| Forumul Universitatii Spiru Haret
|
|
| Autor | Mesaj |
---|
valentin969
Mesaje : 12186 Data de inscriere : 07/11/2009 Localizare : de acolo...
| Subiect: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Joi 24 Iun 2010 - 10:31 | |
| |
| | | GIGI *** Top Poster ***
Mesaje : 8115 Data de inscriere : 05/12/2009
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Lun 28 Iun 2010 - 23:17 | |
|
Ultima editare efectuata de catre GIGI in Mar 29 Iun 2010 - 13:54, editata de 3 ori |
| | | GIGI *** Top Poster ***
Mesaje : 8115 Data de inscriere : 05/12/2009
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Mar 29 Iun 2010 - 8:50 | |
| |
| | | lucipet ***VIP***
Mesaje : 2522 Data de inscriere : 23/12/2009
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Vin 16 Iul 2010 - 14:04 | |
| rezultate examen de licenta dap_ap craiova iulie 2010
FELICITARI !!!!!!!!!! - Atașamente
- rezultate_craiova.pdf
- Nu aveti permisiunea sa descarcati atasamente aici.
- (85 KB) Descarcat de 50 ori
|
| | | valentin969
Mesaje : 12186 Data de inscriere : 07/11/2009 Localizare : de acolo...
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Mier 8 Iun 2011 - 18:55 | |
| |
| | | valentin969
Mesaje : 12186 Data de inscriere : 07/11/2009 Localizare : de acolo...
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Lun 20 Iun 2011 - 11:04 | |
| |
| | | diaconescu ofelia Membru Nou
Mesaje : 2 Data de inscriere : 09/05/2011
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Mar 21 Iun 2011 - 18:36 | |
| Drept administrativ 1 - Spoiler:
1. Administratia publică se caracterizeaza prin aceea ca: a. se identifică cu administratia de stat; b. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice; c. este strâns legată de puterea executivă si se confundă cu aceasta.
ANS: B
2. Sunt principii ale administratiei publice: a. principiul legalitătii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice; b. principiul ierarhiei autoritătilor si actelor administrativ-fiscale; c. principiul transparentei decizionale.
ANS: C
3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite între: a. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale; b. Guvern si ministere, în cadrul unor raporturi de subordonare; c. Guvern si autorităti ale administratiei publice locale, în cadrul unor raporturi de tutelă administrativă.
ANS: B
4. Nu sunt principii ale administratiei publice: a. principiul discontinuitătii; b. principiul operativitătii; c. principiul oportunitătii.
ANS: A
5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele: a. între sistemul administratiei publice si partidele politice nu există relatii speciale; b. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv; c. în statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.
ANS: B
6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele: a. functiile de demnitate publică din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unitătile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare; b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante; c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra în relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt grupările sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritătilor nationale.
ANS: A
7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizează prin următoarele aspecte: a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fată de stiinta administratiei; b. stiinta administratiei se preocupă la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice; c. între dreptul administrativ si stiinta administratiei există o relatie similară celei existente între dreptul public si dreptul privat, între administratia publică si administratia privată.
ANS: B
8. Principiul fundamental al administratiei publice este: a. principiul legalitătii; b. principiul organizării ierarhice; c. principiul realizării programului de Guvernare.
ANS: A
9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ: a. Hotararile Guvernului; b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate în unitătile administrativ-teritoriale; c. doctrina si jurisprudenta.
ANS: A
10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. hotărârile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de către autoritătile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii; b. Constitutiile Romaniei c. contractele administrative.
ANS: A
11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor: a. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii si se stabilesc numai în activitatea organelor administratiei publice; b. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii; c. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului, în general, si a dreptului administrativ, în special, care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii.
ANS: B
12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate: a. numai în activitatea organelor administratiei publice; b. în activitatea organelor administratiei publice si în domeniul de activitate al altor autorităti publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritătii judecătoresti ori în domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public; c. numai în domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.
ANS: B
13. Cea mai des întâlnită categorie de raporturi juridice de drept administrativ este: a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică; b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice; c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fată de organele administratiei publice.
ANS: C
14. Performantele organelor administratiei publice sunt în directă legătură cu: a. calitatea oamenilor care formează personalul acestora; b. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si functionare; c. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de către stat.
ANS: A
15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din: a. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscările dispuse în cadrul activitătii lor specifice; b. de la bugetul de stat, în completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionării institutiei publice în raport cu domeniul specific de activitate; c. din fondurile cu caracter nerambusabil.
ANS: A
16. Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actioneze: a. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de autoritate supremă în domeniul specific de activitate; b. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de drept administrativ, pe baza si în executarea legii; c. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.
ANS: B
17. Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice: a. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii, efectuând acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale; b. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii, efectuând operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constând în acte administrative si/sau simple operatii materiale; c. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii.
ANS: A
18. Atributia publică este definită ca fiind: a. operatiunea administrativă prin a cărei îndeplinire se realizează competenta organului administratiei publice; b. învestirea legală cu anumite prerogative; c. dreptul de a lua o anumită decizie si obligatia de a face acest lucru.
ANS: B
19. Capacitatea de drept administrativ reprezintă: a. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si în executarea legii; b. competenta de a face acte administrative; c. dreptul pe care îl au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ.
ANS: C
20. Sunt elemente constitutive ale personalitătii juridice a organelor administratiei publice: a. existenta unui colectiv cu o organizare de sine stătătoare, ceea ce înseamnă o structură internă, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care să-i permită să participe la raporturile juridice ; b. un patrimoniu propriu, constând în capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formează colectivul a cărui expresie este persoana juridică; c. un anumit scop, în acord cu interesele generale ale partidului de guvernământ, în raport cu care se defineste capacitatea sa juridică.
ANS: A
21. În cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta: a. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacitătii juridice atât în dreptul constitutional cât si în dreptul administrativ; b. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacitătii juridice în dreptul administrativ, dar nu si în dreptul constitutional; c. lipsa calitătii de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacităti juridice în dreptul constitutional sau în dreptul administrativ.
ANS: C
22. Organele administratiei de stat se înfiintează prin urmatoarele acte administrative: a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior; b. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei; c. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativă, executivă sau judecătorească.
ANS: B
23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice: a. capacitatea juridică de drept civil; b. personalitatea juridică; c. competenta.
ANS: C
24. Prin structură teritorială a sistemului administratiei publice se întelege: a. clasificarea organelor administratiei publice în functie de unitatea administrativ-teritorială în raza căreia îsi au sediul; b. temeiul de drept al împărtirii organelor administratiei publice în organe centrale, organe locale si autorităti autonome; c. organizarea sistemului administratiei publice în raport cu teritoriul statului si al unitătilor administrativ-teritoriale.
ANS: C
25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice: a. criteriul teritorial; b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare; c. criteriul functional.
ANS: A
26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se împart în: a. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice; b. organe centrale si organe locale; c. Parlament, Guvern, ministere si autorităti ale administratie publice.
ANS: B
27. Atributiile generale ale Presedintelui României privesc: a. legiferarea împreuna cu Parlamentul Romaniei; b. domeniul politicii externe; c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.
ANS: B
28. Atributiile Presedintelui României ca sef al Executivului privesc: a. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru; b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament; c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere.
ANS: C
29. Pot fi atacate în contencios administrativ decretele emise de Presedintele României care privesc: a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru; b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului în caz de remaniere; c. aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al stării de urgentă, în cazul în care au fost emise cu exces de putere.
ANS: C
30. Limita maximă a mandatului Guvernului este dată de: a. durata mandatului Parlamentului; b. adoptarea unei motiuni simple; c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat.
ANS: A
31. Guvernul îsi exercită mandatul până la data: a. validării mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare cameră în parte, moment în care se consideră că Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar; b. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat; c. desemnarii candidatului la functia de prim-ministru.
ANS: A
32. Guvernul este alcătuit din urmatorii demnitari: a. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organică b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organică; c. primul-ministru si ministri.
ANS: A
33. Functia de membru al Guvernului este incompatibilă cu: a. exercitarea functiei de deputat sau senator; b. exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizatiilor cu scop comercial; c. exercitarea unei functii publice în serviciul unei organizatii străine prevăzute în acordurile si conventiile la care România este parte.
ANS: B
34. Mandatul de membru al Guvernului nu încetează in una dintre urmatorele situatii: a. în urma demisiei; b. în urma pierderii drepturilor electorale; c. în urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia.
ANS: C
35. Actele Guvernului se adoptă astfel: a. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului; b. cu majoritate calificată, în cazul participării la sedintă a Presedintelui României; c. cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului, în cazul actelor care privesc ordinea publică si siguranta natională.
ANS: A
36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de: a. majoritatea calificată a membrilor; b. majoritatea membrilor; c. toti membrii Guvernului.
ANS: B
37. Proiectele de hotărâri si de ordonante supuse adoptării Guvernului pot fi initiate de: a. ministere; b. prefecturi; c. consiliile judetene si consiliile locale, în nume propriu.
ANS: A
38. Autoritătile administrative autonome se pot înfiinta prin unul din urmatoarele acte normative: a. prin hotărâre a Guvernului; b. prin hotărâre a consiliului local sau judetean în raport cu interesul public, local sau judetean; c. prin lege organică.
ANS: C
39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei publice centrale îsi desfăsoară activitatea: a. în coordonarea Guvernului; b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament; c. în afara oricarui control constitutional.
ANS: B
40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici: a. sunt sustrase controlului Guvernului; b. pot fi sustrase oricărei forme de control; c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioară institutiei administrative autonome emitente.
ANS: A
41. Au statutul de autorităti administrative autonome: a. Avocatul Poporului; b. Curtea Constitutională; c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor Publice.
ANS: A
42. Institutia prefectului reprezinta: a. un organ al administratiei publice locale; b. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, având competentă teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îsi desfăsoară activitatea; c. o institutie administrativă autonomă, având competentă teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îsi desfăsoară activitatea.
ANS: B
43. Prefectul este numit si revocat de: a. de Guvern; b. la propunerea primului-ministru; c. cu consultarea partidelor politice, care formează coalitia de guvernare.
ANS: A
44. Institutia prefectului îsi desfăsoară activitatea potrivit urmatoarelor principii: a. potrivit principiului subordonării ierarhice fată de Guvern si Ministerul Administratiei si Internelor; b. potrivit principiului autonomiei locale, în raport cu autoritătile administratiei publice locale; c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile administratiei publice locale.
ANS: A
45. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici: a. înaltilor functionari publici; b. persoanelor care ocupă functii de demnitate publică; c. personalului autoritătilor administratiei publice locale.
ANS: A
46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele: a. verificarea legalitătii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de autoritătile administratiei publice locale si judetene; b. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locale si judetene, a prioritătilor de dezvoltare teritorială; c. exercitare controlului de tutelă administrativă.
ANS: C
47. In exercitarea atributiilor legale ce îi revin, prefectul emite: a. decizii; b. instructiuni; c. ordine.
ANS: C
48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele: a. principiul descentralizării serviciilor publice; b. principiul deconcentrării serviciilor publice de interes local; c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate.
ANS: A
49. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati: a. autorităti reprezentative ale administratiei publice locale; b. autorităti deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ; c. autorităti cu competentă specială în limitele unitătii administrativ-teritoriale.
ANS: A
50. Consiliile locale si primarii au, intre altele, si urmatoarele caracteristici si sunt: a. autorităti administrative autonome; b. autorităti între care se stabilesc si raporturi de subordonare; c. autorităti între care se stabilesc raporturi de supraordonare si colaborare.
ANS: A
51. Consiliul judetean este o autoritate: a. autoritate a administratiei publice care asigură conducerea activitătii consiliilor locale comunale si orăsenesti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean; b. autoritate a administratiei publice cu competentă generală în limitele unitătii administrativ-teritoriale; c. autoritate deconcentrată a administratiei publice locale.
ANS: B
52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel: a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat; b. pe baza scrutinului uninominal; c. potrivit principiului reprezentării proportionale.
ANS: C
53. Mandatul de consilier în consiliul local sau judetean poate înceta înainte de termen in una din urmatoarele situatii: a. prin revocare; b. prin pierderea drepturilor electorale; c. pentru lipsă nemotivată la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului..
ANS: B
54. Consiliul local îsi desfăsoară activitatea în cadrul unor sedinte: a. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului; b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective; c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumătate din numărul consilierilor.
ANS: A
55. Sedintele consiliului local se desfasoara astfel: a. sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea calificată a consilierilor în functie, prezenta acestora la sedintă fiind obligatorie; b. sunt publice; c. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.
ANS: B
56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotărârile consiliului local se adopta astfel: a. se adoptă cu votul majoritătii membrilor consiliului; b. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adoptă cu votul majoritătii consilierilor în functie; c. trebuie să fie semnate de presedintele de sedintă si contrasemnate pentru legalitate de primarul localitătii.
ANS: B
57. Consiliul local poate fi dizolvat în una din urmatoarele situatii: a. 3 hotărâri, adoptate într-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate în mod irevocabil de instanta de contencios administrativ; b. nu se întruneste timp de 3 luni în cursul unui an; c. nu a adoptat nici o hotărâre în 3 sedinte ordinare consecutive.
ANS: C
58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele: a. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locale comunale si orăsenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistică generală a unitătilor administrativ-teritoriale componente; b. adoptarea de hotărâri privind avizarea înfiintării de societătile comerciale în raza teritorială a unitătii administrativ-teritoriale; c. adoptarea de hotărâri privind privatizarea societăti comerciale pe care le-a înfiintat si la care exercită toate drepturile aferente actiunilor detinute.
ANS: A
59. Consiliul judetean îsi desfăsoară activitatea in una dintre urmatoarele forme: a. în sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui; b. în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea secretarului general al judetului; c. în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie, atunci când acesta se află în imposibilitate temporară de a-si îndeplini atributiile.
ANS: C
60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolvă de drept în una dintre următoarele situatii: a. nu se întruneste timp de 3 luni consecutive; b. nu a adoptat, în 2 sedinte ordinare, nici o hotărâre; c. numărul consilierilor se reduce sub două treimi si nu se poate completa prin supleanti.
ANS: C
61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu una dintre următoarele functii: a. functia de consilier local; b. functia de cadru didactic; c. orice functie în cadrul unei asociatii neguvernamentale.
ANS: A
62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compatibilă cu una dintre următoarele functii: a. functia de reprezentant al unitătii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societătilor comerciale de interes local; b. functia de membru al adunării generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comercială; c. functia de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăti comerciale de interes national.
ANS: B
63. Mandatul primarului nu încetează înainte de termen in una dintre situatiile urmatoare: a. în situatia în care îsi schimbă domiciliul într-o altă unitate administrativ-teritorială, dar în acelasi judet; b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume în acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate; c. în situatia în care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.
ANS: C
64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele: a. aprobarea bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar; b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si în executarea bugetului aprobat de consiliul judetean; c. luarea de măsuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă.
ANS: C
65. În exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative: a. dispozitii cu caracter normativ sau individual; b. ordine si instructiuni; c. decizii.
ANS: A
66. Actele emise de primar se contrasemnează de către: a. presedintele de sedintă al consiliului local; b. secretarul comunei sau orasului; c. secretarul consiliului local.
ANS: B
67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit în functie prin unul din urmatoarele acte administrative: a. dispozitie a primarului; b. hotărâre a consiliului local; c. ordin al prefectului.
ANS: C
68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii : a. avizarea proiectelor de hotărâri ale consiliului local; b. asumarea răspunderii pentru legalitatea hotărârilor consiliului local; c. contrasemnarea hotărârilor consiliului local pe care le consideră legale.
ANS: C
69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe urmatoarele: a. legalizarea semnăturii primarului de pe hotărârile consiliului local; b. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate; c. pregătirea lucrărilor consiliului local supuse aprobării consiliului judetean.
ANS: B
70. Primăria nu este: a. o structură functională cu activitate permanentă, formată din primar, viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localitătii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local; b. o structură functională, fără personalitate juridică si fără competentă proprie; c. o structură functională care emite si adoptă acte juridice administrative, si nu doar operatiuni administrative si acte materiale.
ANS: C
71. Sunt trăsături caracteristice ale functiei publice, intre altele, si următoarele: a. este o situatie juridică reglementată legal, în sensul că drepturile si obligatiile care formează continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire în functie emise de către organele administratiei publice; b. reprezintă un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capătă un adevărat statut propriu si participă la realizarea competentei întregului sistem al administratiei publice; c. are caracter continuu în sensul că existenta drepturilor si obligatiilor care formează continutul său durează atâta timp cât durează competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizează, fără intermitente.
ANS: C
72. Functia publică se caracterizează si prin următoarele trăsături: a. apartine numai functionarului public, învestit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte; b. exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor care formează continutul său reprezintă o facultate la aprecierea titularului functiei; c. drepturile si obligatiile care formează continutul functiei publice nu sunt exercitate în regim de putere publică.
ANS: A
73. Sunt principii ale exercitării functiei publice, intre altele, si urmatoarele: a. principiul transparentei, potrivit căruia exercitarea functiei publice implică furnizarea către structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei; b. principiul eficientei si eficacitătii, potrivit căruia functia publică trebuie exercitată cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodată, cu urmărirea celui mai bun rezultat social pentru cetătean si/sau colectivitate; c. principiul impartialitătii, în sensul că functia publică va trebui să fie exercitată fată de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intră sub incidenta reglementării aplicabile.
ANS: B
74. În raport cu nivelul studiilor necesare ocupării lor, functiile publice se împart în trei clase: a. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă; b. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diplomă de licentă; c. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diplomă.
ANS: A
75. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale: a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant; b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant; c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.
ANS: A
76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor categorii de functionari publici: a. functionarilor publici din administratia publică; b. functionarilor publici din cabinetul demnitarului; c. cadrelor didactice.
ANS: A
77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor categorii de functionari publici: a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului; b. functionarilor publici din autoritatea vamală; c. functionarilor publici din politie.
ANS: A
78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care îsi desfăsoară activitatea în cadrul următoarelor structuri: a. aparatul de lucru al Guvernului; b. structurile de specialitate ale Parlamentului României; c. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.
ANS: A
79. Categoria înaltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele functii: a. consilier de stat; b. secretar de stat; c. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.
ANS: B
80. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele functii publice: a. secretar general al ministerului; b. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei; c. sef de serviciu si sef de birou.
ANS: C
81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele: a. să aibă vârsta de minim 21 de ani împliniti; b. să aibă exclusiv cetătenia română; c. să cunoască limba română, scris si vorbit.
ANS: C
82. Calitatea de functionar public este compatibilă cu una din urmatoarele calitati: a. calitate de membru al unui grup de interes economic; b. calitatea de reprezentant al institutiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare; c. calitatea de mandatar al unei persoane în ceea ce priveste efectuarea unor acte în legătură cu functia publică pe care o exercită.
ANS: B
83. Functionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situatii: a. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial; b. participă în cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau rudă de gradul IV; c. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea functiei publice.
ANS: C
84. Organizarea si dezvoltarea carierei în functia publică se realizeaza si pe baza unuia din principiile urmatoare: a. principiul concurentei loiale; b. principiul egalitătii de sanse; c. principiul motivării deciziilor luate.
ANS: B
85. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevăzute de lege, intre altele, si urmatoarele: a. dreptul la opinie, în virtutea căruia este interzisă orice discriminare pe criterii de apartenentă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură, cu exceptia celor de natură politică; b. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a cărei competentă o realizează; c. dreptul la grevă.
ANS: C
86. Sunt, potrivit legii, intre altele, îndatoriri ale functionarilor publici: a. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici; b. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publică sau particulară a convingerilor si preferintelor politice; c. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, în legătură cu exercitarea atributiilor de serviciu.
ANS: A
87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni: a. detasare, care reprezintă măsura unilaterală dispusă de conducere pe timp nelimitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a îndeplini functia publică în interesul unei alte autorităti sau institutii publice, unde urmează să functioneze, de regulă într-o altă localitate; b. delegare, care reprezintă măsura permanentă dispusă de conducerea autoritătii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a îndepliniri activităti în interesul, dar în afara organului din care face parte; c. prin schimbarea definitivă sau temporară a unora dintre atributiile ce revin functionarului public.
ANS: C
88. Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizează: a. în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă si al functionarului public delegat; b. în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă; c. în interesul functionarului public delegat.
ANS: B
89. Detasarea functionarului public se dispune: a. în interesul autoritătii sau institutiei publice care dispune detasarea; b. pentru o perioadă de cel mult 6 luni; c. pentru o perioadă de 12 luni.
ANS: B
90. Transferul functionarului public se poate face: a. în interesul serviciului, în mod unilateral de către autoritatea sau institutia publică din care face parte functionarul si numai în interesul autoritătii sau institutiei publice la care se face transferul; b. în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice de la care se transferă functionarul public; c. în interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.
ANS: C
91. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc în una din următoarele situatii: a. când functionarul public a fost transferat în interesul serviciului; b. desfăsoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, în conditiile legii; c. este dispărut.
ANS: B
92. Raportul de serviciu al functionarului public încetează de drept in una din urmatoarele situatii: a. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a mortii functionarului public; b. ca urmare a constatării nulitătii absolute a actului administrativ de numire în functia de demnitate publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă; c. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter permanent, functia publică.
ANS: A
93. Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publică, pentru motive neimputabile functionarului public, în unul din următoarele cazuri: a. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute; b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare în functia publică ocupată de către functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de reintegrare; c. pentru incompetentă profesională în cazul obtinerii calificativului "satisfăcător" la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioadă de 2 ani consecutivi.
ANS: A
94. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea functionarului public în următoarele cazuri: a. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute; b. ca sanctiune disciplinară, aplicată pentru săvârsirea repetată a unor abateri disciplinare; c. dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
ANS: B
95. Nu constituie abateri disciplinare săvârsite de functionarii publici: a. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b. stabilirea de către functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii în vederea solutionării cererilor acestora; c. neglijenta în rezolvarea lucrării.
ANS: C
96. Răspunderea disciplinară a functionarilor publici este guvernată de următoarele principii de drept: a. principiul proportionalitătii abaterii disciplinare si urmărilor acesteia; b. principiul unicitătii răspunderii disciplinare; c. principiul celeritătii si operativitătii tragerii la răspundere penala.
ANS: B
97. Din punct de vedere al statutului, Agentia Natională a Functionarilor Publici este: a. o autoritate administrativă autonomă care asigură managementul functiei publice si al functionarilor publici; b. un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fără personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei; c. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigură managementul functiei publice si al functionarilor publici.
ANS: C
98. Sunt izvoare ale dreptului administrativ: a. hotărârile de Guvern, legile organice, hotărârile prefectului; b. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor; c. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor.
ANS: B
99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si institutii: a. organe de specialitate ale administratiei publice; b. administratia ministerială deconcentrată în teritoriu; c. institutii administrative autonome.
ANS: B
100. Centralizarea administratiei publice presupune: a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tării într-o administratie ierarhizată, unificată; b. autoritătile locale sunt autonome si adoptă toate măsurile necesare pentru îndeplinirea obligatiilor asumate la nivel central; c. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat.
ANS: C
|
| | | diaconescu ofelia Membru Nou
Mesaje : 2 Data de inscriere : 09/05/2011
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Mar 21 Iun 2011 - 18:41 | |
| DREPT ADMINISTRATIV II - Spoiler:
1. Precizati care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ.
a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice b. numai executarea lucrarilor de interes public c. numai prestarea serviciilor publice
CORECTARE: A
2. Care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ?
a. numai achizitiile publice b. numai prestarea serviciilor publice c. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, achizitiile publice.
CORECTARE: C
3. Precizati care sunt caracterele contractelor administrative.
a. sunt contracte cu titlu gratuit b. sunt contracte nenumite c. sunt contracte cu executare succesiva in timp
CORECTARE: C
4. Care sunt caracterele contractelor administrative?
a. sunt contracte unilaterale b. sunt contracte solemne c. contracte cu titlu gratuit
CORECTARE: B
5. Intre cine se incheie contractul de concesiune reglementat prin legea 219/1998 – privind regimul concesiunilor?
a. un concedent - persoana fizica si un concesionar persoana juridica b. un concedent – autoritate publica si un concesionar persoana fizica sau persoana juridica de drept privat romana sau straina c. orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si concedent.
CORECTARE: B
6. In numele cui autoritatea publica poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune?
a. in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul în România b. in numele statului (ministere) c. autoritatea nu poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune
CORECTARE: B
7. Ce dobandeste cu titlu definitiv sau temporar o persoana juridica denumita autoritate contractanta in cadrul unui contract de achizitie publica?
a. produse, lucrari sau servicii b. imobile proprietate publica c. valori mobiliare apartinand unor persoane fizice
CORECTARE: A
8. Pe baza caror principii se realizeaza atribuirea contractului de achizitie publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice b. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatii c. principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica
CORECTARE: A
9. Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se realizeaza atribuirea contractului de achizitie publica.
a. principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica si principiul legalitatii b. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice c. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul liberei circulatii
CORECTARE: B
10. Prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica?
a. licitatie - deschisa sau restransa b. atribuirea directa a contractului de achizitie publica c. licitatia inchisa
CORECTARE: A
11. Precizati prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica.
a. atribuirea directa a contractului de achizitie publica b. licitatia inchisa c. negocierea - competitiva sau cu o singura sursa
CORECTARE: C
12. Care sunt partile contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ teritoriale?
a. o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept privat denumita locatar b. numai persoane fizice cu domiciliul in Romania c. numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania
CORECTARE: A
13. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii in schimbul unui pret?
a. contract de lucrari publice b. contract pentru concesiunea de lucrari c. contract de asociere in participatiune
CORECTARE: A
14. Care tip de contract administrativ – contract de achizitie publica, acorda executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata?
a. contract de lucrari publice b. contract pentru concesiunea de lucrari c. contract de asociere in participatiune
CORECTARE: B
15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar, gratuit – unei persoane de drept privat – unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in cazul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice?
a. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale b. un bun imobil aflat in proprietate publica c. un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice
CORECTARE: A
16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice?
a. un bun aflat in proprietatea statului b. un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale c. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale.
CORECTARE: C
17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date în comodat - imobile din patrimoniul de stat sau unitătilor administrativ teritoriale pentru ce destinatii?
a. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere b. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau de utilitate publica c. cabinete medicale.
CORECTARE: C
18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat public-privat?
a. proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public b. instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract c. numai finantarea si transferul oricarui bun public
CORECTARE: A
19. Ce fel de acte juridice sunt contractele administrative?
a. actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei administrati b. actele juridice care se incheie intre persoane fizice c. actele juridice care se incheie intre persoane juridice
CORECTARE: A
20. Cum sunt clauzele contractelor administrative?
a. clauzele nu sunt negociabile b. clauzele sunt negociabile c. clauzele nu sunt stabilite prin lege
CORECTARE: A
21. Cum este definit contractul de concesiune?
a. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente b. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani c. contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute.
CORECTARE: A
22. Cum este definit contractul de achizitie publica?
a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute c. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
CORECTARE: B
23. Cum este definit contractul de lucrari publice?
a. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevăzute b. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente c. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret
CORECTARE: C
24. Cum este definit contractul pentru concesiunea de lucrari?
a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute
CORECTARE: B
25. Cum este definit contractul de grant?
a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani
CORECTARE: C
26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat public privat?
a. proiectarea si finantarea oricarui bun public b. intretinerea si transferul oricarui bun public c. dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public.
CORECTARE: C
27. Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in participatiune?
a. realizarea unui interes public b. proiectarea si finantarea oricarui bun public c. nerealizarea unui interes public
CORECTARE: A
28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat?
a. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala b. Statul c. Parlamentul.
CORECTARE: A
29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contractele administrative sunt asimiliate actelor administrative.
a. nu sunt asimilate actelor administrative b. sunt asimilate faptelor administrative c. sunt asimilate actelor administrative.
CORECTARE: C
30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al contractelor administrative?
a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului b. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului c. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii in executarea contractului
CORECTARE: C
31. Precizati ce fel de caracter au contractele administrative.
a. ele au caracter oneros b. ele au caracter gratuit c. ele nu au un anumit character juridic.
CORECTARE: A
32. Ce fel de contracte sunt contractele administrative?
a. ele sunt contracte nenumite b. ele sunt contracte numite c. ele sunt contracte commune, ca si contractele civile.
CORECTARE: B
33. Ce fel de reglementare juridica au contractele administrative?
a. aceste contracte au o reglementare specifica b. aceste contracte nu au o reglementare specifica c. aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile.
CORECTARE: A
34. Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul contractelor administrative?
a. numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor b. numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor c. ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat cunosc intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului.
CORECTARE: C
35. Precizati cum sunt clauzele contractelor administrative.
a. clauzele sunt negociabile de catre ambele parti b. clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa c. clauzele sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana de drept privat
CORECTARE: B
36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul contractelor administrative in cazul in care nu au fost indeplinite formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul ca acestea sunt contracte solemne.
a. se aplica sanctiunea nulitatii relative b. se aplica sanctiunea nulitatatii absolute c. se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative
CORECTARE: B
37. In ce poate consta obiectul contractelor administrative?
a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica b. activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public c. activitati de neprestare a serviciilor publice
CORECTARE: A
38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor publice pot face obiectul contractelor administrative.
a. acestea pot face obiectul contractelor administrative b. acestea nu pot face obiectul contractelor administrative c. acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale
CORECTARE: A
39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de catre autoritatile publice?
a. vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat straine b. darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere c. concesionarea serviciilor publice de interes national
CORECTARE: C
40. Care sunt principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatii b. principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal c. principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul confidentialitatii
CORECTARE: B
41. Cum se poate atribui contractul de achizitie publica?
a. prin concurs de oferte b. prin negociere cu o singura sursa c. prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice
CORECTARE: B
42. Intre cine se incheie contractul de lucrari publice?
a. acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin negociere directa b. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se acorda, de regula, prin concurs de oferte c. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea publica.
CORECTARE: C
43. Precizati ce fel de drept acorda autoritatea publica, concesionarului, in cazul contractului pentru concesiunea de lucrari.
a. dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata b. dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada nedeterminata c. dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata
CORECTARE: A
44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de organele administratiei publice?
a. un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat pe o perioada determinata b. un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta gratuita pe o perioada determinata c. un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o perioada nelimitata de timp
CORECTARE: B
45. Care sunt partile contractului de parteneriat public-privat?
a. o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat b. o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat c. orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.
CORECTARE: A
46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitãtile rurale sarace.
a. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari b. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fond c. transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si de beneficiari
CORECTARE: A
47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea unui interes public?
a. contractul de asociere in participatiune b. contractul de grant c. contractul de parteneriat public
CORECTARE: A
48. Precizati care contract administrativ are ca obiect executia unuia sau multor lucrari de constructii , in schimbul unui pret.
a. contractul de grant b. contractul de lucrari publice c. contractul de asociere in participatiune
CORECTARE: B
49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor administrative?
a. autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana de drept privat urmareste obtinerea unui castig material b. ambele parti ale contractului au obligatii in executarea acestuia c. nu se pune problema caracterului oneros al contractelor administrative, deoarece acestea sunt contracte care se incheie cu titlu gratuit.
CORECTARE: A
50. Explicati de ce contractele administrative sunt contracte de adeziune.
a. deoarece clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa prin caietul de sarcini, in baza prevederilor legale b. deoarece clauzele sunt stabilite in mod bilateral, atat de catre autoritatea administrativa, cat si de catre cealalta parte a contractului c. contractele administrative nu sunt considerate ca fiind contracte de adeziune, ci doar simple contracte civile.
CORECTARE: A
51. Bunurile care apartin statului si unitătilor administrativ-teritoriale constituie:
a. un element component al regiilor autonome de interes public local b. una din principalele directii de actiune ale administratiei publice c. una din principalele pârghii utilizate în scopul realizării sarcinilor generale ale sistemului organelor administratiei publice.
CORECTARE: C
52. Domeniul public este alcătuit din următoarele categorii de bunuri:
a. bunurile prevăzute în anexa la Legea administratiei publice locale b. bunurile prevăzute în anexa la Legea nr.213/1998; c. orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobândite de stat sau de unitătile administrativ-teritoriale prin uzucapiune.
CORECTARE: B
53. Ca institutie juridică, în raport cu proprietatea publică sau în functie de sfera de cuprinde, domeniul public:
a. este o institutie publică complexă; b. se suprapune cu notiunea de proprietate publică c. poate cuprinde atât bunuri mobile cât si bunuri imobile
CORECTARE: C
54. Bunurile care apartin domeniului public:
a. sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabile b. sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv c. nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publică în cazul în care sunt dobândite de către un tert prin uzucapiune, în conditiile legii
CORECTARE: B
55. Proprietatea publică se dobândeste:
a. numai pe căi juridice specifice dreptului comun b. numai pe căi juridice specifice dreptului public c. atât pe căi specifice dreptului comun cât si pe căi specifice dreptului public
CORECTARE: C
56. Dreptul de proprietate publică poate fi dobândit:
a. pe cale naturală b. prin acte de donatie sau legate acceptate de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice c. în orice mod prevăzut de Legea privind organizarea Guvernului.
CORECTARE: A
57. Serviciul public reprezintă, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate:
a. chintesenta administratiei publice b. vietii sociale c. fundamentul dreptului privat
CORECTARE: A
58. Serviciul public reprezintă, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate:
a. chintensenta principiului securitătii sociale b. fundamentul dreptului public modern c. activitatea prestată în serviciul comunitătii de către agentii economici privati
CORECTARE: B
59. Serviciile publice au apărut ca urmare a constatării:
a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunităti b. constatării necesitătii de multiplicare a formelor de interventie a statului în activitatea agentilor economici c. aparitiei nevoilor sociale ale comunitătii a căror satisfacere face necesară interventia statului
CORECTARE: C
60. În raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat, serviciul public:
a. prevalează dreptului public b. prevalează dreptului privat c. este ulterior aparitiei dreptului international privat
CORECTARE: A
61. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasifică în:
a. sarcini de interes particular b. sarcini de interes local c. sarcini de importantă redusă pentru a căror satisfacere nu este necesară interventia statului
CORECTARE: B
62. Activitatea de reprezentare diplomatică a Statului Român:
a. este un serviciu public b. este de interes particular c. este o sarcină de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice
CORECTARE: A
63. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:
a. serviciul de pază si protectie b. serviciile de asistentă socială c. serviciile de reeducare
CORECTARE: B
64. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:
a. reprezentarea internatională b. alimentarea cu energie eoliană c. canalizarea
CORECTARE: C
65. Activitătile juridice si materiale ale administratiei publice se împart în:
a. activităti cu caracter de recomandare b. activităti cu caracter comercial c. activităti cu caracter de dispozitie
CORECTARE: C
66. Prin serviciu public se întelege:
a. activitate cu caracter de recomandare b. restructurarea economico-administrativă c. organizatia de stat sau a colectivitătii locale, înfiintată de autoritătile competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societătii, în regim de drept administrativ sau civil, în procesul de executare a legii
CORECTARE: C
67. Este un serviciu public:
a. serviciul de igienizare a spatiilor comerciale b. activitatea de legiferare realizată de Parlament c. serviciul de asistentă sportivă
CORECTARE: B
68. Potrivit Constitutiei, sunt principii de bază ale administratiei publice locale:
a. principiul independentei serviciilor publice b. principiul eficientei si eficacitătii în administrarea finantelor publice locale c. principiul deconcentrării serviciilor publice
CORECTARE: C
69. Este serviciu public:
a. serviciul public de reprezentare în justitie b. serviciul public de solutionare de către instantele judecătoresti a litigiilor de drept public si de drept privat c. serviciul public de reconstituire
CORECTARE: B
70. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin următoarele conditii:
a. existenta unei solicitări exprese adresate statului b. înfiintarea serviciului să se facă prin ordin al ministrului c. activitatea serviciului să se desfăsoare în realizarea autoritătii de stat
CORECTARE: C
71. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin următoarele conditii:
a. existenta unei legi care să reglementeze înfiintarea serviciului b. adoptarea sau emiterea de către autoritatea competentă a actului de înfiintare a serviciului public c. activitatea serviciului să se desfăsoare printr-un agent economic
CORECTARE: B
72. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format:
a. numai din regulile instituite prin actul de înfiintare, organizare si functionare a serviciului b. din totalitatea normelor de drept aplicabile înfiintării, organizării si prestării serviciului public c. numai din norme de drept public
CORECTARE: B
73. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice:
a. este format din norme de drept public si de drept privat b. este reprezentat de normele de drept public aplicabile c. constă în reglementările de drept public adoptate sau emise de autoritătile competente
CORECTARE: B
74. Sub aspectul denumirii si în raport cu utilitatea publică, serviciul public:
a. mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate publică b. se diferentiază de serviciul de utilitate publică c. este o specie a serviciului de utilitate publică
CORECTARE: B
75. Serviciul public se diferentiază de serviciul de utilitate publică prin una din următoarele caracteristici care îi sunt specifice:
a. este realizat de o structură organizatorică de drept privat, cum este cazul societătilor comerciale care asigură serviciul public de salubrizare b. nu este supus tutelei administrative c. este supus reglementărilor si controlul statului cu privire la formarea si utilizarea resurselor financiare
CORECTARE: C
76. În raport de forma de organizare, serviciile publice se împart în:
a. organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societăti si companii nationale de interes public b. organe ale administratiei publice si societăti comerciale c. institutii publice si agenti economici
CORECTARE: A
77. Sub aspectul înfiintării si finantării, serviciile publice care functionează sub formă de organe ale administratiei publice:
a. pot fi înfiintate prin hotărâre a consiliului de stat b. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele percepute pentru serviciile prestate c. pot fi înfiintate de Parlament
CORECTARE: C
78. Sub aspectul înfiintării, serviciile publice care functionează sub formă de organe ale administratiei publice:
a. pot fi înfiintate de consiliul de stat b. pot fi înfiintate prin decret-lege c. pot fi înfiintate prin ordin al ministrului
CORECTARE: C
79. Sub aspectul activitătii desfăsurate, a sumelor percepute pentru activitatea desfăsurată si al periodicitătii si ritmicitătii activitătii, serviciile publice care functionează sub formă de organe ale administratiei publice:
a. îsi desfăsoară activitatea numai în mod gratuit si din oficiu b. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate c. îsi desfăsoară activitatea în mod continuu si ritmic, după programe aduse la cunostinta publicului
CORECTARE: C
80. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a. principiul independentei b. principiul proportionalitătii c. principiul continuitătii
CORECTARE: C
81. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a. principiul inamovibilitătii b. principiul independentei c. principiul eficientei si eficacitătii
CORECTARE: C
82. Sunt servicii publice:
a. serviciul de alimentare cu energie eoliană b. serviciul de transport în regim de taxi c. serviciul de administrare a domeniului privat al unitătilor administrativteritoriale
CORECTARE: C
83. Sunt servicii publice:
a. producerea energiei eoliene în sistem centralizat b. furnizarea energiei termice în sistem centralizat c. reducerea zgomotului
CORECTARE: B
84. Sunt servicii publice:
a. serviciile comunitare de utilizări publice b. canalizarea si epurarea apelor riverane c. distributia de energie termică în sistem centralizat
CORECTARE: C
85. Sunt servicii publice:
a. salubrizarea incintelor b. administrarea domeniului public si privat al unitătilor administrativ-teritoriale c. transportul local în regim de taxi
CORECTARE: B
86. Sunt servicii publice:
a. serviciul public de lectură b. eliberarea biletelor de tratament medical c. înmatricularea bicicletelor
CORECTARE: A
87. Trăsăturile actului administrativ sunt:
a. este forma juridică principală de activitate a administratiei publice; b. reprezintă o manifestare de vointă expresă, bilaterală si supusă unui regim de putere publică; c. nu produce efecte juridice, adică nu dă nastere, modifică sau stinge raporturi juridice de drept administrativ
CORECTARE: A
88. Sunt caracteristici ale actului administrativ:
a. actul administrativ este, în principiu, irevocabil b. actul administrativ este adoptat/emis de către o autoritate publică în vederea organizării executării legii si executării în concret a acesteia c. actul administrativ trebuie învestit cu formulă executorie
CORECTARE: B
89. Principiul legalitătii actului administrativ presupune următoarele:
a. actul administrativ să respecte doar conditiile de oportunitate existente în momentul emiterii/adoptării acestuia; b. actul administrativ să fie emis/adoptat în limitele competentei legale a autoritătii publice ierarhic superioare; c. calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii în baza si în executarea căreia a fost emis.
CORECTARE: C
90. Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdictionale sunt:
a. principiul contradictorialitătii si principiul asigurării dreptului la apărare b. principiul subordonării activitătii administrativ-jurisdictionale celei judiciare c. principiul disponibilitătii.
CORECTARE: A
91. Reclamantul poate introduce actiunea în contencios administrativ la:
a. instanta de la sediul autoritătii publice pârâte b. la alegere între instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul autoritătii publice c. mai întâi la instanta de la sediul autoritătii publice pârâte si ulterior la domiciliul reclamantului
CORECTARE: B
92. Sistemul dualist de jurisdictie în materia contenciosului administrativ este reglementat în:
a. Franta, Belgia, Italia, Germania; b. România si Spania c. Finlanda si Anglia.
CORECTARE: A
93. Temeiul constitutional al contenciosului administrativ este:
a. numai art. 52 din Constitutie, republicata; b. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicata c. art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata.
CORECTARE: C
94. Contenciosul administrativ se referă la:
a. totalitatea litigiilor dintre autoritătile publice si particulari, solutionate de instante judecătoresti specializate b. activitatea de control exercitata asupra autoritătilor executive; c. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic
CORECTARE: A
95. Ministerul Public participă în litigiile de contencios administrativ în următoarele situatii:
a. sesizează instanta de contencios administrativ competentă, când apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public b. în orice fază a procesului la solutionarea cererilor în contencios administrativ, având ca obiect anularea unui act administrativ individual; c. când instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea în cauză a Ministerului Public, pentru apărarea unor drepturi si interese legitime private.
CORECTARE: A
96. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura prealabilă este:
a. facultativa b. obligatorie; c. poate fi urmată concomitent cu actiunea în contencios administrativ
CORECTARE: A
97. Pot fi persoane vătămate, în sensul legii contenciosului administrativ si:
a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridică, titular al unor drepturi si interese publice b. organisme sociale care invocă o vătămare, printr-un act administrativ, a unui interes legitim public c. un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi si interese legitime publice
CORECTARE: B
98. Notiunea de „autoritate publică”, reprezintă potrivit dispozitiilor legii contenciosului administrativ:
a. orice organ de stat sau al unitătilor-administrativ teritoriale care actionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea interesului public general b. orice formatiune politică reprezentată în Parlamentul României c. persoane fizice, care au statut de utilitate publică sau prestează un serviciu public, în regim de putere publică.
CORECTARE: A
99. Forma scrisă a actului administrativ este necesară pentru:
a. publicarea în Monitorul Oficial al României b. executarea si respectarea întocmai de către cei cărora li se adresează c. posibilitatea revocării de către organul emitent sau cel ierarhic superior.
CORECTARE: B
100. Dreptul de tutela administrativă se exercită prin:
a. Prefect b. Guvern c. Agentia Natională de Administrare Fiscală
CORECTARE: A
|
| | | valentin969
Mesaje : 12186 Data de inscriere : 07/11/2009 Localizare : de acolo...
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Joi 23 Iun 2011 - 16:42 | |
| |
| | | nyky222 Membru Nou
Mesaje : 1 Data de inscriere : 23/05/2010
| | | | valentin969
Mesaje : 12186 Data de inscriere : 07/11/2009 Localizare : de acolo...
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 Sam 9 Iul 2011 - 9:25 | |
| EXAMEN DE LICENTA PROGRAMAREA PE SERII SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA. Seria I Intrarea A [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Seria I Intrarea B [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Seria a II-a Intrarea A [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Seria a II-a Intrarea B [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] |
| | | valentin969
Mesaje : 12186 Data de inscriere : 07/11/2009 Localizare : de acolo...
| | | | Continut sponsorizat
| Subiect: Re: LICENTA AP CRAIOVA 2011 | |
| |
| | | |
Subiecte similare | |
|
| Permisiunile acestui forum: | Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
| |
| |
| |
|