valentin969
Mesaje : 12186
Data de inscriere : 07/11/2009
Localizare : de acolo...
 |  Subiect: Dinamica grupurilor an II, sem. 1 Dum 22 Ian 2012 - 13:03 | |
|  Discutii subiecte. |
|
valentin969
Mesaje : 12186
Data de inscriere : 07/11/2009
Localizare : de acolo...
| | Subiect: Re: Dinamica grupurilor an II, sem. 1 Dum 22 Ian 2012 - 13:04 | |
| O grila din anii trecuti. - Spoiler:
Dinamica Grila: 2011 - 2012
1. La Psihologia socială accentul cade pe cognitivism şi teorii ale proceselor limitate?
1. ANS: T
2. La psihosociologie accentul cade pe psihanaliză şi teorii pan-explicative?
2. ANS: T
3. Persoanele aflate într-un mijloc de transport în comun constituie un grup social?
3. ANS: F
4. Cvasigrupul si grupul se deosebesc esential.
4. ANS: F
5. Grupurile secundare au relatii nemijlocite intre membri?
5. ANS: F
6. Grupurile de referinta sunt numai pozitive?
6. ANS: F
7. Grupurile informale au reguli scrise explicit?
7. ANS: F
8. Multimea sau publicul sunt grupuri informale?
8. ANS: T
9. Liderul informal este cel oficial numit sau ales, cu responsabilitati specificate, inscrise in organigrame?
9. ANS: F
10. Liderul laissez-faire se consulta permanent cu membrii grupului?
10. ANS: F
11. Gustave LeBon sustine ca multimile sunt rationale.
11. ANS: F
12. Organizatiile sunt aglomerari de grupuri.
12. ANS: F
13. Grupul mare poate influenta negativ modul de gandire si actiune al oamenilor, generand impersonalizare, normalizare si centralizare.
13. ANS: T
14. Miscarile sociale sunt vazute din perspective diferite în psihosociologia europeana fata de cea americana.
14. ANS: T
15. In etapa de aparitie a miscarilor sociale, un mic grup de oameni identifica problema si se mobilizeaza pentru actiune.
15. ANS: T
16. In etapa de asociere a miscarilor sociale, apare un mic grup conducator.
16. ANS: T
17. Referitor la dinamica multimii, Gustave LeBon a emis teoria contagiunii sociale.
17. ANS: T
18. Teoria convergentei privitoare la dinamica multimii postuleaza ca, principial, comportamentul multimii rezulta din actiunile unor indivizi cu stari de spirit diferite.
18. ANS: F
19. Orice grup dezvolta o cultura de grup.
19. ANS: T
20. Cultura de grup rezulta din interdependenta statutelor si rolurilor membrilor.
19. ANS: T
21. De-a lungul timpului, structurile si cultura de grup nu se schimba.
21. ANS: F
22. Persoanele care de obicei tac într-un grup joaca un rol în acel grup.
22. ANS: T
23. Membrii grupului au întotdeauna constiinta culturii grupului.
23. ANS: F
24. La structura de activitate a unui grup se raporteaza permanent celelalte structuri de grup.
24. ANS: T
25. Legaturile strict functionale între membrii unui grup reprezinta numai o parte din ceea ce presupune rezolvarea sarcinilor.
25. ANS: T
26. Conform lui Bernard Bass, puterea poztiei presupune influenta potentiala bazata pe expertiza, prietenie, loialitate.
26. ANS: F
27. Structura autoritatii formale corespunde organigramei institutiei.
27. ANS: T
28. Un grad de structurare cat mai mic poate asigura îndeplinirea scopurilor si obiectivelor fara a formaliza si rigidiza interactiunile.
28. ANS: T
29. Normalizarea si conformismul sunt modalitati de crestere a divergentelor în cadrul unui grup.
29. ANS: F
30. Zvonurile sunt o boala sociala
30. ANS: F
31. Zvonurile creează solidaritate sociala si au functie de integrare sociala
31. ANS: T
32. Cu cat coeziunea sociala este mai mare cu atat zvonurile se transmit mai greu
32. ANS: F
33. Zvonurile adevarate se propaga mai usor.
33. ANS: F
34. Receptorii pasivi împiedica propagarea unui zvon.
34. ANS: F
35. Moda vestimentara a avut legatura si cu dinamica economica.
35. ANS: T
36. Dorinta exagerata de a fi după ultimele tendinte ale modei poate masca un complex de inferioritate.
36. ANS: T
37. Moda reglementeaza doar îmbracamintea.
37. ANS: F
38. Teribilismul presupune practicarea unor comportamente dezaprobate social.
38. ANS: T
39. Teoria fluxului orizontal al modei explica moda prin contagiune.
39. ANS: F
40. În ceea ce priveste moda, clasa de sus îsi recreeaza semne distinctive ori de cate ori masele de jos îi imita (imitarea elitelor).
40. ANS: T
41. Pentru a se individualiza, subcultura preia articole vestimentare din moda dominată si le personalizeaza.
41. ANS: T
42. În starea de panica, comportamentul devine rational si productiv.
42. ANS: F
43. Producerea unui eveniment instantaneu sau apreciat inevitabil nu produce panica.
43. ANS: T
44. Precursorul teoretic al reprezentarilor sociale este conceptul de reprezentari colective propus de Emile Durkheim.
44. ANS: T
45. Reprezentarea se raporteaza la o structura imaginara, construita în timp.
45 ANS: T
46. Reprezentarile sociale asigura regularitatea conduitelor colective.
46. ANS: T
47. Privind reprezentarile sociale, obiectivarea se refera la punerea în concret a ceea ce este abstract si simbolic.
47. ANS: T
48. Moscovici a reusit sa arate ca reprezentarile sociale ale psihanalizei se modifica în functie de raporturile de comunicare.
48. ANS: T
49. Reprezentarile inteligentei ofera o identitate personala compatibila cu sistemele de norme si valori sociale dominante.
49. ANS: T
50. Modelul scolar care explica diferentele interindividuale poate avea ca efect o alunecare catre ideologia talentului.
50 ANS: T
51. Conform lui Beauvois, inteligenta determina imaginea sociala a individului si imaginea de sine.
51. ANS: T
52. Reprezentarea inteligentei, ca valoare centrala în institutia scolară, se îmbina cu reussita efectiva a elevilor.
52. ANS: T
53. Reprezentarile sociale ale inteligentei au functie normativa, situandu-i pe indivizi în raport cu un model social dominant.
53. ANS: T
54. Reprezentarile sociale au o structura tripartita: cognitiva, afectiva si comportamentala
54. ANS: T
55. Sunt studii stiintifice care au evidentiat ca ar fi o legatura între culoarea parului şi inteligenta.
55. ANS: F
56. Aparitia stereotipurilor poate fi explicata şi prin aprecierea ca între ingroup si outgrup, dintre ,,noi” si ,,ei” ,exista o eroare în favoarea ingrupului.
56. ANS: T
57. Teoria facilitarii sociale explica de ce în locurile publice prejudecatile se exprima mai puternic decat în locurile private.
57. ANS: T
58. Diferentele de sex sunt socioculturale diferentele de gen sunt biologice.
58. ANS: F
59. Misoginismul este o formă extrema de sexism împotriva femeilor
59. ANS: T
60. Ginofobia este teama de masculinitate sau de barbati.
60. ANS: F
61. Cresterea numerica a grupului conduce la cresterea efortului individual
61. ANS: F
62. Termenii de eficieta si eficacitate sunt identici.
62. ANS: F
63. Privind productivitatea de grup termenele scurte pot stresa pot fi generatoare de încordare si sunt supramotivante - termenele prea lungi antreneaza delasare, amanare.
63. ANS: T
64. Sinergetica a evidentiat ca dezordinea nu este totdeauna distructiva fiind un moment necesar în mersul progresiv.
64. ANS: T
65. Scopurile comunicarii în organizatii sunt aceleasi ca în cazul comunicarii interpersonale
65 ANS: T
66. Comunicarea digitala se refera la relatia dintre interlocutori si este intuitiva
66. ANS: F
67. Comunicarea analogica tine de constiinta, de explicit
67. ANS: F
68. Modelul Johari al comunicarii interpersonale este o reprezintare a relatiilor de comunicare interpersonala printr-o fereastra cu două patrate.
68. ANS: F
69. Zona deschisa a Ferestrei lui Johari, cunoscuta siesi si cunoscuta celuilalt, arata în ce masura doua sau mai multe persoane pot lucra împreuna, se pot bucura de experiente comune.
69. ANS: T
70. Sindromul Tolstoy se refera la un efect de polarizare concretizat într-o selectie subiectiva a informatiilor în vederea confirmarii unei ipoteze.
70. ANS: T
71. Neconformistii nu au totdeauna reputatia de marginali, devianti ci dimpotriva se pot bucura de simpatie.
71. ANS: T
72. Referindu-se la influenta sociala Moscovici Serge arata ca atractia oamenilor spre cei cu care se considera asemanatori este utilizata în scop manipulativ.
72. ANS: T
Multiple Choice
73. Domeniile de studiu al psihologiei sociale sunt
A. percepţia socială
B. interacţiunea socială
C. influenţa socială
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
73. ANS: A
74. Sunt exemple de grupuri sociale:
A. cuplurile maritale soţ-soţie,
B. diadele formate din două persoane între care sunt stabilite relaţii de prietenie, iubire,
C. comunităţile urbane sau rurale.
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
74. ANS: A
75. In domeniul Psihologiei sociale, Dinamica grupurilor, autori consacrati sunt:
A. Gustave Le Bon
B. Jacob Moreno
C. Kurt Lewin
D. Salvator Minuchin
a. A+B+C
b. A+C
c. B+D
75. ANS: A
76. Condiţiile de ordin subiectiv ale existenţei unui grup social ca formaţiune socială sunt:
A. sentimentul de a constitui o entitate
B. membrii să se recunoască ca entitate aparte
a. A
b. A+B
c. B
76. ANS: B
77. Sunt exemple de grupuri mari:
A. familia
B. clase sociale
C. clase profesionale
a. A+C
b. A+B
c. B+C
77. ANS: C
78. Cine a propus teoria campului social?
A. Kurt Lewin
B. Jacob Moreno
a. A
b. A+B
c. B
78. ANS: A
79. Grupurile primare se caracterizează prin:
A. interactiuni face to face frecvente
B. membrii au relatii afective puternice
C. existenta scurta
a. A+C
b. A+B
c. B+C
79. ANS: B
80. Functiile grupurilor sunt:
A. de realizare a sarcinii
B. de comunicare
C. de apreciere si evaluare
D. de influentare
a. A+C
b. A+D
c. B+C
d. A+B+C+D
80. ANS: D
81. Care sunt caracteristicile grupurilor mari?
A. Capata un loc primordial aspectul macrosocial al vietii psihice
B. Devin mai importante in cercetare produsele decat procesul interactiuni
C. Se contureaza profiluri psihologice colective, etnice, rasiale, nationale
D. Interactiunea este face-to-face
a. A+B+C
b. A+D
c. B+C
d. A+B+C+D
81. ANS: A
82. Care sunt etapele ciclurilor de viata ale miscarilor sociale?
A. aparitia
B. asocierea
C. birocratizarea
D. conflictul de clasa
E. declinul
a. A+B+E
b. A+D
c. B+C
d. A+B+C+E
82. ANS: D
83. Etapa de declin a miscarilor sociale presupune
A. frictiuni
B. cooperare
a. A+B
b. A
c. B
83. ANS: B
84. Miscarile sociale dispun de
A. ideologie
B. tactica
C. orientare catre schimbare sociala
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C
84. ANS: B
85. Dupa sens, miscarile sociale isi pot propune
A. producerea unei schimbari
B. rezistenta la schimbare
a. A+B
b. A
c. B
85. ANS: A
86. Miscarile sociale pot fi
A. cu obiective realizabile
B. utopice
a. A
b. A+B
c. B
86. ANS: B
87. Comportamentele colective din viata cotidiana pot fi:
A. zvonul
B. opinia publica
C. isteria de masa
D. migratii
E. moda
a. A+B+E
b. A+D
c. B+C
d. A+B+C+E
87. ANS: D
88. Amenintarile la adresa ordinii sociale pot fi:
A. migratii
B. dezastre
C. moda
D. rascoale
E. proteste
a. A+B+E
b. A+D
c. B+C
d. A+B+D+E
88. ANS: D
89. Care sunt principalele teorii privitoare la dinamica multimii?
A. Teoriile contagiunii
B. Teoriile convergentei
C. Teoria normei emergente
D. Teoria mobilizarii resurselor
E. Teoria sistemica
a. A+B+C+D
b. A+D
c. B+C
d. A+B+D+E
89. ANS: A
90. Structura grupului se refera la
A. membrii grupului
B. caracteristicile organizarii sociale a grupului
C. modul de configurare a relatiilor interpersonale dintre membri
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. A
90. ANS: C
91. Structura de putere a unui grup se mai poate numi
A. structura de control
B. structura sociometrica
C. structura socioafectiva
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. A
91. ANS: D
92. Structura sociometrica a unui grup se mai poate numi
A. structura de control
B. structura cognitiva
C. structura socioafectiva
a. A+B+C
b. A+B
c. C
d. A
92. ANS: C
93. Sarcina grupului are
A. o componentă obiectiva
B. o componentă subiectiva
C. o functie structuranta a întregii vieti de grup
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. A
93. ANS: A
94. Sarcinile de grup pot fi:
A. aditive
B. conjunctive
C. disjunctive
D. simpatetice
a. A+B+D
b. A+B+C
c. B+C
d. A
94. ANS: B
95. În procesul de realizare a sarcinii de grup (Bales), aria socio-afectivă pozitiva cuprinde interactiuni de:
A. integrare
B. dezintegrare
C. detensionare
D. facilitare a deciziei
a. A+C+D
b. A+B+C
c. B+C
d. A
95. ANS: A
96. În procesul de realizare a sarcinii de grup (Bales), aria socio-operatorie cuprinde:
A. interactiuni bilaterale
B. interactiuni unilaterale
a. A
b. A+B
c. B
96. ANS: A
97. În procesul de realizare a sarcinii de grup (Bales), interactiunile de îngreunare a deciziei pot fi de tip:
A. dezaprobare
B. refuz
C. frustrare
D. detasare de decizie si de solutiile propuse
a. A+C+D
b. A+B+D
c. B+C
d. A
97. ANS: B
98. . Puterea de referent (ca tip de putere) vizeaza:
A. admiratia pentru lider
B. dorinta de a se identifica cu liderul
C. simtul datoriei fata de lider
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. A
98. ANS: B
99. Liderul carismatic are ca tip de putere:
A. putere de referent
B. putere de expert
C. putere coercitiva
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. A
99. ANS: D
100. Dezastrul de la Pearl Harbour, participarea la Razboiul din Coreea, decizia de a invada Cuba sunt urmari ale fenomenului social de
A. polarizare
B. groupthink
a. A+B
b. A
c. B
100. ANS: C
101. Efectul groupthink poate fi remediat prin:
A. exprimarea propriilor preferinte de catre lider
B. rezervarea unui interval de timp suficient de lung pentru examinarea semnalelor de alarma transmise de rivali
C. utilizarea unui membru al grupului pe post de „avocat al diavolului”
D. invitarea unor experti la fiecare întrunire a grupului
a. A+B
b. A+D
c. B+C+D
d. C
101. ANS: C
102. . Etapele din viata unui grup pot fi:
A. formarea
B. rabufnirea
C. normarea
D. realizarea sarcinii
E. dizolvarea
a. A+B
b. A+D
c. A+B+C+D+E
d. C
e. B+C+D
102. ANS: C
103. Zvonurile au urmatoarele caracteristici:
A. esential legate de actualitate
B. au publicuri specifice
C. majoritatea sunt sumbre
D. sunt simbolice
a. A+B
b. A
c. C+D
d. A+B+C+D
103. ANS: D
104. Iesirea din circulatie a zvonurilor se face prin
A. pierderea credibilitatii – din cauza exagerarilor crescande
B. schimbarea contextului
a. A+B
b. A
c. B
104. ANS: A
105. Factorii obiectivi de schimbare ai modei sunt:
A. trasaturile de personalitate
B. progresul tehnic
C. varsta
D. conditiile economice
E. statusul social
a. A+B
b. A+D
c. A+B+C+D+E
d. C
e. B+D
105. ANS: E
106. Sunt exemple de artefacte: ??????
a. A+B
b. A+D
c. A+B+C+E
d. C
e. B+D
106. ANS: C
Pe lângă vestimentaţie, ”moda”, ”la modă”, ”modern” se referă la artefacte (picturi, clădiri, maşini, telefoane), tendinţa spre anumite idei, creaţii, anumite subiecte de
discuţie în lumea academică. (sinteza pg.36)
107. Urmatoarele teorii explică fenomenul modei:
A. Teoria imitatiei
B. Teoria disonantei cognitive
C. Teoria selectiei colective
D. Teoria consumului
E. Teoria normei emergente
a. A+B
b. A+C+D+E
c. A+D
d. C
e. B+D
107. ANS: B
108. Conform teoriei fluxului orizontal al modei (trickle-across), moda se cristalizeaza prin:
A. mass media
B. liderii de opinie
a. A
b. B
c. A+B
108. ANS: C
109. Panica are ca factori favorizanti si declansatori:
A. oboseala
B. pericolul imaginar sau real
C. zvonurile
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. C
109. ANS: A
110. Sunt situatii-limita potential generatoare de panica:
A. incendii
B. alegerea unui lider de grup
C. inundatii
D. seisme
E. contaminare chimica
a. A+B
b. A+C+D+E
c. A+D
d. C
e. B+D
110. ANS: B
111. debutul studiului reprezentarilor i se atribuie lui
A. Jacob Moreno
B. Serge Moscovici
C. Solomon Asch
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. B
111. ANS: D
112. Reprezentarile sociale se alimenteaza din
A. credintele religioase
B. practicile culturale
C. ritualuri
D. artefacte
E. imaginarul cotidian
a. A+B
b. D
c. A+D
d. A+B+C+E
e. B+D
112. ANS: D
113. Caracteristicile reprezentarilor sociale sunt de a fi
A. clare
B. mobile
C. în continuă schimbare
D. difuze
a. A+B
b. D
c. A+D
d. B+C+D
e. B+D
113. ANS: D
114. Conform lui Fischer, reprezentarile sociale se pot clasifica dupa:
A. Nivelul structurarii
B. Nivelul continutului
a. A
b. B
c. A+B
114. ANS: C
115. Rolurile principale îndeplinite de reprezentarile sociale sunt:
A. Conventionalizeaza obiectele
B. Se prescriu social
a. A
b. A+B
c. B
115. ANS: B
116. Reprezentarile sociale ni se pot impune de catre:
A. structura prezenta
B. traditie
a. A
b. B
c. A+B
116. ANS: C
117. Procese fundamentale ale reprezentarii sociale sunt:
A. Normalizarea
B. Obiectivarea
C. Ancorarea
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. B
117. ANS: C
118. Tipurile de reprezentari sociale ale muncii psihologului, fondate pe ideea ca psihologia este o stiinta, sunt:
A. Psihologia vazuta ca o stiinta în slujba unei ideologii
B. Psihologia vazuta ca o stiinta a „cazului individual”
C. Psihologia vazuta ca stiinta a cunoasterii individului
D. Psihologia vazuta ca o stiinta sociala
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C
d. B
118. ANS: A
119. Organizarea interna a reprezentarilor sociale cuprinde:
A. Nodul (nucleul) central
B. Elementele periferice
a. A+B
b. A
c. B
119. ANS: A
120. Caracteristicile (functiile) nodului reprezentarilor sociale sunt:
A. de a crea sau transforma semnificatii
B. de a uni elementele unei reprezentari
C. a fi elementele cele mai stabile ale reprezentarii
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
120. ANS: A
121. Conditiile aparitiei reprezentarilor sociale sunt
A. Dispersia informatiei despre obiectul reprezentarii
B. Focalizarea - pozitia grupului social respectiv determina interes pentru unele aspecte, dezinteres pentru altele si ca urmare este împiedicata imaginea de ansamblu
C. Presiunea la inferenta
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C
121. ANS: B
122. Rasismul este
A. O prejudecata
B. Un stereotip
a. A+B
b. A
c. B
122. ANS: A
123. La explicarea factorilor activatori/inhibitori ai activitatii colective prin evidentierea efectului de facilitare sociala au contribuit
A.Triplett Norman
B. Allport Floyd
C. Allport Gordon
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B
123. ANS: A
124. Efectul Ringelmann (lenea sociala), poate fi explicat prin
A. Lipsa de coordonare
B. Pierderea motivatiei
C. Incompetenta liderului
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C
d. B
124. ANS: A
125. Fenomenul de lene sociala este explicat prin
A. Echitatea rezultatelor
B. Frica de evaluare
C. Apropierea de standard
D. Atractivitatea sarcinii
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C
d. B
125. ANS: A
126. Productivitatea de grup depinde de
A. Volumul grupului
B. Structura grupului
C. Tipul de conducere
D. Relatiile socio-afective
E. Tipul de sarcina
a. A+B+C+D
b. A+B+C+D+E
c. B+C
d. B+D
126. ANS: B
127. Comunicarea paraverbala este
A. Verbala
B. Non-verbala
a. A+B
b. A
c. B
127. ANS: A
128. Reteaua de comunicare de grup de tipul circular
A. Are structura retelei de comunicare intergrupala democratica
B. Procesul de rezolvare a problemelor este mai lent
C. Este recomandat în realizarea sarcinilor realizarea sarcinilor de scurta durata
a. A+B
b. B+C
c. C
128. ANS: A
129. Principalele simptome care indica fenomenul groupthink sunt
A. Supraestimari ale grupului privind puterea si moralitatea
B. Orizontul închis
C. Presiunile spre uniformitate
D. Lenea sociala
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B
d. D
129. ANS: B
Ultima editare efectuata de catre valentin969 in Lun 23 Ian 2012 - 17:12, editata de 1 ori |
|
raula
Membru Nou
Mesaje : 1
Data de inscriere : 17/01/2012
| | Subiect: Re: Dinamica grupurilor an II, sem. 1 Lun 23 Ian 2012 - 16:57 | |
| grila verificata la dinamica
|
|
Continut sponsorizat
| | Subiect: Re: Dinamica grupurilor an II, sem. 1 | |
| |
|
Acasa 
Portal 
Conectare 
