

41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?
a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
d. pluralitatea intermediarã, concursul de legi penale, recidiva
ANS:B

42. Când exista concurs de infractiuni ?
a. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
actiune, de aceeasi persoana
b. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite prin actiuni sau
inactiuni distincte de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
c. atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna dintre ele
d. numai atunci când douã sau mai multe infractiuni au fost sãvârsite printr-o unicã
actiune de douã sau mai multe persoane
ANS:C

43. Când exista concurs real de infractiuni ?
a. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
c. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana prin tot
atâtea actiuni ori inactiuni distincte înainte de a fi fost condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în
care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive
ale aceleiasi infractiuni
ANS:C

44. Când exista concurs ideal de infractiuni ?
a. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana, înainte de a
fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
b. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs întruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în
care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive a
mai multor infractiuni
ANS:B

45. Când existã recidiva postcondamnatorie ?
a. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu
intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau
în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
închisoarea mai mare de un an
b. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
amenzii sau închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o
infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul
executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a
doua infractiune este închisoarea mai mare de un an
c. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de un an, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu
intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau
în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
închisoarea mai mare de sase luni
d. atunci când dupã rãmânerea definitivã a unei hotãrâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai micã de sase luni, cel condamnat sãvârseste din nou o infractiune
din culpã, înainte de începerea executãrii pedepsei, în timpul executãrii acesteia,
sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevãzutã de lege pentru a doua infractiune
este închisoarea mai mare de un an
ANS:A

46. Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de
sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea
conditionata a executarii, iar în termenul de încercare savârseste o infractiune
intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista stare de recidiva
c. exista recidiva postexecutorie
d. existã pluralitate intermediarã
ANS:A

47. Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata,
înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare, cel
condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o
pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
c. legea nu prevede o asemenea situatie
d. existã concurs de infractiuni
ANS:A

48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?
a. sa existe o hotarâre de condamnare pentru savârsirea unei infractiuni intentionate
la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
b. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate, la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
c. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni, sãvârsitã din
culpã la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viatã
ANS:B

49. Când exista recidiva postexecutorie ?
a. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de un an
b. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 3 luni
c. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 6 luni
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite în
timpul minoritãtii la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe
viatã
ANS:A

50. Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari
postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni
pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul de reabilitare ?
a. cã aceastã condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
b. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al recidivei
postcondamnatorii
c. referitor la aceastã condamnare problema este controversata în literatura juridica de
specialitate
d. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al pluralitãtii intermediare de
infractiuni
ANS:A

51. Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor
infractiuni intentionate
b. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea
unor infractiuni intentionate
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni,
pentru savârsirea unor infractiuni intentionate
d. din trei condamnãri rãmase definitive la pedeapsa închisorii de pânã la sase luni,
pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite din culpã
ANS:C

52. Care este temeiul rãspunderii penale ?
a. sãvârsirea unei fapte prevãzute de legea penalã
b. sãvârsirea unei infractiuni
c. numai gradul de pericol social al unei fapte
d. existenta vinovatiei
ANS:B

53. Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la
savârsirea faptei prevazuta de legea penala ?
a. instigatorului
b. coautorilor
c. complicelui
d. fãptuitorul
ANS:B

54. Ce formã de participatie sãvârseste persoana care promite înainte de savârsirea
infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savârsirea ei, nu-si mai
tine promisiunea ?
a. complicitate
b. nu are semnificatie penala
c. o faptã lipsitã de pericol social
d. tãinutor
ANS:A

55. Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de savârsirea infractiunii, promite
faptuitorului ca îl va favoriza ?
a. infractiunea de favorizare a infractorului
b. nu are semnificatie penala
c. complicitate
d. tãinuitor
ANS;C

56. Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?
a. material, direct, imediat, injust si proportional
b. material, direct, imediat si injust
c. material, direct si injust
d. material, direct, proportional, imediat
ANS:B

57. Împotriva cui trebuie sã fie îndreptat atacul în cazul legitimei aparari ?
a. celui care se apara sau altei persoane
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important
c. celui care se apara, altei persoane sau împotriva unui interes obstesc
d. celui care se apãrã, altei persoane sau împotriva unui bun important
ANS:C

58. Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?
a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
c. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori
interesul obstesc
d. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
ANS:B

59. Va beneficia de legitimã apãrare persoana care dupã dezarmarea agresorului continuã
riposta lovind victima cu cutitul cauzându-i moartea?
a. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p.
b. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.
c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune în
discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii
d. va beneficia de legitimã apãrare, în conditiile prevãzute de art. 44 alin. 1 C.p.
ANS:C

60. Împrejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsii faptei
poate constitui o circumstantã agravantã ?
a. nu poate constitui o circumstanta agravanta
b. poate constitui o circumstanta agravanta
c. ramâne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta
d. .poate constitui primul termen al recidivei
ANS:A

61. În cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti se
rãsfrâng asupra celorlalti participanti ?
a. se rasfrâng asupra celorlalti participanti
b. nu se rasfrâng asupra celorlalti participanti
c. se rasfrâng numai în masura în care au fost cunoscute de toti participantii
d. se rãsfrâng asupra tuturor participantilor chiar dacã nu au stiut de circumstantele
personale ale unui participant
ANS:B

62. În cazul participatiei penale, circumstantele reale se rãsfrâng asupra tuturor
participantilor ?
a. nu se rasfrâng asupra tuturor participantilor
b. se rasfrâng asupra tuturor participantilor
c. se rasfrâng asupra participantilor numai în masura în care acestia le-au cunoscut
sau le-au prevazut
d. se rãsfrâng asupra participantilor chiar dacã acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au
prevãzut
ANS:C

63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata
poate fi liberat conditionat?
a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege
b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor
c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca,
disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de
antecedentele sale penale
d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei
ANS:C

64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
b. numai pedepsele si masurile educative
c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
d. pedepsele, mãsurile educative, mãsurile de sigurantã si sanctiunile
contraventionale
ANS:A

65. Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a carei executare a
fost suspendata este închisoarea ?
a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an
b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani
c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani
d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumãtatea din
pedeapsa aplicatã
ANS:B

66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?
a. inchisoarea pe viata
b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei
d. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
ANS:D

67. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
a. dupa pronuntarea sentintei
b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
c. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dupã prescriptia executarii pedepsei
d. in momentul incarcerarii condamnatului
ANS:C

68. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de
siguranta dispuse fata de inculpat?
a. da
b. nu
c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
d. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii
ANS:B

69. Dacã minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 16 ani sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã vor rãspunde penal?
a. nu rãspund niciodatã din punct de vedere penal
b. fatã de aceastã categorie de persoane care sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã se iau numai mãsuri de ocrotire prevãzute de legislatia în vigoare
c. rãspund penal, dacã se dovedeste cã au sãvârsit fapte penale cu discernãmânt
d. fatã de ei se pot lua doar mãsuri educative
ANS:C

70. Ce este excesul scuzabil ?
a. cauza care înlãturã caracterul penal al faptei
b. cauza care înlãturã rãspunderea penalã
c. circumstanta atenuantã
d. circumstanta agravantã
ANS:C

71. Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de
sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?
a. lipsa atitudinii de care a dat dovadã persoana care a sãvârsit o faptã prevãzutã de
legea penalã de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea
cãreia a sãvârsit fapta
b. exercitarea functiei sau profesiei în mod abuziv
c. gravitatea faptei sãvârsite
d. nedemnitatea persoanei care a sãvârsit fapta prevãzutã de legea penalã
ANS:A

72. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?
a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante
c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au
savarsit o infractiune
d. persoanelor declarate non grata
ANS:C

73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?
a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate
b. inchisoarea
c. amenda
d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
ANS:D

74. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a împlinit varsta
de 60 de ani în timpul executarii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executatã si executã în continuare pedeapsa
închisorii de 30 de ani
b. se aplicã pedeapsa închisorii de 25 de ani
c. se aplicã pedeapsa închisorii de 30 de ani
d. detentia pe viata se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de ani
ANS:D

75. De cãtre cine se realizeazã individualizarea judiciarã a pedepsei ?
a. de cãtre legiuitor în faza de elaborare a legii penale incriminatorie
b. de cãtre instanta de judecatã în momentul solutionãrii cauzei cu care a fost
investitã
c. de cãtre administratia locului de detinere a condamnatului
d. de cãtre judecãtor împreunã cu procurorul
ANS:B

76. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere
in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru
trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai
suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpã?
a. nu
b. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru
condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea
pedepsei
c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante
d. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul
ANS:B

77. Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana
fizica?
a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special
b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se
aplica un spor de cel mult o treime din maximul special
c. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim
este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani
care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica
un spor de cel mult o treime din maximul special
d. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 ani
ANS:C

1. Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?
c. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã

R:C

2. Unde sunt prevãzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplicã infractorilor ?
c. numai în legi penale
R:C

3. În ce trebuie sã constea o faptã care prezintã pericol social, pentru a constitui infractiune ?
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei
pedepse

R:B

4. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?
a. instanta de judecata atunci când solutioneaza cauza penala
b. legiuitorul, atunci când a încriminat-o în legea penala
c. administratia locului de detinere, atunci când cel condamnat este liberat
conditionat
d. participantii în procesul penal
R:A

5. Care sunt factorii care compun vinovãtia ?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta în vointa subiectului de a savârsi fapta si dorinta
de a produce în realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
R:C

6. Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?
a. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
sau din culpa
b. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita numai cu
intentie
c. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
directa si praeterintentie
d. când actiune sau inactiune care prezintã pericol social este sãvârsitã numai cu
intentie calificatã prin scop
R:A

7. Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei, ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savârsirea acelei fapte
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-l
urmãreste
R:B

8. Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. în cazul în care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste,
socoteste, fãrã temei, cã el nu se va produce
R:B

9. Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
b. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sal prevada
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea
lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si acceptã producerea lui
R:C

10. Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea
sa-l prevada
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
c. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l
prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmãreste,
socoteste fãrã temei cã el nu se va produce
R:A

11. În care situatii existã praeterintentia ca forma a vinovatiei ?
a. situatia în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada
b. situatia în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. situatia în care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase,
însa în realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut,
dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si
trebuia sa le prevada)
d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sã-l prevadã
R:C

12. Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
a. când cuprinde numai conditiile pentru existenta ei în forma tipica
b. când pe lânga conditiile necesare pentru existenta ei în configuratia tipica, cuprinde si alte circumstante de agravare
c. când este savârsita de un infractor recidivist
d. când subiectul activ este calificat
R:B

13. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
a. bunul sustras sau distrus prin savârsirea faptei
b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savârsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savârsirea faptei
d. persoana împotriva cãreia este îndreptatã actiunea sau inactiunea
R:B

14.Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sã fie subiect activ al unei infractiuni ?
a. sa aiba vârsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere
penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
c. sa aiba vârsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstrânsa asupra savârsirii infractiunii
d. persoana fizicã sã fie circumstantiatã de text
R:C

15. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?
a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
d. numai persoana fizicã care a suferit un rãu produs prin infractiune
R:A

16. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia
d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex
R:B

17. În ce se materializeazã urmarea imediata ce se produce prin savârsirea unei infractiuni?
a. fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol
b. numai într-un rezultat palpabil
c. în consecintele subsecvente ale infractiunii
d. printr-o consecintã vizibilã
R:A

18. În cazul cãror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?
a. infractiunile formale
b. infractiunile formale de atitudine
c. infractiunile de rezultat
d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat
R:C

19. Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savârsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
R:A

20. Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei anumite infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savârsirea faptei
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
R:B

21. Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
d. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmãrilor
R:B

22. Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
d. teza incriminãrii partiale a unor acte preparatorii
R:B

23. Când exista tentativa perfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusã pâna la capat
c. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita
modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor
cauze
d. atunci când fãptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectatã sã se consume, totusi aceasta nu se consumã datoritã
modului absurd de concepere a infractiunii
R:A

24. Când exista tentativa imperfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusa pâna la capat
c. atunci când faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea
proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului
defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
R:B

25. Când exista tentativa improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit pentru savârsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt
în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca
obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
R:C

26. Când exista tentativa relativ improprie ?
a. atunci când prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savârsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret, în raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situatia când
obiectul material al infractiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia
ca se afla
b. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta
sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos în
care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
c. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului
folosit care prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul
urmarit de faptuitor
d. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datoratã modului
absurd de concepere a infractiunii
R:A

27. Când exista tentativa absolut improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret, în raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
d. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sã producã rezultatul,, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde fãptuitorul credea cã se afla
R:B

28. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
a. la infractiunile savârsite cu intentie indirecta
b. la infractiunile continuate
c. la infractiunile savârsite din culpa
d. la infractiunile complexe
R:C

29. Când nu se pedepseste tentativa ?
a. numai atunci când faptuitorul s-a desistat de la savârsirea faptei pusa în executare, mai înainte ca organul de urmarire penala sa o descopere
b. atunci când faptuitorul a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea
rezultatului
c. atunci când faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea rezultatului mai înainte de descoperirea faptei
d. atunci când fãptuitorul s-a împãcat cu persoana vãtãmatã
R:C

30. Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost
îndreptata
b. fapta savârsita care este în mod vadit lipsita de importanta
c. fapta savârsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale împotriva
careia a fost îndreptata, este lipsita în mod vadit de importanta iar prin continutul ei
concret este lipsita de pericol social
d. fapta este lipsitã în mod vãdit de importantã pentru cã a produs un prejudiciu redus
R:C

31. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala ?
a. observarea, mustrarea, amenda
b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
c. munca în folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda
d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca în folosul comunitãtii
R:B

32. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviatã
d. infractiunea simplã, infractiunea complexã si infractiunea deviatã
R:C

33. Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul când se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala
b. momentul la care a încetat actiunea/inactiunea infractionala
c. momentul în care s-a produs rezultatul
d. momentul când autorul faptei a început realizarea elementului material al
infractiunii
R:B

34. Când se epuizeaza o infractiune continua ?
a. în momentul producerii rezultatului
b. în momentul încetarii actiunii/inactiunii infractionale
c. coincide cu momentul consumarii infractiunii
d. coincide cu momentul sãvârsirii infractiunii
R:B

35. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsiriiunei infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. momentul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului
d. momentul descoperirii infractiunii
R:B

36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
d. infractiunea complexã, infractiunea continuã, infractiunea progresivã
R:C

37. Când o infractiune este continuata?
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective
se prelungeste în timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost
condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite
R:C

38. Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?
a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
d. data când a fost descoperitã infractiunea
R:C

39. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii unei infractiuni continuate ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
c. momentul producerii rezultatului
d. data rãmânerii definitive a unei hotãrâri de condamnare
R:B

40. Când o infractiune este complexa ?
a. numai atunci când în continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau
inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
b. când în continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
c. când elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori în aceeasi
împrejurare
d. atunci când o persoanã sãvârseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezintã fiecare în parte continutul unor infractiuni diferite
R:B

41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?
a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
d. pluralitatea intermediarã, concursul de legi penale, recidiva
R:B

42. Când exista concurs de infractiuni ?
a. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
actiune, de aceeasi persoana
b. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite prin actiuni sau
inactiuni distincte de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
c. atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna dintre ele
d. numai atunci când douã sau mai multe infractiuni au fost sãvârsite printr-o unicã
actiune de douã sau mai multe persoane
R:C

43. Când exista concurs real de infractiuni ?
a. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
c. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana prin tot
atâtea actiuni ori inactiuni distincte înainte de a fi fost condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor in care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive
ale aceleiasi infractiuni
R:C

44. Când exista concurs ideal de infractiuni ?
a. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
b. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs întruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor in care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni
R:B

45. Când existã recidiva postcondamnatorie ?
a. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune ester închisoarea mai mare de un an
b. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa amenzii sau închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul
executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an
c. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune ester închisoarea mai mare de sase luni
d. atunci când dupã rãmânerea definitivã a unei hotãrâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai micã de sase luni, cel condamnat sãvârseste din nou o infractiune din culpã, înainte de începerea executãrii pedepsei, în timpul executãrii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevãzutã de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an
R:A

46. Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar în termenul de încercare savârseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista stare de recidiva
c. exista recidiva postexecutorie
d. existã pluralitate intermediarã
R:A

47. Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
c. legea nu prevede o asemenea situatie
d. existã concurs de infractiuni
R:A

48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?
a. sa existe o hotarâre de condamnare pentru savârsirea unei infractiuni intentionate
la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
b. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate, la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
c. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni, sãvârsitã din culpã la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viatã
R:B

49. Când exista recidiva postexecutorie ?
a. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de un an
b. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 3 luni
c. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 6 luni
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite în
timpul minoritãtii la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe
viatã
R:A

50. Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul de reabilitare
a. cã aceastã condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
b. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al recidivei
postcondamnatorii
c. referitor la aceastã condamnare problema este controversata în literatura juridica de specialitate
d. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al pluralitãtii intermediare de infractiuni
R:A

51. Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate
b. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea
unor infractiuni intentionate
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni,
pentru savârsirea unor infractiuni intentionate
d. din trei condamnãri rãmase definitive la pedeapsa închisorii de pânã la sase luni,
pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite din culpã
R:C

52. Care este temeiul rãspunderii penale ?
a. sãvârsirea unei fapte prevãzute de legea penalã
b. sãvârsirea unei infractiuni
c. numai gradul de pericol social al unei fapte
d. existenta vinovatiei
R:B

53. Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la savârsirea faptei prevazuta de legea penala ?
a. instigatorului
b. coautorilor
c. complicelui
d. fãptuitorul
R:B

54. Ce formã de participatie sãvârseste persoana care promite înainte de savârsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savârsirea ei, nu-si mai tine promisiunea ?
a. complicitate
b. nu are semnificatie penala
c. o faptã lipsitã de pericol social
d. tãinutor
R:A

55. Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de savârsirea infractiunii, promite faptuitorului ca îl va favoriza ?
a. infractiunea de favorizare a infractorului
b. nu are semnificatie penala
c. complicitate
d. tãinuitor
R;C

56. Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?
a. material, direct, imediat, injust si proportional
b. material, direct, imediat si injust
c. material, direct si injust
d. material, direct, proportional, imediat
R:B

57. Împotriva cui trebuie sã fie îndreptat atacul în cazul legitimei aparari ?
a. celui care se apara sau altei persoane
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important
c. celui care se apara, altei persoane sau împotriva unui interes obstesc
d. celui care se apãrã, altei persoane sau împotriva unui bun important
R:C


58. Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?
a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
c. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori
interesul obstesc
d. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
R:B

59. Va beneficia de legitimã apãrare persoana care dupã dezarmarea agresorului continua riposta lovind victima cu cutitul cauzându-i moartea?
a. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p.
b. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.
c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune în
discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii
d. va beneficia de legitimã apãrare, în conditiile prevãzute de art. 44 alin. 1 C.p.
R:C

60. Împrejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsii faptei poate constitui o circumstantã agravantã ?
a. nu poate constitui o circumstanta agravanta
b. poate constitui o circumstanta agravanta
c. ramâne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta
d. .poate constitui primul termen al recidivei
R:A

61. În cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti se rãsfrâng asupra celorlalti participanti ?
a. se rasfrâng asupra celorlalti participanti
b. nu se rasfrâng asupra celorlalti participanti
c. se rasfrâng numai în masura în care au fost cunoscute de toti participantii
d. se rãsfrâng asupra tuturor participantilor chiar dacã nu au stiut de circumstantele
personale ale unui participant
R:B

62. În cazul participatiei penale, circumstantele reale se rãsfrâng asupra tuturor participantilor ?
a. nu se rasfrâng asupra tuturor participantilor
b. se rasfrâng asupra tuturor participantilor
c. se rasfrâng asupra participantilor numai în masura în care acestia le-au cunoscut
sau le-au prevazut
d. se rãsfrâng asupra participantilor chiar dacã acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au prevãzut
R:C

63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata poate fi liberat conditionat?
a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege
b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor
c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca,
disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de
antecedentele sale penale
d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei
R:C

64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
b. numai pedepsele si masurile educative
c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
d. pedepsele, mãsurile educative, mãsurile de sigurantã si sanctiunile
contraventionale
R:A

65. Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a carei executare a fost suspendata este închisoarea ?
a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an
b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani
c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani
d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumãtatea din
pedeapsa aplicatã
R:B

66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?
a. inchisoarea pe viata
b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei
d. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
R:D

67. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
a. dupa pronuntarea sentintei
b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
c. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dupã prescriptia executarii pedepsei
d. in momentul incarcerarii condamnatului
R:C

68. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de siguranta dispuse fata de inculpat?
a. da
b. nu
c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
d. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii
R:B

69. Dacã minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 16 ani sãvârsesc fapte prevãzute de legea penalã vor rãspunde penal?
a. nu rãspund niciodatã din punct de vedere penal
b. fatã de aceastã categorie de persoane care sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã se iau numai mãsuri de ocrotire prevãzute de legislatia în vigoare
c. rãspund penal, dacã se dovedeste cã au sãvârsit fapte penale cu discernãmânt
d. fatã de ei se pot lua doar mãsuri educative
R:C

70. Ce este excesul scuzabil ?
a. cauza care înlãturã caracterul penal al faptei
b. cauza care înlãturã rãspunderea penalã
c. circumstanta atenuantã
d. circumstanta agravantã
R:C

71. Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?
a. lipsa atitudinii de care a dat dovadã persoana care a sãvârsit o faptã prevãzutã de
legea penalã de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea
cãreia a sãvârsit fapta
b. exercitarea functiei sau profesiei în mod abuziv
c. gravitatea faptei sãvârsite
d. nedemnitatea persoanei care a sãvârsit fapta prevãzutã de legea penalã
R:A

72. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?
a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante
c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au savarsit o infractiune
d. persoanelor declarate non grata
R:C

73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?
a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate
b. inchisoarea
c. amenda
d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
R:D

74. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a împlinit varsta de 60 de ani în timpul executarii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executatã si executã în continuare pedeapsa
închisorii de 30 de ani
b. se aplicã pedeapsa închisorii de 25 de ani
c. se aplicã pedeapsa închisorii de 30 de ani
d. detentia pe viata se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de ani
R:D

75. De cãtre cine se realizeazã individualizarea judiciarã a pedepsei ?
a. de cãtre legiuitor în faza de elaborare a legii penale incriminatorie
b. de cãtre instanta de judecatã în momentul solutionãrii cauzei cu care a fost
investitã
c. de cãtre administratia locului de detinere a condamnatului
d. de cãtre judecãtor împreunã cu procurorul
R:B

76. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpã?
a. nu
b. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru
condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea
pedepsei
c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante
d. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul
R:B

77. Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana fizica?
a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special
b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se
aplica un spor de cel mult o treime din maximul special
c. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim
este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani
care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica
un spor de cel mult o treime din maximul special
d. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 ani
R:C

DREPT PENAL.PARTE SPECIALA

1. Constituie omor deosebit de grav :

2. Omorul savarsit asupra unui magistrat, in timpul sau in legatura cu indatoririle de serviciu, constituie infractiunea de:

3. Persoana care, cu intentie, ajuta in orice mod pe mama copilului nou-nascut la uciderea acestuia imediat dupa nastere, va raspunde pentru:

4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este mai grava, cand fapta a fost savarsita fata de :

a. doua sau mai multe persoane;
b. sot sau ruda apropiata;
c. un minor;
R:C

5. Se considera omorul ca fiind savarsit cu premeditare, atunci cand:

6. Pruncuciderea poate fi definita ca fiind:

7. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii poate fi comisa numai cu :

8. Uciderea din culpa se retine in modalitatea agravata numai daca:

a. când fapta a fost comisã de douã sau mai multe persoane împreunã
b. când prin fapta comisã s-a cauzat moartea a douã sau mai multe persoane
c. când fapta a fost comisã de cãtre o persoanã care a mai sãvârsit un omor
R:B

9. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de :

10. Daca in urma unui accident de circulatie au fost ucise patru persoane, fapta constituie:

a. patru infractiuni de ucidere din culpa, aflate in concurs;
b. ucidere din culpa in modalitate agravata;
c. ucidere din culpa, in forma simpla;
R:B

11. Infractiunea de vatamare corporala este mai grava cand:

12. Pentru existenta infractiunii de lovire sau alte violente in modalitatea agravata , prevazuta in art. 180 alin. 2 C.pen., se cere ca :

13. Daca prin infractiunea de vatamare corporala din culpa s-a produs vreuna din urmarile prevazute in art. 184 alin. 1 C.pen , actiunea penala se pune in miscare :

14. Infractiunea de vatamare corporala grava, prevazuta in art. 182 alin. 3 C.pen se savarseste numai cu:

a. intentie indirectã;
b. intentie directã;
c. intentie;
R:B

15. Neeliberarea la termenul legal a unei persoane arestate initial in mod legal, reprezinta:

16. Se pedepseste tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, cand aceasta este savarsita:

a. fapta este sãvârsitã prin rãpire;
b. fapta a avut ca urmare moartea victimei;
c. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei

R:A

17. Lovirea sau alte violente, savarsita din culpa, prin care s-a produs o vatamare ce necesita pentru vindecare 10 zile de ingrijiri medicale:

18. Omorul savarsit prin aducerea victimei, de catre faptuitor , in stare de neputinta a se apara, constituie:

19. Daca infractiunea de violare de domiciliu se savarseste prin folosire de calitati mincinoase:

a. nu are relevanta asupra incadrarii juridice a faptei;
b. constituie modalitate normativa agravata a infractiunii;
c. va exista concurs de infractiuni

R:B

20. Pentru a intruni elementele constitutive ale infractiunii de amenintare, fapta trebuie:

21. Infractiunea de lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte implica din partea faptuitorului:

22. Lovirea intentionata de catre un faptuitor, cu aceeasi ocazie, a doua persoane, constituie:

a. o infractiune de lovire sau alte violente
b. douã infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs
c. o infractiune de lovire sau alte violente în formã continuatã
R:B

23. Cu ce forma de vinovatie se comite infractiunea de provocare ilegala a avortului prin care s- a cauzat femeii insarcinate o vatamare corporala grava?

a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia
R:C

24. Nu se pedepseste tentativa la infractiunea de :

25. Patrunderea fara drept intr-o locuinta, din eroare:

26. Folosul pe care autorul intentioneaza sa-l dobandeasca prin savarsirea infractiunii de santaj poate fi de ordin :

27. Santajul este o infractiune:

28. Participatia penala, in cazul divulgarii secretului profesional:

a. coautoratului, instigãrii, complicitãtii;
b. instigãrii, complicitãtii;
c. coautoratului;
R:B

29. Poate avea calitate de subiect activ al infractiunii de hartuire sexuala:

30. Actele cu caracter obscen savarsite asupra unui minor, constituie:

a. act sexual cu un minor;
b. coruptie sexuala;
c. perversiuni sexuale
R:C

31. Ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi sex, constituie infractiunea de:

32. Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex feminin in varsta de 14 ani si 6 luni de a avea cu el raport sexual, constituie:

a. infractiunea de seductie;
b. act sexual cu un minor;
c. concurs intre infractiunea de seductie si cea de act sexual cu un minor
R:B

33. Infractiunea de perversiune sexuala este mai grava , daca:

a. se savarseste in public;
b. se produce vatamarea corporala a victimei;
c. este savarsita impotriva a doua sau mai multe persoane
R:B

34. In cazul infractiunii de amenintare, pedeapsa care se aplica faptuitorului:

a. trebuie sa fie aceesi cu cea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii;
b. poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cu care se ameninta;
c. pedeapsa nu poate depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii
R:B

35. Infractiunea de violare de domiciliu se poate savarsi, sub aspectul elementului material :

36. Constrangerea explicita la infractiunea de viol, trebuie:

a. concomitentã;
b. posterioarã actului sexual;
c. inexistenta.
R:A
37. Nu reprezinta furt calificat :

a. luarea unui bun mobil din posesia altuia prin amenintarea cu o armã
b. sustragerea unor bunuri în timpul unei calamitãti
c. sustragerea unui bun de la o persoanã aflatã în imposibilitate de a se apãra
R:A

38. Insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, constituie:

a. furt
b. însusirea bunului gãsit
c. abuz de încredere
R:C

39. Infractiunea de tulburare de posesie:

40. Reprezinta infractiunea de talharie:

a. furtul sãvârsit prin întrebuintare de insulte
b. furtul urmat de întrebuintarea de amenintãri pentru pãstrarea bunului furat
c. furtul sãvârsit asupra victimei aflate în stare de inconstientã sau neputintã de a se apãra
R:B

41. Infractiunea de tulburarea de posesie se savarseste, sub aspectul laturii obiective, prin :

42. Infractiunea de piraterie poate fi savarsita:

43. Insusirea pe nedrept a unui bun mobil al altuia, ajuns din eroare in posesia faptuitorului, constituie:

a. nu raspunde penal;
b. savarseste infractiunea de insusirea bunului gasit;
c. savarseste infractiunea de furt
R:B
44. Infractiunea de abuz de incredere realizata prin modalitatea refuzului de restituire a unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, este o infractiune:

a. continua;
b. continuata;
c. instantanee
R:C

45. Impiedicarea luarii unor masuri de conservare ori de salvare a unui bun apartinand altuia, constituie:

46. Pentru existenta infractiunii de tainuire, se cere ca:

a. faptuitorul sa cunoasca faptul ca dobandeste un bun care provine din savarsirea unei fapte penale;
b. este suficient ca faptuitorul sa cunoasca faptul ca un bun provine din infractiune si nu anunta autoritatile;
c. faptuitorul primeste bunul, stie ca provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si urmareste obtinerea unui folos material
R:C

47. Infractiunea de inselaciune va exista daca se savarseste:

48. Patrunderea, fara drept, prin folosirea de violente sau amenintari, intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia, in scopul insusirii unui bun mobil aflat in posesia altuia, constituie infractiunea de:

49. Forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de inselaciune care a avut consecinte deosebit de grave, este:

50. Consumarea infractiunii de insusirea bunului gasit, survine:

51. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savrsita din culpa, obiectul material al acesteia poate fi:
a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;
b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;
c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.
R: A

52. Distrugerea, din culpa, a unui dosar aflat in pastrarea unei institutii de stat, de catre un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, constituie:

53. Forma de vinovatie cu care se poate savarsi ruperea de sigilii, este:

54. Ofensa adusa unor insemne este o infractiune:

55. Subiect activ al infractiunii de luare de mita, in forma calificata, poate fi:

56. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie:
a. purtare abuziva;
b. supunere la rele tratamente;
c. ultraj.
R: A

57. Fapta inculpatului care, sub pretextul de a recompensa un functionar, dupa efectuarea de catre acesta a unui act in cadrul atributiilor de serviciu, a pretins partii vatamate un dar, pe care si l-a insusit, constituie:

58. Infractiunea de neglijenta in pastrarea secretului de stat, poate fi savarsita:

59. Infractiunea de luare de mita, poate exista si in situatia:

60. Subiect pasiv al infractiunii de luare de mita, cand fapta este comisa de o persoana care exercita un serviciu de interes public, este:

61. Subiect pasiv al infractiunii de dare de mita poate fi:

62. Constituie infractiune de rezultat:

63. Traficul de influenta este o infractiune:

64. Subiect activ al infractiunii de omisiune a sesizarii organelor judiciare, in varianta agravata, poate fi:

65. Sustragerea de la executarea masurii de siguranta a interzicerii de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie:

66. Intrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente fata de un martor, expert sau interpret, in scopul obtinerii de declaratii intr-un proces, constituie:

67. Subiect activ al infractiunii de inlesnire a evadarii savarsite din culpa poate fi:

68. Retinerea sau distrugerea unui inscris emis de un organ de jurisdictie, cand un astfel de inscris este necesar solutionarii unei cauze, constituie:

69. Infractiunea de supunere la rele tratamente:

70. Declararea de catre denuntatorul calomnios, mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale, ca denuntul, plangerea sau probele sunt false, reprezinta:

71. Subiect pasiv al infractiunii de impiedicare a participarii la proces poate fi:

72. Infractiunea de fals intelectual, sub aspectul elementului material, se poate savarsi prin:

73. Pentru existenta infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata :

74. Folosirea unui inscris sub semnatura privata de catre cel care a falsificat un asemenea inscris, consituie:
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu infractiunea de uz de fals;
b. infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
R: C

75. In cazul infractiunii de uz de fals:

76. Infractiunea de fals in declaratii se savarseste numai cu:

77. Punerea in circulatie a unor cupoane raspuns international false constituie infractiunea de:

78. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:
a. doar un înscris oficial;
b. doar un înscris sub semnătură privată;
c. un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.
R: C

79. Infractiunea de inselaciune la masuratoare se savarseste, din punct de vedere obiectiv, prin:

80. Pot fi obiect material al infractiunii de inselaciune la masuratoare:

81. Subiect pasiv principal al infractiunii de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor este:

82. Infractiunea de abandon de familie:
a. este susceptibilă de tentativă in oricare din variantele sale de incriminare;
b. este susceptibilă de tentativă doar in modalitatea normativă a „părăsirii” sau „alungării”;
c. este pedepsită si in forma tentativei.
R: B

83. Participatia penala la infractiunea de cersetorie:

84. Forma de vinovatie cu care se comite proxenetismul este:

85. constituie infractiunea de:

86. Infractiunea de proxenetism se poate savarsi:

87. Persoana necasatorita care incheie o casatorie cu o persoana pe care o stie casatorita:

88. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor poate fi savarsita numai de:

89. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice este mai grav:

90. In situatia in care partile nu s-au impacat in cazul abandonului de familie, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determina:
a. condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea conditionată a executării pedepsei
b. reducerea pedepsei la jumătate
c. nepedepsirea inculpatului
R: A

91. Infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti se poate savarsi, din punct de vedere obiectiv, prin:

92. Nerespectarea hotararilor judecatoresti constituie infractiune atunci cand faptuitorul se sustrage de la :

93. Nedenuntarea unor infractiuni se poate comite, sub aspectul vinovatiei, cu :

94. Participatia penala la infractiunea de marturie mincinoasa este posibila:

95. Nu se pedepseste tentativa la infractiunea de:

96. Omisiunea de a incunostiinta organele judiciare poate fi comisa de:

97. La infractiunea de trafic de influenta, subiectul activ nemijlocit poate fi:

98. Inscrisurile pot fi obiect material infractiunii de furt:

a. doar dacã au valoare economicã;
b. doar dacã sunt acte ce dovedesc starea civilã;
c. indiferent dacã au sau nu valoare economicã;
R:C

99. Lipsirea de libertate in mod ilegal este mai grava in cazul in care fapta este savarsita:

a. prin simulare de calitãti mincinoase;
b. prin simulare de calitãti oficiale;
c. în timpul noptii;
R:B

100. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala in cazul infractiunii de :

a. amenintare;
b. violare de domiciliu - art. 192 alin. (2) C. pen.
c. santaj;
R:A

MULTIPLE CHOICE


1. Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?

c. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã
ANS:C

2. Unde sunt prevãzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplicã
infractorilor ?
a. în legi penale si hotãrâri ale guvernului
b. în legi speciale, hotãrâri ale guvernului si decrete ale presedintelui României
c. numai în legi penale
d. în hotãrâri ale Presedintiei
ANS:C

3. În ce trebuie sã constea o faptã care prezintã pericol social, pentru a constitui
infractiune ?
a. sã fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p.
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei
pedepse
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. 1
C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse
d. sã fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în
Constitutia României
ANS:B

4. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?
a. instanta de judecata atunci când solutioneaza cauza penala
b. legiuitorul, atunci când a încriminat-o în legea penala
c. administratia locului de detinere, atunci când cel condamnat este liberat
conditionat
d. participantii în procesul penal
ANS:A

5. Care sunt factorii care compun vinovãtia ?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta în vointa subiectului de a savârsi fapta si dorinta
de a produce în realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
ANS:C

6. Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?
a. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
sau din culpa
b. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita numai cu
intentie
c. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
directa si praeterintentie
d. când actiune sau inactiune care prezintã pericol social este sãvârsitã numai cu
intentie calificatã prin scop
ANS:A

7. Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei, ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savârsirea acelei fapte
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-l
urmãreste
ANS:B

8. Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara
temei ca el nu se va produce
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. în cazul în care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste,
socoteste, fãrã temei, cã el nu se va produce
ANS:B

9. Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
b. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sal
prevada
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea
lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si acceptã producerea lui
ANS:C

10. Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
a. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea
sa-l prevada
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
c. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l
prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmãreste,
socoteste fãrã temei cã el nu se va produce
ANS:A

11. În care situatii existã praeterintentia ca forma a vinovatiei ?
a. situatia în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l
prevada
b. situatia în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. situatia în care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase,
însa în realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut,
dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si
trebuia sa le prevada)
d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sã-l prevadã
ANS:C

12. Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
a. când cuprinde numai conditiile pentru existenta ei în forma tipica
b. când pe lânga conditiile necesare pentru existenta ei în configuratia tipica, cuprinde
si alte circumstante de agravare
c. când este savârsita de un infractor recidivist
d. când subiectul activ este calificat
ANS:B

13. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
a. bunul sustras sau distrus prin savârsirea faptei
b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savârsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savârsirea faptei
d. persoana împotriva cãreia este îndreptatã actiunea sau inactiunea
ANS:B

14. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sã fie subiect activ al unei infractiuni ?
a. sa aiba vârsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere
penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
c. sa aiba vârsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a
decide libera si neconstrânsa asupra savârsirii infractiunii
d. persoana fizicã sã fie circumstantiatã de text
ANS:C

15. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?
a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
d. numai persoana fizicã care a suferit un rãu produs prin infractiune
ANS:A

16. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia
d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex
ANS:B

17. În ce se materializeazã urmarea imediata ce se produce prin savârsirea unei infractiuni
?
a. fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol
b. numai într-un rezultat palpabil
c. în consecintele subsecvente ale infractiunii
d. printr-o consecintã vizibilã
ANS:A

18. În cazul cãror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate în
dreptul penal?
a. infractiunile formale
b. infractiunile formale de atitudine
c. infractiunile de rezultat
d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat
ANS:C

19. Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savârsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:A

20. Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei anumite infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savârsirea faptei
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:B

21. Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
d. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmãrilor
ANS:B

22. Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor
preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
d. teza incriminãrii partiale a unor acte preparatorii
ANS:B

23. Când exista tentativa perfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusã pâna la capat
c. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita
modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor
cauze
d. atunci când fãptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectatã sã se consume, totusi aceasta nu se consumã datoritã
modului absurd de concepere a infractiunii
ANS:A

24. Când exista tentativa imperfecta ?
a. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi
dusa pâna la capat
c. atunci când faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea
proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului
defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
ANS:B

25. Când exista tentativa improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit pentru savârsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt
în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca
obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla
d. atunci când fãptuitorul executã în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmãrit nu se produce datoritã modului
gresit de concepere
ANS:C

26. Când exista tentativa relativ improprie ?
a. atunci când prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savârsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret, în raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situatia când
obiectul material al infractiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia
ca se afla
b. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta
sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos în
care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
c. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului
folosit care prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul
urmarit de faptuitor
d. atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datoratã modului
absurd de concepere a infractiunii
ANS:A

27. Când exista tentativa absolut improprie ?
a. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar în
cazul concret, în raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
d. atunci când prin natura lui, mijlocul folosit este apt sã producã rezultatul,, dar în
cazul concret în raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul
unde fãptuitorul credea cã se afla
ANS:B

28. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
a. la infractiunile savârsite cu intentie indirecta
b. la infractiunile continuate
c. la infractiunile savârsite din culpa
d. la infractiunile complexe
ANS:C

29. Când nu se pedepseste tentativa ?
a. numai atunci când faptuitorul s-a desistat de la savârsirea faptei pusa în executare,
mai înainte ca organul de urmarire penala sa o descopere
b. atunci când faptuitorul a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea
rezultatului
c. atunci când faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea rezultatului
mai înainte de descoperirea faptei
d. atunci când fãptuitorul s-a împãcat cu persoana vãtãmatã
ANS:C

30. Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost
îndreptata
b. fapta savârsita care este în mod vadit lipsita de importanta
c. fapta savârsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale împotriva
careia a fost îndreptata, este lipsita în mod vadit de importanta iar prin continutul ei
concret este lipsita de pericol social
d. fapta este lipsitã în mod vãdit de importantã pentru cã a produs un prejudiciu redus
ANS:C

31. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala ?
a. observarea, mustrarea, amenda
b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
c. munca în folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda
d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca în folosul comunitãtii
ANS:B

32. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviatã
d. infractiunea simplã, infractiunea complexã si infractiunea deviatã
ANS:C

33. Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul când se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea
o semnificatie penala
b. momentul la care a încetat actiunea/inactiunea infractionala
c. momentul în care s-a produs rezultatul
d. momentul când autorul faptei a început realizarea elementului material al
infractiunii
ANS:B

34. Când se epuizeaza o infractiune continua ?
a. în momentul producerii rezultatului
b. în momentul încetarii actiunii/inactiunii infractionale
c. coincide cu momentul consumarii infractiunii
d. coincide cu momentul sãvârsirii infractiunii
ANS:B

35. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii
unei infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. momentul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului
d. momentul descoperirii infractiunii
ANS:B

36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
d. infractiunea complexã, infractiunea continuã, infractiunea progresivã
ANS:C

37. Când o infractiune este continuata?
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective
se prelungeste în timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost
condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite
ANS:C

38. Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?
a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
d. data când a fost descoperitã infractiunea
ANS:C

39. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii
unei infractiuni continuate ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
c. momentul producerii rezultatului
d. data rãmânerii definitive a unei hotãrâri de condamnare
ANS:B

40. Când o infractiune este complexa ?
a. numai atunci când în continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau
inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
b. când în continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o
actiune sau inactiune care constituie ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
c. când elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori în aceeasi
împrejurare
d. atunci când o persoanã sãvârseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezintã fiecare în parte continutul unor infractiuni diferite
ANS:B

41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?
a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
d. pluralitatea intermediarã, concursul de legi penale, recidiva
ANS:B

42. Când exista concurs de infractiuni ?
a. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
actiune, de aceeasi persoana
b. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite prin actiuni sau
inactiuni distincte de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
c. atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna dintre ele
d. numai atunci când douã sau mai multe infractiuni au fost sãvârsite printr-o unicã
actiune de douã sau mai multe persoane
ANS:C

43. Când exista concurs real de infractiuni ?
a. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
c. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana prin tot
atâtea actiuni ori inactiuni distincte înainte de a fi fost condamnata definitiv pentru
vreuna din ele
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în
care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive
ale aceleiasi infractiuni
ANS:C

44. Când exista concurs ideal de infractiuni ?
a. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana, înainte de a
fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
b. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs întruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, întruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci când numai o actiune sãvârsitã de aceeasi persoanã datoritã împrejurãrilor în
care a avut loc si urmãrilor pe care le-a produs, întruneste elementele constitutive a
mai multor infractiuni
ANS:B

45. Când existã recidiva postcondamnatorie ?
a. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu
intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau
în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
închisoarea mai mare de un an
b. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
amenzii sau închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o
infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul
executarii acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a
doua infractiune este închisoarea mai mare de un an
c. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de un an, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu
intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia, sau
în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
închisoarea mai mare de sase luni
d. atunci când dupã rãmânerea definitivã a unei hotãrâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai micã de sase luni, cel condamnat sãvârseste din nou o infractiune
din culpã, înainte de începerea executãrii pedepsei, în timpul executãrii acesteia,
sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevãzutã de lege pentru a doua infractiune
este închisoarea mai mare de un an
ANS:A

46. Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de
sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea
conditionata a executarii, iar în termenul de încercare savârseste o infractiune
intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista stare de recidiva
c. exista recidiva postexecutorie
d. existã pluralitate intermediarã
ANS:A

47. Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata,
înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare, cel
condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o
pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
c. legea nu prevede o asemenea situatie
d. existã concurs de infractiuni
ANS:A

48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?
a. sa existe o hotarâre de condamnare pentru savârsirea unei infractiuni intentionate
la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
b. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate, la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
c. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni, sãvârsitã din
culpã la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viatã
ANS:B

49. Când exista recidiva postexecutorie ?
a. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de un an
b. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 3 luni
c. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de 6 luni
d. sã existe o hotãrâre de condamnare pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite în
timpul minoritãtii la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe
viatã
ANS:A

50. Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari
postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni
pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul de reabilitare ?
a. cã aceastã condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
b. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al recidivei
postcondamnatorii
c. referitor la aceastã condamnare problema este controversata în literatura juridica de
specialitate
d. cã aceastã condamnare poate constitui primul termen al pluralitãtii intermediare de
infractiuni
ANS:A

51. Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor
infractiuni intentionate
b. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea
unor infractiuni intentionate
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni,
pentru savârsirea unor infractiuni intentionate
d. din trei condamnãri rãmase definitive la pedeapsa închisorii de pânã la sase luni,
pentru sãvârsirea unei infractiuni sãvârsite din culpã
ANS:C

52. Care este temeiul rãspunderii penale ?
a. sãvârsirea unei fapte prevãzute de legea penalã
b. sãvârsirea unei infractiuni
c. numai gradul de pericol social al unei fapte
d. existenta vinovatiei
ANS:B

53. Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la
savârsirea faptei prevazuta de legea penala ?
a. instigatorului
b. coautorilor
c. complicelui
d. fãptuitorul
ANS:B

54. Ce formã de participatie sãvârseste persoana care promite înainte de savârsirea
infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savârsirea ei, nu-si mai
tine promisiunea ?
a. complicitate
b. nu are semnificatie penala
c. o faptã lipsitã de pericol social
d. tãinutor
ANS:A

55. Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de savârsirea infractiunii, promite
faptuitorului ca îl va favoriza ?
a. infractiunea de favorizare a infractorului
b. nu are semnificatie penala
c. complicitate
d. tãinuitor
ANS;C

56. Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?
a. material, direct, imediat, injust si proportional
b. material, direct, imediat si injust
c. material, direct si injust
d. material, direct, proportional, imediat
ANS:B

57. Împotriva cui trebuie sã fie îndreptat atacul în cazul legitimei aparari ?
a. celui care se apara sau altei persoane
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important
c. celui care se apara, altei persoane sau împotriva unui interes obstesc
d. celui care se apãrã, altei persoane sau împotriva unui bun important
ANS:C

58. Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?
a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
c. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori
interesul obstesc
d. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
ANS:B

59. Va beneficia de legitimã apãrare persoana care dupã dezarmarea agresorului continuã
riposta lovind victima cu cutitul cauzându-i moartea?
a. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p.
b. va beneficia de legitima aparare, în conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.
c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune în
discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii
d. va beneficia de legitimã apãrare, în conditiile prevãzute de art. 44 alin. 1 C.p.
ANS:C

60. Împrejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsii faptei
poate constitui o circumstantã agravantã ?
a. nu poate constitui o circumstanta agravanta
b. poate constitui o circumstanta agravanta
c. ramâne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta
d. .poate constitui primul termen al recidivei
ANS:A

61. În cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti se
rãsfrâng asupra celorlalti participanti ?
a. se rasfrâng asupra celorlalti participanti
b. nu se rasfrâng asupra celorlalti participanti
c. se rasfrâng numai în masura în care au fost cunoscute de toti participantii
d. se rãsfrâng asupra tuturor participantilor chiar dacã nu au stiut de circumstantele
personale ale unui participant
ANS:B

62. În cazul participatiei penale, circumstantele reale se rãsfrâng asupra tuturor
participantilor ?
a. nu se rasfrâng asupra tuturor participantilor
b. se rasfrâng asupra tuturor participantilor
c. se rasfrâng asupra participantilor numai în masura în care acestia le-au cunoscut
sau le-au prevazut
d. se rãsfrâng asupra participantilor chiar dacã acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au
prevãzut
ANS:C

63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata
poate fi liberat conditionat?
a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege
b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor
c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca,
disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de
antecedentele sale penale
d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei
ANS:C

64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
b. numai pedepsele si masurile educative
c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
d. pedepsele, mãsurile educative, mãsurile de sigurantã si sanctiunile
contraventionale
ANS:A

65. Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a carei executare a
fost suspendata este închisoarea ?
a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an
b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani
c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani
d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumãtatea din
pedeapsa aplicatã
ANS:B

66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?
a. inchisoarea pe viata
b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei
d. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
ANS:D

67. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
a. dupa pronuntarea sentintei
b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
c. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dupã prescriptia executarii pedepsei
d. in momentul incarcerarii condamnatului
ANS:C

68. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de
siguranta dispuse fata de inculpat?
a. da
b. nu
c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
d. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii
ANS:B

69. Dacã minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 16 ani sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã vor rãspunde penal?
a. nu rãspund niciodatã din punct de vedere penal
b. fatã de aceastã categorie de persoane care sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã se iau numai mãsuri de ocrotire prevãzute de legislatia în vigoare
c. rãspund penal, dacã se dovedeste cã au sãvârsit fapte penale cu discernãmânt
d. fatã de ei se pot lua doar mãsuri educative
ANS:C

70. Ce este excesul scuzabil ?
a. cauza care înlãturã caracterul penal al faptei
b. cauza care înlãturã rãspunderea penalã
c. circumstanta atenuantã
d. circumstanta agravantã
ANS:C

71. Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de
sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?
a. lipsa atitudinii de care a dat dovadã persoana care a sãvârsit o faptã prevãzutã de
legea penalã de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea
cãreia a sãvârsit fapta
b. exercitarea functiei sau profesiei în mod abuziv
c. gravitatea faptei sãvârsite
d. nedemnitatea persoanei care a sãvârsit fapta prevãzutã de legea penalã
ANS:A

72. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?
a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante
c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au
savarsit o infractiune
d. persoanelor declarate non grata
ANS:C

73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?
a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate
b. inchisoarea
c. amenda
d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
ANS:D

74. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a împlinit varsta
de 60 de ani în timpul executarii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executatã si executã în continuare pedeapsa
închisorii de 30 de ani
b. se aplicã pedeapsa închisorii de 25 de ani
c. se aplicã pedeapsa închisorii de 30 de ani
d. detentia pe viata se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de ani
ANS:D

75. De cãtre cine se realizeazã individualizarea judiciarã a pedepsei ?
a. de cãtre legiuitor în faza de elaborare a legii penale incriminatorie
b. de cãtre instanta de judecatã în momentul solutionãrii cauzei cu care a fost
investitã
c. de cãtre administratia locului de detinere a condamnatului
d. de cãtre judecãtor împreunã cu procurorul
ANS:B

76. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere
in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru
trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai
suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpã?
a. nu
b. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru
condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea
pedepsei
c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante
d. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul
ANS:B

77. Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana
fizica?
a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special
b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se
aplica un spor de cel mult o treime din maximul special
c. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim
este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani
care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica
un spor de cel mult o treime din maximul special
d. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 ani
ANS:C

78. Care este obiectul material al infractiunii de omor?
a. corpul persoanei
b. actiunea ucigãtoare
c. corpul persoanei în viatã
d. corpul persoanei decedate
ANS:C

79. Ce implicã omorul sãvârsit cu premeditare – art. 175 lit. a) C. pen.?
a. implicã numai o simplã chibzuire anterioarã asupra faptei
b. implicã exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregãtire a infractiunii
c. implicã existenta unui interval de timp între luarea hotãrârii de a comite
infractiunea si sãvârsirea acesteia, chiar dacã fãptuitorul nu a chibzuit asupra faptei
si nu a pregãtit-o
d. nu presupune un interval de timp între adoptarea hotãrârii de a ucide si
materializarea acesteia
ANS:B

80. În ce conditii se poate retine omorul sãvârsit din interes material – art. 175 lit. b) C.
pen.?
a. se poate retine indiferent dacã fãptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului
urmãrit
b. se poate retine si când mobilul omorului a fost gelozia, dacã în urma infractiunii
fãptuitorul realizeazã un avantaj material
c. nu se poate retine dacã interesul material urmãrit este legitim
d. se poate retine numai dacã interesul material a fost satisfãcut
ANS;A

81. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de omor?
a. numai prin acte comisive
b. prin acte comisive sau omisive
c. numai prin acte omisive
d. numai prin amenintarea subiectului pasiv
ANS:B

82. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor calificat?
a. în timpul noptii
b. cu premeditare
c. de cãtre o persoanã având asupra sa o armã, o substantã narcoticã sau paralizantã
d. prin cruzimi
ANS:B

83. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor deosebit de
grav?
a. profitând de starea de neputintã a victimei de a se apãra
b. asupra sotului sau unei rude apropiate
c. de douã sau mai multe persoane împreunã
d. asupra unei femei gravide
ANS:D

84. Ce solutie se retine dacã fãptuitorul a ucis în aceeasi împrejurare, cu intentie, douã
persoane?
a. douã infractiuni de omor simplu aflate în concurs
b. o infractiune de omor
c. o infractiune de omor deosebit de grav
d. o infractiune de omor calificat
ANS:C

85. În ce conditii se comite infractiunea de pruncucidere?
a) reprezintã suprimarea vietii unui nou-nãscut comisã de un pãrinte;
b) se sãvârseste imediat dupã nastere;
c) are un subiect activ necircumstantiat, putând fi orice femeie;
d) se sãvârseste de cãtre mama aflatã într-o stare de tulburare pricinuitã de nastere.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. b+d
ANS:D

86. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de pruncucidere?
a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia
d. intentia indirectã
ANS:B

87. Care este limita legalã de îmbibatie alcoolicã a cãrei depãsire antreneazã rãspunderea
persoanelor care conducând neglijent autovehicule pe drumurile publice ucid o
persoanã?
a. 1,00 g/l alcool pur în sânge
b. 0,80 g/l alcool pur în sânge
c. 0,60 g/l alcool pur în sânge
d. 0,40 g/l alcool pur în sânge
ANS:B

88. Care sunt consecintele prevãzute de lege pentru ca o faptã concretã sã constituie
infractiunea de vãtãmare corporalã gravã?
a) vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii care necesitã pentru vindecare îngrijiri
medicale cel mult de 60 de zile;
b) slutirea;
c) punerea în primejdie a vietii persoanei;
d) pierderea unui simt sau organ.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. b+c+d
ANS:D

89. Care este încadrarea juridicã a faptei agentului care loveste intentionat cu aceeasi ocazie
douã persoane?
a. o infractiune de lovire sau alte violente
b. douã infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs
c. o infractiune de lovire sau alte violente în formã continuatã
d. o vãtãmare corporalã din culpã
ANS:B

90. În ce forme este permisã participatia penalã la sãvârsirea infractiunii de viol?
a. coautorat, instigare, complicitate
b. instigare si complicitate
c. coautorat
d. coautorat si instigare
ANS:A

91. În ce modalitate a vinovãtiei se poate comite violul care a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei?
a. intentia
b. culpa
c. praeterintentia
d. intentia indirectã
ANS:C

92. În ce moment se consumã infractiunea de furt?
a. deposedãrii victimei de bun
b. împosedãrii autorului cu acel bun
c. începerii executãrii actelor de sustragere
d. pregãtirii actiunii de luare
ANS:B

93. Când intervine întelegerea între fãptuitori la infractiunea de tãinuire?
a. posterior infractiunii principale
b. concomitent infractiunii principale
c. anterior infractiunii principale
d. anterior sau concomitent infractiunii principale
ANS:A

94. Care sunt consecintele pe care trebuie sã le pricinuiascã o faptã concretã pentru a fi
încadratã ca infractiune de vãtãmare corporalã gravã?
a) pierderea unei proteze;
b) pierderea cunostintei;
c) pierderea unui simt sau organ;
d) slutirea.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. c+d
ANS:D

95. La ce infractiuni contra vietii, integritãtii corporale si sãnãtãtii, cu exceptia faptelor
prevãzute în art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibilã tentativa?
a. ucidere din culpã
b. lovituri cauzatoare de moarte
c. omor calificat
d. vãtãmare corporalã din culpã
ANS:C

96. În ce împrejurãri lipsirea de libertate este mai gravã?
a) prin simulare de calitãti oficiale;
b) în timpul noptii;
c) prin simulare de calitãti mincinoase;
d) de o persoanã înarmatã.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. a+d
ANS:D

97. În ce constã elementul material al asocierii pentru sãvârsirea de infractiuni?
a) initierea constituirii unei asocieri;
b) constituirea unei asocieri;
c) aderarea la o asociere;
d) sprijinirea unei asocieri.
a. a+b
b. a+b+c
c. a+c+d
d. a+d
ANS:C

98. Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea în cazul infractiunii de violare de
domiciliu?
a) în timpul unei calamitãti;
b) prin folosire de calitãti mincinoase;
c) prin simulare de calitãti oficiale;
d) în timpul noptii.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+b+d
ANS:C

99. Între ce categorii de persoane se realizeazã raportul sexual la infractiunea de incest?
a) rude apropiate;
b) rude în linie directã;
c) membrii de familie;
d) frati si surori.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+d
d. b+d
ANS:D

100. În ce modalitate a vinovãtiei se poate sãvârsi infractiunea de hãrtuire sexualã?
a. intentia
b. intentia directã
c. intentia indirectã
d. praeterintentia
ANS:B

101. Care este obiectul material al infractiunii de furt?
a. orice energie care are o valoare economicã
b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius)
c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae)
d. corpul omului sau anumite pãrti ale corpului cât omul este în viatã
ANS:A

102. Care sunt elementele circumstantiale de agravare în cazul furtului calificat?
a. luarea unui bun mobil de douã sau mai multe persoane
b. sustragerea unor bunuri în timpul unei calamitãti
c. sustragerea unui bun de la o persoanã aflatã în imposibilitate de a-si exprima
vointa sau de a se apãra
d. luarea unui bun mobil în timpul noptii
e. toate variantele de mai sus
ANS:E

103. În ce ipoteze normative tâlhãria se sãvârseste cu praeterintentie?
a) a avut ca urmare moartea victimei;
b) a avut vreuna dintre urmãrile arãtate în art. 182;
c) a avut ca urmare vãtãmarea corporalã a victimei;
d) a fost comisã prin întrebuintare de amenintãri.
a. a+c
b. a+b
c. b+c
d. a+d
ANS:B

104. În ce constã elementul material al infractiunii de tâlhãrie, în varianta tip?
a) furtul sãvârsit prin întrebuintare de insulte;
b) furtul urmat de întrebuintarea de amenintãri pentru pãstrarea bunului furat;
c) furtul sãvârsit asupra victimei aflate în stare de inconstientã sau neputintã de a se
apãra;
d) furtul urmat de întrebuintarea de violente pentru înlãturarea urmelor infractiunii.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+d
ANS:C

105. Care sunt împrejurãrile agravante în cazul infractiunii de tâlhãrie?
a) a avut vreuna din urmãrile arãtate în art. 181 C. pen;
b) a fost sãvârsitã prin efractie;
c) a fost sãvârsitã într-un mijloc de transport;
d) a fost comisã într-o locuintã sau în dependinte ale acesteia.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. c+d
ANS:D

106. Ce infractiune reprezintã însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu?
a. furt
b. gestiune frauduloasã
c. abuz de încredere
d. delapidare
ANS:C

107. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de abuz de încredere?
a. intentie directã sau indirectã
b. praeterintentie
c. intentie sau culpã
d. culpã
ANS:A

108. În ce ipoteze gestiunea frauduloasã se retine în varianta agravatã?
a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credintã
b. fapta este sãvârsitã cu ocazia administrãrii ori conservãrii bunurilor
c. fapta este sãvârsitã în scopul de a dobândi un folos material
d. fapta este comisã cu intentie
ANS:C

109. Care este obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasã?
a. doar un bun mobil
b. doar o sumã de bani
c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile
d. doar un bun imobil
ANS;C

110. În ce poate consta obiectul material al infractiunii de înselãciune?
a. un bun mobil sau imobil
b. doar un bun mobil
c. o actiune sau o inactiune
d. doar un bun imobil
ANS:A

111. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de înselãciune?
a) comiterea în scopul de a obtine un folos material injust;
b) pricinuirea unei pagube;
c) sãvârsirea prin folosire de nume sau calitãti mincinoase;
d) producerea de consecinte deosebit de grave.
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+b+c
ANS:C

112. Sub ce modalitãti normative se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de
delapidare?
a. însusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
b. însusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
d. însusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
ANS:A

113. La ce infractiuni contra patrimoniului se pedepseste tentativa?
a) abuz de încredere;
b) gestiune frauduloasã;
c) delapidare;
d) înselãciune.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. c+d
ANS;D

114. În ce constã obiectul material la infractiunea de distrugere?
a. un bun mobil sau imobil
b. doar un bun mobil
c. o actiune sau o inactiune
d. doar un bun imobil
ANS:A

115. În ce constau formele infractiunii de tulburare de posesie?
a) elementul material este reprezentat de actiunea de pãtrundere fãrã drept într-un
imobil;
b) tentativa este posibilã, dar nu este incriminatã;
c) consumarea are loc instantaneu, la momentul intrãrii fãptuitorului în imobil;
d) epuizarea are loc fie la momentul când fãptuitorul a încetat actiunea ilicitã din
proprie initiativã, fie la data pronuntãrii hotãrârii de condamnare.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+d
ANS:C

116. În ce constã obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie?
a. un bun imobil
b. un bun mobil sau imobil
c. ocuparea fãrã drept a unui imobil aflat în posesia altuia
d. un bun mobil
ANS:A

117. Care sunt modalitãtile normative sub care se poate înfãtisa elementul material al
infractiunii de tãinuire?
a) transformarea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale;
b) sustragerea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale;
c) pretinderea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale;
d) primirea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale.
a. a+d
b. b+c
c. a+b+c
d. b+d
ANS:A

118. Care este limitarea specialã fixatã de legiuitor în cazul pedepsei aplicate tãinuitorului
prin raportare la cea prevãzutã pentru autorul faptei din care provine bunul?
a. pedeapsa aplicatã tãinuitorului nu poate depãsi pedeapsa prevãzutã de lege pentru
infractiunea din care provine bunul tãinuit
b. pedeapsa aplicatã tãinuitorului nu poate fi mai mare decât aceea care s-a aplicat
autorului faptei din care provine bunul
c. pedeapsa aplicatã tãinuitorului se reduce dacã pentru autorul faptei din care
provine bunul s-au retinut circumstante atenuante
d. pedeapsa aplicatã tãinuitorului poate depãsi pedeapsa prevãzutã de lege pentru
infractiunea din care provine bunul tãinuit
ANS:A

119. Cu ce modalitate a vinovãtiei se poate comite tãinuirea?
a. intentia directã sau indirectã;
b. numai cu intentie directã
c. numai cu intentie indirectã
d. intentia sau culpa
ANS:A

120. Care este obiectul material al infractiunii de ultraj în varianta tip?
a. corpul functionarului public ultragiat
b. un bun mobil sau imobil
c. numai un bun mobil care se aflã asupra subiectului pasiv
d. obiectul material lipseste
ANS:D

121. Care va fi încadrarea juridicã a faptei de lovire a unui politist aflat în exercitiul
functiunii dacã acesta si-a depãsit atributiile de serviciu?
a. ultraj
b. ultraj în concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente
c. lovire sau alte violente
d. vãtãmare corporalã din culpã
ANS:C

122. În ce conditii sunt incidente variantele agravate ale infractiunii de ultraj?
a. dacã împotriva victimei se exercitã o lovire sau alte violente ori o vãtãmare
corporalã sau o vãtãmare corporalã gravã
b. dacã functionarul public ce îndeplineste o functie care implicã exercitiul autoritãtii
de stat se aflã în exercitiul functiunii
c. dacã fapta este sãvârsitã de douã sau mai multe persoane
d. dacã fapta este sãvârsitã de douã sau mai multe persoane împreunã
ANS:A

123. Cu ce formã de vinovãtie se poate sãvârsi infractiunea de sustragere sau distrugere de
înscrisuri?
a. doar sub forma intentiei
b. doar sub forma culpei
c. atât sub forma intentiei, cât si a culpei
d. doar în modalitatea intentiei directe
ANS:C

124. În ce constã urmarea imediatã la infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice?
a) într-o stare de pericol;
b) într-un rezultat si acesta este în mod obligatoriu concretizat într-o pagubã;
c) într-un rezultat, dar nu este obligatoriu sã se retinã existenta unei pagube;
d) într-o tulburare însemnatã bunului mers al unei unitãti din cele la care se referã art.
145 C. pen. sau într-o pagubã patrimoniului acesteia.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. c+d
ANS:D

125. Care este forma de vinovãtie în cazul infractiunii de neglijentã în serviciu?
a. numai culpa
b. numai intentia
c. atât intentia, cât si culpa
d. numai praeterintentia
ANS:A

126. Cum se poate înfãtisa din punct de vedere al normei de incriminare elementul material
al infractiunii de luare de mitã?
a) darea de bani ori alte foloase;
b) promisiunea sau oferirea de bani;
c) acceptarea promisiunii unor foloase;
d) nerespingerea promisiunii unor foloase.
a. a+b
b. c+d
c. a+d
d. b+d
ANS:B

127. Când se consumã infractiunea de luare de mitã?
a. în momentul realizãrii actiunii sau inactiunii incriminate
b. doar în momentul în care fãptuitorul intrã în posesia folosului necuvenit
c. în momentul producerii pagubei
d. dupã îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu
ANS:A

128. Care este natura juridicã a constrângerii mituitorului de cãtre cel care a luat mita?
a. o cauzã de nepedepsire
b. o cauzã specialã care înlãturã caracterul penal al faptei
c. o cauzã de reducere a pedepsei
d. o circumstantã atenuantã
ANS:B

129. Când are loc actiunea caracteristicã elementului material al infractiunii de dare de mitã
raportatã la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de cãtre cel mituit?
a. se sãvârseste doar anterior efectuãrii sau neefectuãrii actului de serviciu
b. se sãvârseste doar ulterior efectuãrii sau neefectuãrii actului de serviciu
c. se poate sãvârsi fie anterior, fie ulterior efectuãrii sau neefectuãrii actului de
serviciu
d. se comite numai concomitent cu efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu
ANS:A

130. Ce reprezintã din punct de vedere al naturii juridice denuntarea de cãtre mituitor a
faptei mai înainte ca organul de urmãrire sã fi fost sesizat?
a. o cauzã specialã de nepedepsire
b. o cauzã ce înlãturã caracterul penal al faptei
c. o cauzã de reducere a pedepsei
d. o cauzã generalã de nepedepsire
ANS:A

131. În ce moment se primesc bunurile de cãtre functionar în cazul infractiunii prevãzute în
art. 256 C. pen. (primirea de foloase necuvenite)?
a. bunurile au fost primite de functionar dupã ce a îndeplinit un act, în baza unei
întelegeri anterioare
b. bunurile au fost primite de functionar înainte de îndeplinirea unui act la care era
obligat în temeiul functiei sale
c. bunurile au fost primite de functionar dupã ce a îndeplinit un act în virtutea
functiei sale
d. bunurile au fost primite de functionar dupã ce a îndeplinit un act contrar
îndatoririlor sale de serviciu
ANS:C

132. Cu ce modalitate de vinovãtie se poate comite infractiunea de trafic de influentã?
a. intentia indirectã
b. intentia directã sau indirectã
c. praeterintentia
d. intentia directã calificatã prin scop
ANS:D

133. Sub ce formã trebuie fãcutã învinuirea mincinoasã?
a) petitie;
b) memoriu;
c) denunt;
d) plângere
a. a+b
b. b+d
c. a+c
d. c+d
ANS:D

134. Ce infractiune reprezintã producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei
învinuiri nedrepte?
a. mãrturie mincinoasã
b. denuntare calomnioasã
c. nedenuntarea unor infractiuni
d. favorizarea infractorului
ANS:B

135. Ce reprezintã retragerea mãrturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau în
toate cauzele înainte de pronuntarea unei hotãrâri ori a unei alte solutii ca urmare a
mãrturiei mincinoase?
a. o cauzã specialã de impunitate
b. o cauzã de reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen
c. o cauzã de înlãturare a caracterului penal al faptei
d. o cauzã generalã de înlãturare a rãspunderii penale
ANS:A

136. Care sunt formele de participatie penalã la infractiunea de mãrturie mincinoasã?
a. coautorat, instigare, complicitate
b. doar în forma autoratului
c. doar în forma instigãrii si coautoratului
d. numai sub forma instigãrii si a complicitãtii
ANS:D

137. Ce infractiune reprezintã ajutorul dat fãptuitorului, în urma întelegerii avute cu acesta
anterior sãvârsirii faptei, pentru zãdãrnicirea urmãririi penale, a judecãtii sau a
executãrii pedepsei?
a. favorizarea infractorului
b. tãinuire
c. complicitate la acea infractiune
d. nedenuntarea unor infractiuni
ANS:C

138. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi favorizarea infractorului?
a. intentia directã calificatã prin scop;
b. intentia directã sau indirectã;
c. culpa cu previziune;
d. praeterintentia.
ANS:B

139. Ce infractiune constituie mentinerea intentionatã a stãrii de arest/detinere dupã
expirarea duratei mandatului de arestare preventivã/de executare a pedepsei?
a. lipsire de libertate în mod ilegal
b. arestare nelegalã
c. represiune nedreaptã
d. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
ANS:B

140. Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea penalã în cazul infractiunii de
evadare?
a) fapta este sãvârsitã prin folosirea de calitãti mincinoase;
b) fapta este sãvârsitã de douã sau mai multe persoane împreunã;
c) fapta este sãvârsitã în timpul noptii;
d) fapta este comisã prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+d
ANS:C

141. Cu ce formã de vinovãtie se poate comite infractiunea prevãzutã în art. 262 C. pen.
(nedenuntarea unor infractiuni)?
a. intentia directã sau indirectã
b. culpa
c. intentia sau culpa
d. intentia indirectã
ANS:C

142. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de monedã sau alte
valori?
a. doar prin contrafacere (plãsmuire)
b. doar prin alterare (prefacere)
c. fie prin contrafacere, fie prin alterare
d. numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitatã
ANS:C

143. În ce constã elementul material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale?
a. falsificarea unui înscris oficial, cu prilejul întocmirii acestuia, prin consemnarea
unor fapte sau împrejurãri neadevãrate, ori omisiunea consemnãrii unor date sau
împrejurãri
b. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod
c. folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecinte juridice
d. falsificarea unui înscris sub semnãturã privatã
ANS:B

144. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de fals intelectual (art. 289 C.
pen.):
a) numai prin comisiune;
b) numai prin prin omisiune;
c) atât prin omisiune, cât si prin comisiune;
d) numai cu prilejul întocmirii înscrisului oficial
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+d
ANS:C

145. Care este încadrarea juridicã a faptei de falsificare a unui înscris sub semnãturã privatã
si de folosire a sa de cãtre autorul falsului?
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã în concurs cu infractiunea
de uz de fals
b. infractiunea de uz de fals
c. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã
d. o faptã nesanctionatã de legea penalã
ANS:C

146. Sub ce modalitãti normative se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de
proxenetism?
a) îndemnul la prostitutie;
b) înlesnirea practicãrii prostitutiei;
c) tragerea de foloase de pe urma practicãrii prostitutiei;
d) traficul de persoane pentru prostitutie.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. a+b+c+d
ANS:D

147. În ce formã a vinovãtiei se poate comite asocierea pentru sãvârsirea de infractiuni
pentru a atrage incidenta art. 323 c.pen.?
a. praeterintentia
b. culpa
c. intentie
d. intentie sau culpa
ANS:C

148. Care este forma de vinovãtie specificã infractiunii de proxenetism pentru a atrage
incidenta art. 329 c.pen.?
a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia
d. intentie sau culpa
ANS:B