valentin969
Mesaje : 12186 Data de inscriere : 07/11/2009 Localizare : de acolo...
| Subiect: Introducere în consilierea psihologică an III, sem 1 Dum 22 Ian 2012 - 13:58 | |
| Grila. - Spoiler:
SP_4_CP_2 SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Consiliere Psihologica
TRUE/FALSE
1. Este adevărat următorul enunţ ? Consilierul este obligat să susţină şi ajute clientul indiferent dacă acesta din urmă solicită sau nu ajutorul.
ANS: F PTS: 1
2. Este adevărat următorul enunţ ? Clientul este subiectul intervenţiei, persoana care solicită ajutorul şi este motivată pentru a-l obţine.
ANS: T PTS: 1
3. Este adevărat următorul enunţ ? Subiectul consilierii poate fi denumit client şi nu pacient.
ANS: T PTS: 1
4. Este adevărat următorul enunţ ? Subiectul consilierii nu este considerat capabil în a-şi alege scopurile, a lua decizii şi a-şi asuma responsabilitatea propriului comportament şi a evoluţiei personale.
ANS: F PTS: 1
5. Este adevărat următorul enunţ ? Din perspectivă existenţialistă, o viaţă semnificativă este rezultatul dezamorsării situaţiilor generatoare de angoasă.
ANS: T PTS: 1
6. Este adevărat următorul enunţ ? Din perspectiva teoriilor cognitiviste, întărirea comportamentală este văzută în special ca generatoare de feedback şi nu ca motivaţie comportamentală.
ANS: T PTS: 1
7. Este adevărat următorul enunţ ? Eul somatic reflectă modalitatea în care a fost integrată propria dimensiune afectivă.
ANS: F PTS: 1
8. Este adevărat următorul enunţ ? Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie să fie reuneşte norme care aparţin individului şi nu grupului.
ANS: F PTS: 1
9. Este adevărat următorul enunţ ? Nevroza de eşec desemnează categoria de subiecţi ce par să fie responsabili de propria lor nenorocire sau nu pot suporta să obţină ceea ce îşi doresc intens.
ANS: T PTS: 1
10. Este adevărat următorul enunţ ? Defectul de conştientizare nu reprezintă, în perspectivă gestaltistă, decalajul dintre sinele real şi imaginea de sine, decalaj care determină pierderea capacităţii comportamentale de a experimenta.
ANS: F PTS: 1
11. Este adevărat următorul enunţ ? Principiul deontologic primum non nocere se referă la faptul că persoana consilierului nu se poate substitui vindecătorului miraculos.
ANS: F PTS: 1
12. Este adevărat următorul enunţ ? Consilierul nu reprezintă o ipostază a autorităţii (normative), ci un partener împreună cu care, clientul, vizează obiective comune.
ANS: T PTS: 1
13. Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie să fie limitează, periclititează, anulează libertatea individului.
ANS: T PTS: 1
14. Este adevărat următorul enunţ ? Din punctul de vedere al teoriilor percepţiei, sarcina consilierului constă în identificarea situaţiilor care au condus la diferitele întăriri – pozitive sau negative – ale comportamentului clientului.
ANS: F PTS: 1
MULTIPLE CHOICE
1. Ce tip de relaţie se instituie între consilier şi clientul său ? a. participare reciprocă; b. alianţă; c. distanţă reciprocă; d. amiciţie; e. colegialitate; f. colaborare reciprocă.
a. a+b+f b. a+d c. a+b d. b+c
ANS: A PTS: 1
2. Sub aspect practic, consilierea constă în aplicarea: a. unor tehnici împrumutate din ştiinţele exacte; b. unor tehnici conexe psihoterapiilor comportamentale; c. unor tehnici împrumutate din etologie; d. unor tehnici conexe din câmpul ştiinţelor comportamentului.
a. b+d b. c c. a d. d
ANS: D PTS: 1
3. Nivelul optim al dezvoltării personale presupune: a. dominanţă; b. capacitatea de a avea relaţii pozitive; c. cotient de inteligenţă; d. perceperea de sens în viaţă; e. acceptarea de sine.
a. a+b+c+d b. b+d+e c. a+b+c d. a+c+d+e e. c+d+e
ANS: B PTS: 1
4. Fotbalul, exemplu de model expresiv de gestiune a tensiunii specifice provocate de cultură, reflectă următoarele caracteristicile ale sistemul socio-cultural european: a. rolul şansei; b. avantajele democraţiei; c. valoarea muncii în echipă, d. justiţia discutabilă; e. ipostazele deiste ale autorităţii; f. valoarea solidarităţii şi a planificării colective.
a. a+b+c+d+f b. c+d+e c. a+c+d+e d. a+b+c e. a+b+c+d
ANS: A PTS: 1
5. Cum este definită, din perspectiva raportului dintre cultură şi societate, starea de sănătate mentală a unei societăţi ? a. prin capacitatea exmplarã de expresie a nevoilor individului; b. prin balansul dintre modelele represive şi cele expresive; c. prin capacitatea de retenţie a impulsurilor neacceptate cultural; d. prin balansul dintre modelele retentive şi cele pulsionale.
ANS: B PTS: 1
6. În ce domenii a fost adoptat demersul consilierii psihologice ? a. familial b. geriatric; c. financiar; d. matrimonial; e. recuperatoriu, al personelor cu nevoie speciale; f. antropometric.
a. b+c+d+f b. a+d+e c. a+b+d+e d. a+b+d e. b+c+e+f
ANS: C PTS: 1
7. Psihoterapia şi consilierea se află într-o relaţie de: a. de opoziţie; b. disjunctivă; c. asociativă; d. coliniarã.
ANS: C PTS: 1
8. Demersul consilierii este asemănător în special cu cel al: a. pedopsihanalizei; b. psihiatriei în domeniul normalitãţii; c. medicinei holistice; d. psihoterapiilor scurte, de suprafaţă.
ANS: D PTS: 1
9. Care sunt criteriile care operează diferenţe între consiliere şi psihoterapie ? a. obiective; b. forma fizică a subiectului intervenţiei; c. gradul de severitate al problemelor subiectului; d. natura problemelor subiectului; e. metode şi tehnici.
a. a+d+e b. a+b+c+d+e c. a+c+d+e d. b+d+e e. a+b+c+d
ANS: C PTS: 1
10. Pe care din următoarele dimensiuni este centrat demersul consilierii: a. vocaţie b. conştientizare; c. statut marital; d. educaţie; e. suport; f statut financiar.
a. a+c+d+e b. a+b+d+e c. a+b+c d. a+d+e e. a+b+c+d+e
ANS: B PTS: 1
11. Consilierului, prin demersul său, se aseamănă în special cu un:
a. psihoterapeut „focal”; b. sofroterapeut; c. psihoterapeut analitic; d. psihanalist; e. hipnoterapeut.
ANS: A PTS: 1
12. Privite în raport cu psihoterapia, obiectivele consilierii sunt: a. mai restânse; b. centrate pe creşterea personală şi pe contextul imediat; c. orientate spre recuperarea trecutului; d. axate pe suportul acordat individului în scopul de a funcţiona adaptat în statusul şi rolul său actual; e. mai extinse.
a. a+c+d+e b. a+b+c c. b+c+e d. a+b+d e. a+e
ANS: D PTS: 1
13. Următoarele categorii de obiective sunt comune oricărui proces de consiliere: a. schimbarea comportamentală; b. creşterea capacităţii prosexice; c. operarea de schimbări caracteriale fundamentale; d. dezvoltarea capacităţilor adaptative; e. dezvoltarea capacităţilor decizionale. a. a+b+c b. a+d+e c. b+c+d d. b+c+e e. a+b+c+d
ANS: B PTS: 1
14. Progresismului, curent filosofic fundament al consilierii, postulează: a. universalitatea adevărului; b. specificul şi particularitatea experienţelor; c. condamnarea individului la libertate.
ANS: B PTS: 1
15. Din perspectiva fundamentelor psihologice, schimbarea modalităţii de perpecţie a realităţii poate fi produsă: a. prin inducţie hipnotică; b. plecând dinspre câmpul reprezentativ, respectiv prin intermendiul relaţiei dintre reprezentarea realităţii şi percepţia acesteia; c. plecând dinspre câmpul atenţiei, respectiv prin intermendiul relaţiei dintre atenţia acordată realităţii şi percepţia realităţii.
ANS: B PTS: 1
16. Deficienţele imaginii de sine pot să fie consecinţa: a. lipsei unei relaţii parentale adecvate; b. unei permanente critici parentale prin raportarea la standarde înalte (care produce nevoia de a fi „perfect”); c. dezvoltării subiectului într-un mediu familial armonios. a. a+b+c b. a+b c. b+c
ANS: B PTS: 1
17. Care sunt indicatorii unui bun nivel al stimei de sine ? a. capacitatea de a oferi suport celorlalţi; b. refuzul responsabilităţii; c. comportament independent; d. capacitatea de expresie afectivă; e. neîncredere în propriile capacităţi.
a. c+d+e b. a+b+c c. a+c+d d. a+b+d+e e. a+b+c+d+e
ANS: C PTS: 1
18. Deficienţe ale stimei de sine pot determina următoarea problematică: a. comportament sexual deficitar sau deviant; b. angoasă şi depresie până la intensitatea nevrotică; c. agresivitate; d. diferite adicţii; e. capacitate mnezicã de excepţie; f. tulburări ale comportamentui alimentar.
a. a+c+d b. d+e c. a+b+c+d+f d. a+c+d+e e. b+c+e
ANS: C PTS: 1
19. Faptul moral, din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, poate fi analizat prin raportul dintre: a. trăire şi percepţie; b. ceea ce este şi ceea ce trebuie să fie; c. starea de fapt actuală şi starea viitoare, posibilă; d. starea de fapt reală şi starea necesară, ideală.
a. b+c+d b. a+d c. b+d d. a+b+c
ANS: A PTS: 1
20. Morala heteronomă se opune moralei autonome prin aceea că Eul ideal: a. este bine adaptat realităţii; b. este adaptat atât realităţii cât şi stării de fapt specifice; c. normează a priori în raport cu fapta care constituie obiectul judecăţii morale; d. supune Eul real la comandamente necondiţionate de situaţia de facto.
a. b+c b. a+c c. c+d d. a+b+c
ANS: C PTS: 1
21. Domeniul consilierii preia din psihanaliză: a. concepte care teoretizează dialectica relaţiei cu clientul; b. poziţia fotoliu-divan, în care consilierul se află în afara câmpului vizual al clientului; c. modalitatea în care este înţeles conflictul psihic; d. durata cumulată necesară rezolvării oricărui caz (cca. 500 de sedinţe); e. rolul determinant al formării specialistului.
a. a+b+c+e b. a+c+e c. a+b+e d. d+e e. a+b+c+d+e
ANS: B PTS: 1
22. Rezistenţa (în faţa discutării problematicii reale) se poate manifesta în cura psihanalitică (dar şi în relaţia de consiliere) prin: a. bavardaj (a comunica foarte multe pentru a nu spune nimic); b. tăcere; c. discurs delirant; d flatarea continuă a psihologului. a. a+b+c+d b. a+c+d c. b+c
ANS: B PTS: 1
23. Ce este proiecţia din perspectiva consilierului ? a. o manieră voluntară de deformare a realităţii; b. operaţia prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în altul calităţi, sentimente, dorinţe, chiar „obiecte” pe care nu le cunoaşte sau le refuză în sine însuşi; c. un tip de apărare arhaică. a. b+c b. a+c c. a+b
ANS: A PTS: 1
24. Din perspectiva lui Carl Rogers congruenţa în relaţie cu clientul şi autenticitatea consilierului se referă la: a. capacitatea consilierul de a fi conştient de trăirile suscitate de client; b. capacitatea consilierului de a-i comunica pacientului, sub anumită formă, trăirile pe care i le suscită; c. necesitatea consilierului de a-şi reprima trăirile negative faţă de client; d. capacitatea consilierului de a evita subiectele cu impact negativ. a. a+b+c+d b. b+c+d c. a+b d. a+d
ANS: C PTS: 1
25. Carl Rogers susţine următoarele: a. cunoaşterea raţională nu ajută clientul, de aceea demersul consilierii se axează pe o cunoaştere afectivă; b. relaţia de consiliere este privită ca o relaţie aici şi acum; c. abordarea actualităţii clientului trebuie să înlocuiască diagnosticul fundamentat pe o atitudine normativă externă individului; d. momentul actual este reprezentativ pentru întreaga evoluţie şi istorie a clientului; e. prin cadrul consilierii se oferă clientului posibilitatea de a trăi atât relaţia cu consilierul cât şi relaţia cu sine însuşi; f. realitatea clientului este multiplã. a. a+b b. a+b+c c. a+b+c+d d. a+b+c+d+e e. a+b+d+e+f
ANS: D PTS: 1
26. Din perspectiva fenomenologică specifică lui Frederich Perls : a. personalitatea individului este redusă, de mediul socio-cultural, la elementele sale esenţiale; b. personalitatea individului este, la rândul său, parte din mediul socio-cultural, în afara căruia nu poate fi inteligibil; c. individul este un ansamblu al cărui părţi nu capătă coerenţă decât în contextul personalităţii sale; d. individul are capacitatea de a fi conştient de ansamblul senzaţiilor, reprezentărilor şi afectelor sale, în funcţie de care poate face alegeri, îşi poate conduce destinul; e. individul îşi alege răspunsul în faţa stimulilor externi şi interni – acţionează (nu re-acţionează); f. unicul timp care poate fi experimentat este cel prezent. a. b+c+d+e+f b. c+d+e c. a+b+c+d+e d. a+b+c e. a+b+c+d+f
ANS: A PTS: 1
27. Care dintre următoarele enunţuri sunt specifice viziunii gestaltiste ? a. anxietatea este înţeleasă ca decalaj între momentul actual (aici) şi momentul trecut sau viitor; b. individul părăseşte securitatea momentului acum pentru a se preocupa de momentul trecut sau viitor, resimţite ca insecurizante; c. recuperarea trecutului în prezent, prin intermediul imaginaţiei, este imposibilă; d. îndepărtarea de timpul actual consumă energia necesară operării reamenajărilor necesare; e. prin prezentarea trecutului, ca unic responsabil pentru problemele actuale, clientul îşi derogă responsabilitatea faţă de timpul actual. a. a+b+d b. a+b+e c. a+b+d+e d. b+c+d+e e. a+c+d
ANS: C PTS: 1
28. Anxietatea existenţială este produsă de: a. conştiinţa condiţiilor existenţei; b. trecutul individului; c. grupul de apartenenţă; d. conştiinţa libertăţii şi a necesităţii de a alege; e. consecinţele deciziei, ale alegerii.
a. a+b+d+e b. a+d+e c. a+c+e d. a+c+c e. a+d
ANS: B PTS: 1
29. Cărei perspective aparţine enunţul: nevroza reprezintă una din modalităţile prin care indiviul îşi protejează propriul centru existenţia.?
a. gestaltistă; b. existenţialistă; c. tranzacţională; d. psihanalitică; e. analitică.
ANS: B PTS: 1
30. Care din următoarele caracteristici ale individului aparţin perspectivei raţional-emotive: a. individul este condamnat la libertatea de alegere; b. tulburările afective sunt determinate de gândirea iraţională; c. gândirea iraţională originează în ilogismul învăţării timpurii; d. gândirea iraţională reprezintă esenţa fiinţei umane; e. cogniţiile negative şi defensive trebuie deconstruite prin reorganizarea percepţiei şi gândirii în sensul de a deveni logică şi raţională a. b+c+e b. b+c+d+e c. c+d+e d. a+d+e e. a+b+c+d+e.
ANS: A PTS: 1
31. În viziune raţional-emotivă, următoarele idei au un major caracter iraţional: a. este esenţial pentru orice individ să fie iubit şi aprobat de fiecare persoană semnificativă din anturajul său; b. este necesar ca fiecare individ să fie maximal competent, adecvat şi să se realizeze în toate ariile preocupărilor sale; c. unii oameni sunt răi, slabi şi infami; aceşti oameni trebuie blamaţi şi pedepsiţi; d. este catastrofal atunci când lucrurile nu decurg după cum doreşte individul; e. nefericirea este o consecinţă a evenimentelor care scapă controlul individului; f. contractul social este o consecinţă a diviziunii muncii. a. a+c+f b. a+b+d c. a+b+c d. a+b+d+f e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1
32. Obiectivele consilierii, din perspectivă raţional-emotivă, sunt: a. retrăirea şi rememorarea situaţiilor traumatice timpurii; b. facilitarea descărcării afective; c. identificarea cogniţiilor ilogice; d. susţinerea clientului în a negocia şi schimba cogniţiile ilogice; e. discutarea, dincolo de ideile iraţionale ale clientului, a filosofiei sale de viaţă.
a. a+c+e b. b+c+d c. a+b+d d. c+d+e e. a+b+c+d
ANS: D PTS: 1
33. Pentru a obţine schimbarea, consilierul raţional-emotiv trebuie să: a. ajute clientul să gândească; b. confrunte clientul direct cu probleme sale; c. fie non-directiv; d. facă apel la capacitatea raţională a clientului şi nu la afectele sale; e. folosească umorul şi situaţiile penibile pentru a confrunta clientul cu cogniţiile iraţionale.
a. a+b+d+e b. b+c+d+e c. c+d+e d. d+e e. a+b+e
ANS: A PTS: 1
34. Consilierea de orientare comportamentală se centrează pe: a. analiza istoriei fiecărui comportament; b. comportamente specifice; c. analiza transferului în raport cu obiectivele comportamentale; d. stablirea de scopuri terapeutice precise observabile şi măsurabile. a. b+d b. a+c c. a+b
ANS: A PTS: 1
35. Din perspectivă trazacţională, prin intermediul Eului adult clientul: a. înţelege, învaţă, comunică; b. normează şi dezvăluie; c. evaluează, compară, analizează; d. este egocentric, manipulează.
a. b+c b. a+c c. a+d
ANS: B PTS: 1
36. Din perspectivă trazacţională, prin intermediul Eului copil clientul: a. se bucură şi râde, se întristează şi plânge; b. lansează judecaţi de valoare; c. are fantezii şi preferinţe, este neliniştit; d. se înfurie, nu se controlează; e. decide, rezolvă, negociază.
a. b+c b. a+b+c c. a+c+d d. a+c
ANS: C PTS: 1
37. Consilierea holistică se referă la: a. alegerea şi folosirea unui unic palier teoretico-aplicativ în abordarea clientului; b. ansamblul de modalităţi de prevenire a stresului; c. încurajarea bunei forme fizice; d. educaţie în domeniul nutriţiei; e. dezvoltarea vieţii spirituale.
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. a+c+d e. b+c+d
ANS: C PTS: 1
38. Principalele calităţi ale consilierului sunt: a. rigoare, capacitate cognitivă rezolutivă; b. capacitate de închidere în sine, aparare la trauma; c. capacitatea de a accepta; d. flexibilitate; e. sinceritate.
a. c+d+e b. d+e c. a+b+c+d d. a+b+c e. a+b+e
ANS: A PTS: 1
39. Eficienţa consilierului se află în raport direct cu personalitatea sa şi este indicată de: a. capacitatea de a accepta propriile experienţe; b. gândire şi atitudine negativ-neutră faţă de lume; c. anxietate existenţială, raportarea la trauma mortii; d. capacitatea de angajare în relaţie; e. capacitatea de a se lăsa percepuţi de ceilalţi aşa cum sunt.
a. a+b+d b. a+d+e c. a+b+c d. b+c+d+e
ANS: B PTS: 1
40. Pentru că represia axiologică a consilierului în raport cu clientul său este imposibilă, influenţa produsă de consilier prin expresia propriilor valori: a. trebuie să fie deliberată; b. trebuie să fie conştientizată; c. nu trebuie să fie deliberată. d. nu trebuie conştientizată.
a. a+d b. b+c c. a+c d. b+d
ANS: B PTS: 1
41. Recunoaşterea demnităţii şi a valorii personale a clientului se fundamentează pe perceperea: a. atitudinilor sale (concordante sau discordante cu cele ale consilierului); b. calităţilor sale, trăirilor adaptative; c. capacitãţii de a respecta cadrul consilierii; d. defectelor sale; e. statutului său financiar; f. trărilor defensive (non-adaptative).
a. a+d+e+f b. a+b+c+d c. a+b+c+d+e+f d. a+b+d+f e. c+d+e+f
ANS: D PTS: 1
42. Teoriile care fundamentează consilierea prezintă elemente comune precum: a. postularea condiţionării comportamentale; b. posibilitatea de a susţine schimbarea; c. necesitatea rezolvării conflictelor apărute în trecut; d. rolul (contra)transferului în relaţie; e. importanţa modalităţii de raportare la viitor.
a. a+c+d b. b+c+d c. a+b+c+d d. b+c+d+f e. b+c+e
ANS: E PTS: 1
43. În care dintre zonele indicate de proxemică se recomandă situarea consilierului faţă de clientul său ?
a. zona intimă; b. zona personală; c. zona socială; d. zona publică; e. zona etnicã.
ANS: C PTS: 1
44. Care sunt modalităţile prin care clientul poate încerca să forţeze cadrul temporal, durata şedinţelor ? a. intrarea în problematica reală spre finalul şedinţei; b. depresie şi manie; c. întârziere; d. intelect liminar; e. compactarea discursului spre finalul şedinţei pentru a fi dificil de întrerupt.
a. a+c+e b. a+b+c c. a+d+e d. a+b+c+d+e e. b+c+d+e
ANS: A PTS: 1
45. Alianţa de intervenţie, element necesar progresului şi succesului consilierii, este determinată de: a. personalitatea consilierului; b. puterea financiară a consilierului; c. modul în care consilierul este perceput de client; d. nivelul de încredere acordat consilierului; e. puterea finanaciarã a clientului.
a. a+b+f b. a+c+e c. a+c+d d. a+b+d
ANS: C PTS: 1
46. Care sunt aspectele personalităţii consilierului vizate de client în prima întâlnire ? a. gradul de acceptanţă; b. capacitatea de a impune limite; c. capacitatea de a ocoli momentele trăirile dificile; d. cultura sa specifică; e. interesul personal şi material.
a. a+b+e b. a+b+c c. d+e d. c+d+e e. a+d
ANS: A PTS: 1
47. Principiul deontologic al relevanţei postulează:
a. interdicţia de a solicita clientului irelevante pentru problema în discuţie; b. necesitatea de a solicita clientului detalii despre terţe persoane; c. interdicţia de a prelungi şedinţele dincolo de timpul stabilit.
ANS: A PTS: 1
48. În care din următoarele situaţii pricipiul confidenţialităţii este invalidat ? a. dacă aplicarea principiului susţine explicit sau implicit încălcarea drepturilor oricărei persoane implicate direct sau indirect; b. dacă informaţia este deja publică; c. dacă clientul este de acord cu publicarea informaţiilor; d. în situaţia în care clientul se află în cercul de prieteni al consilierului.
a. b+c+d b. a+b+c c. a+c+d d. a+b+c+d
ANS: B PTS: 1
49. Care sunt caracteristicile „consilierului atotputernic” după cum poatre fi imaginat de clientul ? a. avansează soluţiile necesare; b. ia, în numele său, deciziile care se vor impune pe parcursul procesului; c. ascultă şi susţine discursul clientului; d. indicã relaţiile în care să se implice.
a. a+c+d b. a+b+c c. a+b+d
ANS: C PTS: 1
50. Care este volumul recomandat al grupului de consiliere? a. între 3 şi 5 membrii; b. între 5 şi 10 membrii; c. între 10 şi 15 membrii.
ANS: B PTS: 1
51. În ce situaţii este contraindicată consilierea de grup ? a. atunci când clientul are probleme majore în sfera relaţiilor interpersonale, ajungând până la imposibilitatea de a comunica; b. atunci când clientul se află într-o situaţie de criză; c. în situaţia în care clientul este extravert; d. atunci când încălcarea pricipiului confidenţialităţii poate pune în pericol clientului; e. atunci când clientul este masiv dependent iar situaţia de grup, prin distributivitatea sa, nu îi oferă mediul propice.
a. a+b+c b. a+c+d c. a+b+c+d+e d. a+b+d+e e. b+d+e
ANS: D PTS: 1
52. Care sunt obiectivele consilierii de grup din perspectiva clientului ? a. posibilitatea de a exersa comportamentul manipulativ; b. dezvoltarea unei atitudini deschise şi oneste; c. a învăţa să acorde încredere şi să-şi acorde încredere; d. a tinde spre autenticitate; e. a fi perfecţionist.
a. b+c+d b. a+c+d c. c+d+e d. a+b+c e. a+b+c+d+e
ANS: A PTS: 1
53. Care sunt avantajele consilierii de grup ? a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienţilor; b. oferă un cadru în care se pot analiza problemele de natură interpersonală; c. permite împărtăşirea unei problematici; d. oferă susţinere interactivă prin faptul că fiecare client beneficiază de suport şi ajutor din partea membrilor grupului dar oferă în acelaşi timp suport şi ajutor; e. permite experimentarea de noi comportamente şi modalităţi de comunicare.
a. a+b+c b. c+d+e c. b+c+d+e d. a+b+c+d+e e. a+d+e
ANS: C PTS: 1
54. Care sunt limitele consilierii de grup: a. produce anxietate; b. nu este potrivită pentru orice client; c. rolul consilierului este mai difuz în raport cu cadrul individual; d. dinamica de grup poate distrage sau împiedica expresia anumitor problematicii ale clientului; e. anumiţi clienţi pot întâmpina probleme în a dobândi încredere în membrii grupului, ceea ce conduce la blocarea comunicării.
a. a+e b. b+c+d c. a+b d. b+c+d+e e. a+c+d+e
ANS: D PTS: 1
55. Consilierul comunică non-verbal cu clientul său prin: a. mobilierul din cabinet; b. postură; c. mimică; d. întrebări; e. gestică;
a. a+b+c+d b. a+c+d c. d+e d. b+c+e e. a+b+c
ANS: D PTS: 1
56. Consilierul comunică non-verbal cu clientul său prin: a. comportamente auto-stimulative – joaca cu degetele, cu unghiile etc; b. comportamente repetitive – mişcări ale membrelor, atingeri ale hainelor etc; c. comportamente de comandă – ridicarea degetului, indicarea cu degetul, privire directă dezaprobatoare etc; d. comunicarea reperelor diagnostice; e. vestimentaţie.
a. a+b+c b. d+e c. a+b+c+d+e d. a+c+e e. a+b+c+e
ANS: E PTS: 1
57. Mesajul non-verbal emis de consilier se structurează într-un comportament de prezenţă caracterizat prin: a. atitudine naturală, relaxată; b. discurs riguros; c. poziţionare faţă în faţă, non-defensivă; d. contact vizual continuu, într-o manieră naturală.
a. a+c+d b. a+b+c c. a+b+d d. a+c
ANS: A PTS: 1
58. Comunicarea eficientă este indicată prin faptul că subiectul consilierii: a. evită orice moment de tăcere; b. se referă la sine într-o manieră directă; c. evită adresarea directă; d. personalizează discursul; e. îşi asumă afecte, reprezentări şi comportamente; f. evită orice trăire negativă.
a. c+d+e+f b. a+b+c+d+e+f c. b+d+e d. d+e+f e. a+d+e+f
ANS: C PTS: 1
59. Poziţia empatică se referă la:
a. identificarea cu clientul şi situarea în poziţia acestuia; b. situarea faţă de client într-o poziţie mediană, „nici prea aproape dar nici prea departe”; c. păstrarea distanţei maxine faţă de client pentru a mentine obiectivitatea.
ANS: B PTS: 1
60. Deficienţe la nivelul capacităţii empatice sunt indicate de: a. răspuns senzitiv, adaptat şi non-evaluativ la sentimentele şi trăirile clientului; b. întrebări de genul „De ce?”; c. întreruperea brutală a clientului; d. normarea, etichetarea, moralizarea; e. intervenţii clişeu.
a. b+d+e b. a+c+d+e c. a+b+c+d d. b+c+d+e e. c+d+e
ANS: D PTS: 1
61. Autenticitatea reprezintă: a. capacitatea consilierului de a fi el însuşi, fără a avea nevoie să se apere printr-o atitudine rigidă; b. capacitatea consilierului de a-şi cenzura şi controla reacţiile; c. este consecinţa congruenţei dintre reacţiile interne şi atitudinea externă.
a. b+c b. a+c c. a+b
ANS: B PTS: 1
62. Comportamentul defensiv al consilierului este indicat de nevoia acestuia de: a. a da sfaturi şi soluţii; b. a moraliza; c. a susţine expresia afectivă a clientului; d. a evalua, a învinovăţi;
a. a+b+d b. a+b+c c. b+c+d d. a+c+d
ANS: A PTS: 1
63. Care sunt indicatorii comportamentului defensiv al consilierului ? a. a eticheta; b. a sumariza; c. a comanda; d. a lăuda; e. a ameninţa, a avertiza; f. a întreba.
a. a+d+e+f b. a+b+c c. d+e+f d. a+b+c+d+e e. a+c+d+e
ANS: E PTS: 1
64. Ce este indicat în cadrul tehnicii interogative: a. utilizarea de întrebări lungi, cu un conţinut bogat; b. repetarea întrebării în cazul în care nu a fost înţeleasă sau reformularea acesteia; c. reveniri multiple la aceeaşi întrebare; d. folosirea judicioasă a întrebărilor, în nici un caz după fiecare răspuns.
a. a+d b. c+d c. b+d d. a+b
ANS: C PTS: 1
65. Întrebările deschise se caracterizează prin faptul că: a. determină acordul sau dezacordul clientului prin răspuns afirmativ sau negativ; b. iniţiază discuţia; c. susţin clientul în efortul elaborativ, în explorarea de atitudini, valori şi comportamente; d. orientează clientul asupra trăirilor sale; e. produc un răspuns justificativ.
a. a+c+d b. b+c+d c. c+d+e d. a+b+e
ANS: B PTS: 1
66. Ascultarea activă este susţinută prin: a. incapacitatea de conţinere a valorilor clientului; b. comunicarea nonverbală adecvată conţinutului şi stării afective a inlerlocutorului; c. contact vizual cu interlocutorul; d. verificarea înţelegerii mesajului; e. a auzi fără a înţelege şi a solicita precizări.
a. c+d+e b. a+b+c c. a+d+e d. b+c+d e. a+c+d
ANS: D PTS: 1
67. Ascultarea activă este împiedicată de: a. capacitatea de a menţine contactul vizual cu interlocutorul; b. incapacitatea consilierului de a asculta distibutiv şi de a nu selecta informaţiile; c. incapacitatea consilierului de a urmări mesajul; d. ascultarea superficială a clientului; e. întrerupea clientul în mijlocul unei fraze.
a. a+b+c+e b. a+c+d+e c. a+b+d+e d. a+b+c+d e. b+c+d+e
ANS: E PTS: 1
68. În situaţia în care consilierul acceptă şi susţine tăcerea clientului acesta din urmă va avea senzaţia că: a. nu este presat în a verbaliza imediat fiecare senzaţie sau gând; b. responsabilitatea îi aparţine; c. responsabilitatea nu îi aparţine; d. poate să exploreze reprezentări, afecte, comportamente şi implicaţiile acestora.
a. a+c+d b. a+b+c c. b+c+d d. a+b+d
ANS: D PTS: 1
69. Tăcerea clientului poate reflecta următoarele piedici în evoluţia procesului consilierii: a. rezistenţe masive; b. senzaţia clientului că este adecvat şi acceptat; c. anxietate sau neplăcere; d. încercarea de manipulare a consilierului; e. impas în relaţie;
a. a+b+c+d+e b. a+b+c c. a+c+d+e d. b+c+d+e e. d+e
ANS: C PTS: 1
70. Tehnica sumarizării se foloseşte: a. după fiecare intervenţie a clientului; b. dacă se doreşte structurarea discuţiei, în situaţia în care discursul clientul a fost dispus arborescent, pe numeroase dimensiuni; c. la începutul şedinţei; d. când se intenţionează precizarea unui aspect de importanţă pentru desfăşurarea discuţiei; e. în finalul şedinţei.
a. b+d+e b. d+e c. a+b+c d. b+c+d+e e. c+d+e
ANS: A PTS: 1
71. Primul pas în procesul rezolutiv al problemelor se referă la :
a. identificarea factorilor de formare şi menţinere a problemei; b. precizarea soluţiilor potenţiale; c. definirea problemelor; d. precizarea modalităţii de intervenţie.
ANS: C PTS: 1
72. Desensibilizarea sistematică este o tehnică:
a. gestaltistă; b. comportamentală; c. tranzacţională; d. psihanaliticã.
ANS: B PTS: 1
73. Care din următoarele situaţii pot fi generatoare de angoasă ? a. diferite probleme de cuplu sau maritale; b. divort sau separare; c. naşterea unui copil; d. schimbarea domiciliului; e. pensionarea;
a. a+c+d b. a+c+d+e c. a+b+c+d+e d. a+b+c+d e. c+d+e
ANS: C PTS: 1
74. Eficienţa în consilierea pe probleme de psiho-sexualitate este determinată de următoarele caracteristici ale consilierului: a. să fie într-un raport confortabil cu propria sexualitate; b. nu se substituie sexologului în situaţia în care clientul prezintă disfuncţii sexuale; c. să cunoască elemente de anatomie, fiziologie şi contracepţie; d. nu se substituie sexologului în situaţia în care clientul prezintă disfuncţii sexuale; e. să refuze clienţii cu alte orientări sexuale.
a. a+c b. c+d+e c. a+b+c+d+e d. a+b+c+d e. a+b
ANS: D PTS: 1
75. Clientul cu nevoi speciale se confruntă cu următoarele categorii de probleme: a. percepţia nerealistă a diferitelor persoane din mediul social, profesional; b. trăirea condiţiilor şi a nevoilor sale speciale; c. probleme financiare severe; d. impactul percepţiei nerealiste asupra imaginii de sine.
a. b+c+d b. a+b+d c. a+b+c
ANS: B PTS: 1
76. Cum resimte clientul afectele situaţiei de criză ? a. angoasă paroxistică, tulburări de somatizare; b. capacitate cognitivă sporită; c. sentimentul de inadecvare şi neajutorare; d. creşterea capacităţii de muncă; e. eficienţă scăzută în activitatea cotidiană;
a. a+c+e b. a+b+c c. b+c+d d. a+d+c e. c+d+e
ANS: A PTS: 1
77. Care dintre următoarele situaţii pot genera trăiri de pierdere ? a. a putea cumpăra orice; b. căsătorie; c. a fi concediat; d. deces; e. a fi promovat.
a. a+d+e b. a+b+d+e c. a+b+c+e d. a+b+c+d e. a+b+c+d+e
ANS: E PTS: 1
78. Care sunt funcţiile universale ale riturilor şi conduitelor funerare ? a. funcţia de teatralizare; b. funcţia comunională; c. funcţia de exegeză; d. funcţia temporală.
a. a+c+d b. b+c+d c. a+b+c d. a+b+d
ANS: D PTS: 1
79. Care este prima reacţie a trăirii unei situaţii de pierdere dupã modelul E. Kubler-Ross ?
a. acceptarea; b. negare; c. depresia; d. furie; e. negociere.
ANS: B PTS: 1
80. Cum se numeşte acţiunea voluntară sau involuntară a unui subiect dotat cu capacităţi (malefice) înnăscute, în ordinea etiologiei supranaturale a maladiei ?
a. magie; b. vrăjitorie; c. descântec.
ANS: B PTS: 1
81. Starea conflictuală pune clientul în situaţia de a-şi activa funcţia: a. rezolutivă; b. decizională; c. nomotetică; d. de restructurare; e. de schimb.
a. b+c+d b. a+b+c c. a+b+d+e d. a+b+c+d+e e. c+d+e
ANS: C PTS: 1
82. Din perpectivă comportamentală individul este: a. capabil să dobândească noi comportamente; b. capabil atât să influenţeze comportamentul celorlalţi cât şi să fie influenţat; c. incapabil să îşi reprezinte şi controleze propriul comportament.
a. a+c b. b+c c. a+b+c d. a+b
ANS: D PTS: 1
83. Scopurile consilierii se referă, conform Asociaţiei Britanice de resort, la susţinerea şi favorizarea: a. autoacceptãrii; b. dezvoltãrii resurselor profesionale; c. maturizãrii; d. traumatismelor; e. cunoaşterii de sine.
a. a+b+c+e b. a+b+c+d c. a+b+c+d+e d. b+c+d
ANS: A PTS: 1
84. Obiectivele consilierii se referă la a susţine clientul în: a. retrăirea experienţelor timpurii; b. înţelegerea şi clarificarea modalităţii în care îşi percepe viaţa; c. refularea întâmplărilor neplăcute; d. revenirea în cea mai bună formă fizică; e. a învăţa să îşi atingă scopurile esenţiale.
a. a+e b. c+d+e c. a+c+d+e d. b+e e. a+b+c+d+e
ANS: D PTS: 1
85. Demersul consilierii se centrează pe: a. tratarea tulburărilor psihosomatice; b. resuscitarea experienţelor primilor ani de viaţă; c. dimensiunea preventivă a tulburărilor afective şi comportamentale; d. dimensiunea rezolvării de probleme; e. dezvoltare şi optimizare personală.
a. a+b+c b. a+c+d c. c+d+e d. a+b+c+d+e e. a+d+e
ANS: C PTS: 1
86. Un bun nivel de dezvoltare şi optimizare personală este indicat de : a. capacitate de auto-reflexie; b. capacitatea de deschidere spre noi experienţe; c. perceperea schimbărilor de sine pozitive; d. sentimentul de valorizare a potenţialului propriu; e. eficienţă, flexibilitate, creativitate, respingerea rutinei.
a. a+b+c b. a+b+c+d+e c. a+b+c+d d. b+c+d+e e. a+c+d
ANS: B PTS: 1
87. Prin modelul de intervenţie se încearcă: a. prevenirea apariţiei modelelor de inconduită; b. scoaterea individului în afara culturii; c. menţinerea individului în cadrul modelului expresiv.
a. a+c b. b+c c. a+b
ANS: A PTS: 1
88. În perioada postbelică apare: a. consilierea pentru situaţii de pierdere; b. consilierea pentru situaţia de criza; c. consilierea pentru refugiaţi; d. consilierea pentru emigranţi.
a. a+c+d b. a+b+d c. b+c+d
ANS: B PTS: 1
89. Din perspective relaţiei dintre cultură şi personalitate, modelele expresive sunt: a. supape de siguranţă ale ordinii sociale; b. condiţionări transculturale ale comportamentelor; c. o formă de „comentariu meta-social” care codifică tensiunile societăţii.
a. a+b+c b. a+c c. a+b
ANS: B PTS: 1
90. Demersul consilierii este centrat pe: a. normalitate; b. prezent şi viitor; c. spaţiul dezvoltării; d. actualitate; e. termen lung.
a. a+d+e b. b+c+d c. c+d+e d. a+b+c+d+e e. a+b+c+d
ANS: E PTS: 1
91. Obiectivele consilierii pot fi dispuse în următoarele categorii: a. dezvoltarea personală a clientului; b. promovarea stării de bine şi a sănătăţii clientului; c. prevenţia situaţiilor care aduc atingere stării de bine şi dezvoltării personale a clientului.
a. a+b+c b. b+c c. a+c
ANS: A PTS: 1
92. Care dintre următorii autori au contribuit la constituirea şi dezvoltarea domeniului consilierii: a. Jesse B. Davis; b. Kelly Heisenberg; c. Clifford Beers; d. Frank Parsons; e. Stanley Grandville Hall.
a. a+d+e b. a+c+d+e c. c+d+e d. a+b+c+e e. a+b+c+d
ANS: B PTS: 1
93. Sarcina consilierului, raportată la fundamentele sociologice ale consilierii, presupune: a. recuperarea trecutului clientului; b. identificarea modului în care condiţionările sociale determină relaţiile sale, într-o manieră pozitivă sau prin producerea de conflict; c. analiza modalităţilor de acţiune a controlul social în diferitele spaţii de existenţă ale clientului.
a. a+b b. b+c c. a+c
ANS: B PTS: 1
94. Biroul de consiliere a părinţilor şi tinerilor a fost deschis în 1917-1918 în: a. Franţa; b. Germania; c. Elveţia; d. Olanda; e. Austria.
ANS: C PTS: 1
95. Un bun nivel al stimei de sine este indicat de: a. comportament dependent; b. sentimentul de autoapreciere; c. egocentrism; d. încredere în propriile capacităţi; e. asumarea de responsabilităţi;
a. b+d+e b. c+d+e c. a+b+c d. a+b+c+d e. a+b+c+d+e
ANS: A PTS: 1
96. Ce tip de comportament se doreşte a fi dezvoltat prin demersul consilierii ? a. comportamentul de tip intenţional; b. comportamentul de tip flexibil; c. comportamentul de tip regresiv; d. comportamentul de tip productiv.
a. a+b+d b. a+b+c c. b+c+d
ANS: A PTS: 1
97. Stima de sine: a. depinde de resursele menezice ale subiectului; b. este rezultatul interacţiunii dintre Eul real şi Eul ideal; c. este vectorul care organizează raportul dintre Eul somatic şi cel psihic; d. se operaţionalizează prin atitudinea faţă de sine; e. se operaţionalizează prin ansamblul afirmaţiilor publice sau private despre sine.
a. a+c+d+e b. c+d+e c. a+d+e d. b+c+d+e e. b+d+e
ANS: D PTS: 1
98. Care sunt indicatori ai deficienţei stimei de sine: a. nivel modest al studiilor; b. nepăsare sau rebeliune; c. incapacitatea de implicare; d. delegarea responsabilităţii. e. dependenţă.
a. a+b+c+d+e b. b+c+d+e c. a+c+e d. a+d+e
ANS: B PTS: 1
99. Explicaţia metapsihologică psihanalitică este completă numai dacă abordează fenomenul psihic sub următoarele aspecte: a. topic-structural; b. relativist; c. dinamic; d. istoric; e. economic.
a. a+b+d b. a+b+c+d c. a+b+c+d+e d. a+b+c e. a+c+e
ANS: E PTS: 1
100. Din perspectiva lui Carl Rogers anxietatea este: a. o falsă problemă a clientului; b. rezultatul distanţei dintre imaginea de sine şi experienţa individului; c. rezultatul incongruenţei dintre eul ideal şi cel real.
a. b+c b. a+c c. a+b+c
ANS: A PTS: 1
101. Psihoterapia se centrează în special pe următoarele dimensiuni: a. patologie (nevroze) b. trecut; c. termen scurt; d. reconstrucţie; e. problematică profundă.
a. a+d+f b. a+b+c c. a+b+d+e d. a+b+c+d+e e. c+d+e
ANS: C PTS: 1
102. Din perspectivă viziune raţional-emotivă clientul poate să susţină următoarele ideile iraţionale majore: a. evenimentele din trecut determină comportamentul prezent şi nu pot fi schimbate; b. individul trebuie să se gândească în mod constant la posibilitatea de a fi implicat într-o situaţie periculoasă; c. indivizii au nevoie să depindă de ceilalţi şi să fie conduşi de cineva cu autoritate, mai puternic; d. este mai uşor să fugi de responsabilitate şi dificultăţi decât să te implici, să te confrunţi cu acestea; e. există întotdeauna un răspuns precis şi corect la orice problemă şi este catastrofal să nu îl găseşti.
a. a+b+c+d+e b. a+b+c+d c. a+b+c d. a+b+e e. a+d+e
ANS: A PTS: 1
103. Care din următoarele categorii de obiective sunt comune oricărui proces de consiliere ? a. creşterea capacităţi mnezice; b. vindecarea afecţiunilor psihosomatice; c. îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale; d. dezvoltarea potenţialului clientului; e. îmbunătiţirea metabolismului.
a. a+c b. a+d c. a+b d. d+e e. c+d
ANS: E PTS: 1
104. Din perspectivă comportamentală, care sunt elementele ce trebuie avute în vedere pentru a obţine modificarea unui comportament: a. comportamentul ţintă; b. afectele conexe comportamentului; c. capacităţile mnezice ale clienţilor; d. antecedente comportamentului ţinţă; e. consecinţele comportamentului ţinţă, care pot acţiona ca factor de întărire.
a. a+b+c b. a+b+d c. a+b+e d. c+d+e e. a+d+e
ANS: E PTS: 1
105. Din perspectivă trazacţională, clientul este dominat de Eul parental atunci când are tendinţa să: a. dea ordine, să impună, să folosească un comportament autoritar; b. judece, să ameninţe, să blameze; c. emită reguli univoce; d. (supra)protejeze, consoleze; e. decidă, rezolve.
a. a+b+c b. b+c+d c. a+c+d+e d. a+b+c+d+e e. a+b+c+d
ANS: E PTS: 1
106. Perspectiva filosofică fundament al consilierii care afirmă demnitatea, libertatea şi valoarea individului se numeşte: a. individualism; b. progresism; c. existenţialism.
ANS: A PTS: 1
107. Schimbarea este posibilă, într-o viziune extensivă, pornind de la: a. palierul raţional; b. palierul inter-subiectiv, relaţional; c. palierul afectiv; d. palierul axiologic; e. palierul comportamental.
a. b+d+e b. b+c+d+e c. a+b+d+e d. a+b+c+d+e e. a+c+d+e
ANS: D PTS: 1
108. Holismul în consiliere se referă în special la: a. centrarea asupra discursului raţional; b. considerarea comportamentului subiectului atât din perspectivă raţională cât şi sub aspectul iraţional; c. aplicarea concertată a abordărilor de tip afectiv cu cele de tip comportamental.
a. a+b b. b+c c. a+c
ANS: B PTS: 1
109. Care sunt calităţile necesare consilierului recunoscute de Asociaţia pentru Formarea şi Supervizarea Consilierilor din SUA: a. dedicare profesională; b. respectarea valorilor individuale; c. înţelegere de sine; d. interes pentru lume; e. capacitate mnezică.
a. a+b+c b. a+b+c+d c. b+c+d+e d. a+b+c+d+e e. a+c+d+e
ANS: B PTS: 1
110. Imaginea de sine cuprinde ansamblul (auto) percepţiei: a. abilităţilor; b. atitudinilor; c. schimbărilor; d. comportamentelor.
a. a+b+c+d b. b+c c. a+b d. a+b+d
ANS: D PTS: 1
111. Eficienţa consilierului este determinată de personalitatea sa şi este indicată de următoarele elemente: a. interes pentru domeniul ştiinţelor exacte; b. capacitatea de a accepta responsabilitatea pentru propriul comportament; c. conştientizarea sistemului de valori; d. capacitatea de a avea aspiraţii realiste; e. reticenţă în raport cu problemele clientului.
a. a+c+e b. b+c+d c. a+b+c+d d. b+c+e e. a+b+e
ANS: B PTS: 1
112. Teoria, din perspectiva consilierului psiholog, are următoarele funcţii ? a. furnizează date şi aproximează prin generalizare; b. facilitează înţelegerea fenomenelor complexe; c. exonerează consilierul de orice răspundere în cazul evoluţiilor negative ale demersului; d. prezice acolo unde intervin limitele psihice (afective şi cognitive) ale cercetătorului (consilierului).
a. b+c+d b. a+b c. a+b+d d. a+c+d
ANS: C PTS: 1
113. Ce tip de comportament va avea „consilierul atotputernic” în imaginarul clientului ? a. îl va pune în faţa limitelor sale reale; b. îi va garanta reuşita într-o situaţie concurenţială; c. îi va garanta soluţionarea unei împrejurări de viaţă nefaste; d. îi va garanta reuşita oricărei schimbări produse în viaţa profesională.
a. b+c+d b. a+b+c c. a+d d. a+b+c+d
ANS: A PTS: 1
114. Deficienţele stimei de sine sunt indicate de: a. un aspect fizic plăcut; b. sentimentul non-valorii şi al ratării; c. senzaţia de abandon; d. nemulţumire de sine; e. fuga de afecte.
a. b+c+d+e b. a+b c. b+c d. a+b+c+d e. a+b+c+d+e
ANS: A PTS: 1
115. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se referă la dobândirea capacităţii de a: a. se conduce după expectaţiile celorlalţi; b. se percepe mai adecvat şi de a-i fi mai uşor să aleagă şi să acţioneze; c. învăţa să evite confruntarea directă cu ceilalţi; d. face diferenţa între a avea un afect şi a acţiona conforma acestuia; e. putea recunoaşte faptul că şi ceilalţi sunt agresivi.
a. a+b+c+d b. b+c+d c. a+c d. b+d+e e. c+d+e
ANS: D PTS: 1
116. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se referă la dobândirea capacităţii de a: a. îşi reduce nivelul de toleranţă la ambiguitate; b. îşi găsi modalităţi de rezolvare a problemelor din sfera personală; c. îşi explora potenţialul şi creativitatea; d. îşi consolida capacitatea de a oferi ajutorul; e. deveni mai puţin sensibil la nevoile şi sentimentele celorlalţi.
a. a+b b. a+b+c c. a+b+c+d d. a+b+c+d+e e. b+c+d
ANS: E PTS: 1
117. George Devereux a propus următoarele categoriile nosografice etnopsihiatrice: a. tulburări tipice; b. tulburări etnice; c. tulburări nomotetice; d. tulburări sacre; e. tulburări idiosincretice.
a. c+d+e b. a+b+e c. a+b+d+e d. b+c+d+e e. a+b
ANS: C PTS: 1
118. Ascultarea activă presupune: a. repetarea mentală a următoarei intrebări; b. capacitatea consilierul de a nu se centra asupra răspunsului pe care urmează să îl dea; c. capacitatea de a susţine clientul, indicată şi prin afirmaţii de genul „hmm”, „da”, „înţeleg”; d. capacitatea consilierului de a nu depăşi un anumit nivel al prezenţie sale în dialog; e. capacitatea consilierului de a nu evalua şi categoriza.
a. a+b+d b. d+e c. a+c+d+e d. b+c+d+e e. c+d
ANS: D PTS: 1
119. A accepta şi susţine tăcerea clientului are ca efect trasmiterea către acesta a senzaţiei: a. că este ascultat şi că i se permite experimentarea relaţiei actuale cu consilierul fără a i se impune constrângeri; b. că este acceptat şi adecvat; c. că trebuie neapărat să îşi interzică anumite comportamente; d. că este capabil să negocieze cu propria experienţă.
a. c+d b. b+c+d c. a+b+d d. a+b+c
ANS: C PTS: 1
120. Epistemologia psihanalitică împarte domeniul psihanalizei în categorii precum: a. clinica/tehnica; b. marketingul psihanalizei; c. teoria; d. istoria psihanalizei; e. psihanaliza aplicată.
a. a+b+c+d b. a+c+d+e c. b+c+d d. d+e e. a+d+e
ANS: B PTS: 1
121. Diferenţa dintre angoasă şi anxietate se face la nivel de:
a. durată; b. conţinut; c. intensitate.
ANS: B PTS: 1
122. Care sunt avantajele existenţei unei stării conflictuale ? a. permite o mai bună identificare a problemelor şi a soluţiilor; b. permite expresia comportamentelor agresiv-distructive; c. creşte motivaţia şi şansele de schimbare; d. dezvoltă flexibilitatea, adaptabilitatea şi creativitatea.
a. b+c+d b. a+d c. c+d d. a+c+d
ANS: D PTS: 1
123. Din perspectiva lui Carl Rogers: a. numai individul îşi poate percepe complet lumea propriei experienţe; b. pentru ca schimbarea să poată interveni clientul nu trebuie să resimtă anxietate; c. realitatea, după cum este testată şi confirmată de ceilalţi, este secundară pentru individ. Acesta se orientează după propria percepţie a realităţii; d. în relaţia cu clientul cea mai potrivită atitudine este cea directivă; e. cea mai productivă perspectivă în înţelegerea comportamentul celuilalt constă în încercarea de înscriere în câmpul său de referinţă asupra experienţei.
a. a+c+e b. c+d+e c. a+b+c d. b+c+d e. a+b+c+d+e
ANS: A PTS: 1
124. Din punct de vedere existenţialist, culpa existenţială: a. este un simptom care poate fi eliminat prin terapie; b. este universală pentru faptul că nimeni nu îşi poate realiza potenţialul în mod absolut; c. reprezintă o forţă pozitivă care conduce spre umilinţă şi spre sensibilitate în relaţiile interpersonale.
a. b+c b. a+b c. a+c
ANS: B PTS: 1
125. Asociaţia Naţională de Ghidare Vocaţională din SUA a indicat, în 1949, următoarele calităţii necesare consilierului : a. subiectivism; b. interes pentru oameni; c. empatie; d. capacitatea de a inspira încredere şi respect; e. stabilitate afectivă.
a. d+e b. c+d+e c. b+c+d+e d. a+b+d e. a+c+d+e
ANS: C PTS: 1
126. Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate în consilierea psihologică, postulează: a. cunoaşterea tinde întotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut; b. orice teorie şi perspectivă este relativă şi falsificabilă; c. nu pot fi cunoscute simultan la acelaşi nivel mai multe elemente.
ANS: C PTS: 1
127. Filtrul şi factorul integrativ esenţial al teoriei şi tehnicii din domeniul consilierii este: a. personalitatea consilierului; b. personalitatea clientului; c. cadrul consilierii.
ANS: A PTS: 1
128. Stilul directiv al consilierului: a. este caracterizat printr-o poziţie de putere a consilierului care evaluează şi conduce demersul; b. este exprimat prin metafora sculptorului, per via di levare; c. susţine un model de relaţie coercitivă.
a. a+b+c b. b+c c. a+c
ANS: C PTS: 1
129. Clientul trebuie informat în primele întâlniri asupra: a. duratei sedinţelor; b. diagnosticului exact realizat de consilier; c. modalităţii de programare a şedinţelor; d. duratei estimate a procesului; e. limitelor şi valenţelor consilierii.
a. c+d+e b. a+c+d c. a+b+c+d d. a+b+c+d+e e. a+c+d+e
ANS: E PTS: 1
130. Clientul unei consilierii de grup trebuie să ajungă să: a. se conducă după expectaţiile celorlalţi; b. înveţe să evite confruntarea directă cu ceilalţi; c. se perceapă mai adecvat şi să îi fie mai uşor să aleagă şi să acţioneze; d. poată face diferenţa între a avea un afect şi a acţiona conforma acestuia; e. poată recunoaşte faptul că şi ceilalţi sunt agresivi.
a. c+d+e b. a+d+e c. a+b+c+d d. b+c+d+e e. c+d
ANS: A PTS: 1
131. În ce categorie de „timp” al clientului este facilitată comunicarea eficientă ?
a. timpul cronologic; b. timpul biologic; c. timpul psihic; d. timpul „zeilor”; e. timpul „maşinilor”.
ANS: C PTS: 1
132. Care sunt principalele obstacole în calea adoptării şi menţinerii, de către consilier, a atitudinii de neutralitate binevoitoare: a. problemele afective şi comportamentale ale consilierului; b. lipsa informaţiilor despre client; c. dificultăţi ale consilierului la nivelul imaginii de sine; d. confuzia imaginară a clientului cu persoane semnificative din viaţa consilierului.
a. a+b+c+d b. a+b+c c. a+b d. b+c
ANS: A PTS: 1
133. OMS (1994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de: a. hipnoterapie, b. psihoterapie psihodinamicã; c. psihoterapie integrativã; d. psihoterapie suportivã.
ANS: D PTS: 1
134. Care formă de rit este, alături de joc, un exemplu de model expresiv existent în toate culturile, care permite inversarea (limitată şi reversibilă) a regulilor stabilite de societate (ierarhie socială inversată, judecată morală suprimată). a. de trecere; b. de inversare; c. de separare; d. de comuniune.
ANS: B PTS: 1
135. Care modelele (psihopatologice) sunt activate în urma eşecului modelelor expresive (în viziunea lui Ralf Linton) ? a. represive; b. de conformitate; c. de abatere; d. de incoduitã.
ANS: D PTS: 1
136. Perspectiva filosofică, fundament al consilierii, care pune problema raportului dintre esenţă şi fenomen şi a consecinţelor unei perspective universaliste asupra valorilor se numeşte: a. atomism; b. idealism; c. esenţialism; d. progresism.
ANS: C PTS: 1
137. Cum se numeste nevroza care desemnează o formă de existenţă caracterizată prin revenirea, în traseul de viaţă al subiectului, unor înlănţuiri identice de evenimente cu efecte negative. a. nevroza de destin; b. nevroza de transfer; c. nevroza de esec; d. nevroza osesionalã.
ANS: A PTS: 1
138. Care dintre situatiile speciale din consiliere reprezintă un demers inter-cultural realizat între un client care nu împărtăşeşte cu consilierul acelaşi fond cultural, norme, valori şi modalităţi de comunicare ? a. consilierea antropologicã; b. consilierea in situatie de crizã; c. consilierea in situatie de pierdere d. consilierea emigrantilor.
ANS: D PTS: 1
139. Care dintre urmatoarele concepte se referă la existenţa de mijloace instituţionalizate prin care o cultură permite descărcarea tensiunilor provocate prin represia specifică ? a. cultură expresivă; b. cultură represivă; c. subculturã; d. culturã de inversare.
ANS: A PTS: 1
|
|