FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ Rm. Vâlcea
Enunţuri teste grilă 2011 – 2012 – Lect. Drd. Ghiţă Dumitru
DREPT PROCESUAL CIVIL


1. Pentru a fi asigurat principiul contradictorialităţii în procesul civil:
a. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii partilor
b. este necesar ca partile sa se fi exprimat efectiv cu privire la orice elemente ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii
c. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire la orice elemente ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.

A
2. Principiul disponibilităţii:
a. constituie o aplicare a principiului contradictorialitatii
b. are un caracter absolut
c. include si dreptul partilor de a efectua, in conditiile legii, acte procedurale de dispozitie

ANS: c
3. Constituie modalităţi concrete prin care se poate manifesta rolul activ
al judecătorului:
a. indatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de catre un avocat sau de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces.
b. posibilitatea de ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pentru solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc.
c. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor orice imprejurare de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca acestea nu sunt mentionatein cerere sau intampinare.

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c


ANS: 2

4. Obligarea instanţei de a se pronunţa numai cu privire la obiectul
acţiunii:
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c


ANS: 2
5. În cazul în care instanţa, din oficiu, ar introduce o altă persoană în
proces, împotriva voinţei părţilor, s-ar încălca:
1. principiul aflarii adevarului.
2. principiul disponibilitatii,
3. principiul rolului activ al judecatorului.


ANS: 2
6. Constituie principii generale are procesului civil:
a. principiul rolului activ al judecatorului.
b. principiul continuitatii
c. principiul dreptului la aparare

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c


ANS: 1
7. Instanţa poate să pună în discuţia părţilor necesitatea introducerii în
proces a altor persoane în virtutea:
1. principiul rolului activ al judecatorului.
2. principiul aflarii adevarului
3. principiul dreptului la aparare


ANS: 1
8. În funcţie de natura raporturilor pe care le reglementează normele de
procedură se pot clasifica în:
1. norme generale si norme speciale
2. norme de organizare judecatoreasca si norme de procedura propriu zisa.
3. norme de organizare judecatoreasca, norme de competenta si norme de procedura propriu zisa.


ANS: 3
9. Incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea judecătorilor este
reglementată de:
1. norme de organizare judecatoreasca,
2. norme de competenta
3. norme de procedura propriu zisa.


ANS: 3
10. Principiul disponibilităţii cuprinde următoarele drepturi:
a. dreptul persoanei interesate de a porni sau nu proces civil
b. dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare si dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzactie
c. dreptul de ataca sau nu hotararea si de a starui sau nu in calea de atac exercitata

1. a+b
2. b+c
3. a+b+c


ANS: 3
11. Litigiile comerciale nepatrimoniale sunt de competenţa:
1. judecatoriei
2. tribunalului
3. comisiei jurisdictionale de la registrul comertului


ANS: 2

12. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
săvârşite în procesele penale sunt de competenţa:
1. judecatoriei
2. tribunalului
3. Curtii Europene Drepturilor Omului


ANS: 2
13. Cererile privitoare la nulitatea sau desfacerea adopţiei sunt de
competenţa:
1. Judecatoriei
2. Tribunalului
3. Curtii de apel


ANS: 2

14. Cererile privind punerea sub interdicţie, declararea dispariţiei şi
declararea morţii unei persoane sunt de competenţa:
1. judecatoriei
2. tribunalului
3. Inaltei Curti de Casatie si Justitie


ANS: 1
15. Procesele şi cererile în materie de expropriere sunt de competenţa:
1. judecatoriei
2. tribunalului
3. Inaltei Curti de Casatie si Justitie


ANS: 2
16. Strămutarea pentru siguranţă publică se poate cere:
1. numai de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
2. numai de un procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
3. ministrul justitiei


ANS: 2
17. Cererile de strămutare se judecă:
1. in camera de consiliu
2. cu citarea partilor
3. numai dupa ce presedintele instantentei a cerut dosarul pricinii si a ordonat, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii


ANS: 1


18. hotărârea asupra cereri de strămutare:
1. se da numai motivat
2. nu este supusa nici unei cai de atac, ordinare sau extraordinare
3. dispune obligatoriu ca toate actele efectuate inainte de admiterea cererii de stramutare sa fie refacute


ANS: 2
19. Conflictul de competenţă se judecă:
1. in sedinta publica
2. in camera de consiliu
3. cu citarea partilor


ANS: 2
20. Hotărârea ce constituie regulatorul de competenţă:
1. poate fi atacata numai odata cu fondul
2. nu poate fi atacata cu nici o cale de atac
3. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare
4. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare


ANS: 4

21. Instanţa în faţa căreia s-a ivit conflictul de competenţă:
a. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice procedura
b. va suspenda din oficiu orice alta procedura
c. va inainta dosarul instantei competente sa hotarasca asupra conflictului de competenta

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c
22. Constituie participanţi în procesul civil:
a. instanta si partile
b. organul de executare, procurorul
c. martorii, expertii, interpretii, aparatorii

1. a+b+c
2. a+b
3. b+c


ANS: 1


23. Normele care prevăd compunerea instanţei au caracter:
1. supletiv
2. imperativ
3. dispozitiv


ANS: 2
24. Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă:
a. obiectul cererii este un obiect sau o obligatie comuna
b. drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza
c. se dispune astfel prin lege

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c


ANS: 1

25. Coparticiparea procesuală este întotdeauna:
1. facultativa
2. obligatorie
3. obligatorie, cand dispune legea


ANS: 3

26. Cererea de intervenţie voluntară într-un proces poate fi făcută:
1. numai de un tert interesat
2. de una din parti
3. de instanta, din oficiu


ANS: 1


27. Cererea de intrevenţie voluntară principală se poate face:
a. in fata primei instante, pana la inceperea dezbaterilor
b. in fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor
c. in fata instantei de apel cu invoirea partilor

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b


ANS: 2
28. Cererea de intervenţie în interesul uneia dintre părţi se poate face:

R= chiar inaintea instantei de recurs
29. Asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei voluntare, instanţa
pronunţă o încheiere:
a. care se poate ataca separat cu recurs in 3 zile
b. interlocutorie
c. care se poate ataca numai odata cu fondul

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b


ANS: 2


30. Nedepunerea în termen a cererii de chemare în garanţie sau în
judecată a altor persoane:
1. atrage respingerea ca tardiva a cererii
2. atrage judecarea separata a cererii
3. atrage judecarea separata a cererii daca partile nu consimt sa se judece impreuna


ANS: 3
31. Mandatul dat pentru reprezentarea în proces încetează:
1. prin moartea celui care la dat
2. daca cel care la dat a devenit incapabil
3. prin retragerea lui de catre mostenitorii mandatarului sau de catre reprezentantii mandantului incapabil


ANS: 3
32. Incompatibilitatea priveşte:
1. numai pe judecatori
2. pe procurori
3. pe grefieri


ANS: 1

33. Excepţia de incompatibilitatea poate fi invocată:
a. numai in fata instantei de fond
b. in apel
c. in recurs

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b


ANS: 2


34. Este reglementată de norme imperative:
a. abtinerea
b. recuzarea
c. imcompatibilitatea

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c


ANS: 3
35. Nu este supusă nici unei căi de atac:
a. incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea
b. inchierea prin care s-a respins recuzarea
c. inchierea prin care s-a admis recuzarea

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c


ANS: 3

36. Când instanţa superioară de fond constată că recuzarea a fost pe
nedrept respinsă:
1. reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta
2. reface numai actele pe care le considera necesare
3. poate reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta


ANS: 1
37. Încheierea prin care s-a respins recuzarea:
a. poate fi atacata cu recurs odata cu fondul daca a fost data in apel
b. poate fi atacata separat in termen de 15 zile
c. poate fi atacata doar odata cu fondul

1. a+b+c
2. b+c
3. a+c


ANS: 3
38. Actele de procedură făcute de o persoană fără capacitate de folosinţă:
1. sunt anulabile
2. sunt nule
3. pot fi rectificate


ANS: 2
39. Actele de procedură făcute de o persoană fără capacitate de exerciţiu
sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă:
a. sunt anulabile
b. sunt nule
c. pot fi rectificate

1. a+b+c
2. a+c
3. b+c


ANS: 2

40. Compunerea completului de judecată este reglementată de norme
procesual civile:
1. de organizare judecatoreasca
2. de competenta
3. de procedura propriu ?zise


ANS: 1
41. Judecătorul împotriva căruia este propusă recuzarea:
1. este obligat sa se abtina
2. poate declara ca se abtine
3. nu poate declara ca se abtine


ANS: 2



42. Când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de
intervenţie în interes propriu:

1. instanta va respinge cererea de interventie
2. instanta va suspenda judecata cererii de interventie
3. instanta poate hotara despartirea ei pentru a putea fi judecata deosebit


ANS: 3
43. Sancţiunea nedepunerii în tremen a cererii de chemare în garanţie:
a. respingerea ca tardive
b. judecarea separata, indiferent de vointa partilor
c. judecarea impreuna, daca partile o consimt


ANS: c
44. Cererea de arătare a titularului de drept poate fi făcută:
a. numai de parat pana la prima zi de infatisare
b. de reclamant pana la prima zi de infatisare
c. de parat pana la inceperea dezbaterilor


ANS: a


45. Constituie incidente cu privire la compunerea instanţei:
a. incompatibilitatea
b. exceptia de necompetenta
c. recuzare

1. a+b+c
2. a+c
3. b


ANS: 2
46. Potrivit legii participarea procurorului în procesul civil este
obligatorie:
a. atunci cand legea prevede expres
b. in cauzele cu minori
c. atunci cand procurorul ierarhic superior dispune astfel


ANS: a
47. Termenul pe zile în procesual civil:
A. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul zilei;
B. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite in acest termen prin posta recomandat;
C. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care srviciile instantei functioneaza.

ANS: C

48. Nulitatea:
a. opereaza de drept si neconditionat cand este prevazut expres de lege
b. nu trebuie sa fie numai expresa putand fi si virtuala
c. opereaza numai daca s-a produs o vatamare si aceasta vatamare sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului

1. a+b+c
2. a+c
3. b


ANS: 2
49. Nulitatea unui act de procedură:
1. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat
2. atrage nulitatea actelor subsecvente dependentede actul nul, numai daca s-a cauzat o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel
3. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul


ANS: 3
50. Este incompatibil judecătorul care:

a. este sesizat cu o revizuire impotriva hotararii pe carea pronuntat-o
b. este sotul avocatului uneia din parti
c. a fost martor in aceeasi pricina


ANS: c
51. Este incompatibil judecătorul care:
a pronuntat sentinta atacata cu apel
b. este fratele avocatului uneia din parti
c. a pronuntat hotararea atacata pe calea contestatiei la titlu


ANS: a
52. Ministerul public:
a. participa si pune concluzii in mod obligatoriu in cauzele civile ce privesc pe cei pusi sub interdictie
b. poate porni actiune civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor
c. poate introduce actiuni strict personale ce privesc pe minori, pe cei pusi sub interdictie sau pe cei disparuti ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale acelor persoane

1. a+b+c
2. b+c
3. a+b


ANS: 2


53. Termenul pe zile în procesual civil:
a. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul zilei
b. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite in acest termen prin posta , recomandat
c. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care seviciile instantei functioneaza


ANS: c
54. Nulitatea care intervine pentru necompetenţă este:

1. relativa
2. neconditionata
3. absoluta


ANS: 2
55. Cererea de strămutare pentru motive de băniuală legitimă:
A-trebuie facuta inaimte de inceperea fiecarei dezbateri
B-se solutioneaza de Inalta Curte de Casatie si Justitie
C-poate fi formulatanumai de catre procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
R=B

56. În cazul ordonanţei peşedinţiale:
a-instanta poate dispune ca executarea sa se faca fara somatie
b-motivarea ordonantei trebuie facuta in cel mult 24 ore de la pronuntare
c-la cererea partilor hotararea nu se motiveaza
R=A

57. Instanţa ultimului domiciliu al defunctului este competentă în cazul:
a-actiunii in revendicare introdusa de un tert impotriva mostenitorilor
b-actiunii in anularea testamentului intocmit de defunct
c-actiuni personale introduce de mostenitori impotriva tertului debitor al defunctului
R=B

58. Intervine nulitatea hotărârii dacă:
a- a fost indicate gresit calea de atac
b-a fost indicate gresit denumirea hotararii
c- minuta nu a fost semnata de catre judecator
R=C

59. Este vorba de o prorogare legală a competenţei în cazul:
a. litispendentei
b. conexitatii
c. in care creditorul sesizeaza instsnta de la domiciliul unuia dintre debitorii principali,parti in proces,care domiciliaza in raza unei instante diferite
R= B+C

60. Incompatibilitatea judecătorului:

a. este reglementata prin normele de competent
b. este reglementata prin normele de organizare judiciara
c. este reglementata prin norme de procedura propriu-zisa
R=B

61. Dacă cererea de intervenţie voluntară accesorie este în favoarea
reclamantului:
a. Se va admite,daca se admite cererea de chemare in judecata
b. Se va admite ,daca se respinge cererea de chemare in judecata
c. Se va respinge,daca se admite cererea de chemare in judecata

R=A

62. În cazul nulităţii exprese:
a. Minuta nu este semnata de judecator
b. Exista neconcordanta intre minuta si dispozitivul hotararii redactate ulterior pronuntarii
c. Cererea de apel principal a fost introdusa la instant a carei hotarare se ataca

R=A

63. Retragerea mandatului judiciar:
A. nu poate fi facuta fara acordul partii adverse
b. special nu poate fi facuta de catre mandat. Decat prin act authentic
c. poate fi facut oricand in cursul judecatii
R=C

64. Judecătorul pricinii se poate abţine de la soluţionarea acesteia:
a.chiar daca s-a propus recuzarea sa
b. chiar daca,din cauza abtinerii,nu se poate alcatui completul de judecata la acea instant
c. in caz de rejudecare dupa casare,daca a pronuntat hotararea casat
R=A+B

65. Dreptul de apărare a părţii din proces:
A. implica dreptul de a nu raspunde la interogatoriu
b. implica dreptul de a administra probe
c. trebuie exercitat cu buna- credinta
R=B+C

66. Nu este incompatibil judecătorul care:
a. este tutore al uneia dintre parti
b. a fost arbitru in aceiasi pricina
c. a semnat sentinta in calitate de grefier intr-o faza procesuala anterioara cauzei
R=A+C

67. Dacă acţiunea civilă este pornită de procuror, titularul dreptului la
care se referă acţiunea:
a. nu poate cere continuare judecatii in cazul in care procurorul isi retrage cererea
b. nu poate exercita calea de atac impotriva hotararii, in lipsa exercitarii ei de catre procuror
c. poate modifica,in conditiile legii,cererea de chemare in judecata
R=C

68. Este vorba de o prorogare legală a competenţei în cazul:
a. conexitatii
b.prin care partile convin prin inscris authentic ca o pricina sa se judece de o alta instant decat cea care ar fi fost competent territorial potrivil legii
c. cererii incidentale care ,daca ar fi formulate pe cale principal,ar atrage competent unei alte instante de acelasi grad
R=A+C

69. Conflictul de competenţă dintre o judecătorie şi un alt organ cu
activitatea jurisdicţională dintr-un alt judeţ se rezolvă de către:
a- tribunalaul in raza careia se afla judecatoria
b- instant care este competena sa solutioneze plangerile impotriva actelor emise de organul respective
c- Inalta Curte de Casatie si Justitie ,sau in cazul in care judetele se afla in raza aceleiasi curti de apel

R= A

70. Cererea de arătare a titularului dreptului:
a. trebuie formulate de parat cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare,sub sanctiunea decaderi
b. nu poate fi formulate intr-un process in care reclamantul urmareste numai valorificarea unui drept de creanta
c. poate fi formulate de reclamant pana la incheierea dezbaterilor inaintea primei instante

R=B

71. Cererea de chemare în judecată a unei alte persoane care ar putea
pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul:
a. nu trebuie incuviintata in principiu
b. are ca efect,printer altele introducerea in process a unui parat
c. se respinge ca tardiva daca a fost depusa de reclamant dupa prima zi de infatisare

R=A

72. În materia nulităţii actelor de procedură, vătămarea se prezumă dacă:
a. in citatie nu este indicat numarul de dosr
b. in citatie nu sunt mentionate instant si sediul acestora
c. procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura nu cuprinde numele celui care l-a incheiat.

R=B+C

73. Procurorul poate participa la judecata unui proces civil:
a. numai daca a fost chemat in judecata ca parte de reclamant
b. ori de cate ori considera ca este necesarpentru apararea ordinii de drept a dreptului si libertatile cetatenilor
c. numai in litigiile in care sunt parti minore,persoane puse sub interdictie sau disparuti

R=B

74. În materia recuzării:
a. nu se pot recuza toti judecatorii unei instante
b. judecatorul recuzat poate fi ascultat doar cu consimtamantula acestuia
c. cererea de recuzare nu se poate face decat in forma scrisa

R=A

75. Cererea de intervenţie voluntară:
a. se discuta in principiu numai daca a fost admisa
b. trebuie formulata numai in forma scrisa
c. se comunica celorlalte parti dupa ce a fost admisa in principiu

R=B+C

76. Decăderea intervine:
a. numai daca legea o prevede expres
b. in cazul nerespectarii termenelor legale imperative si absolute
c. in cazul nerespectarii termenelor procedural

R=B
77. În cazul intervenţiei accesorii:
a. Intervenientul nu poate invoca exceptiile procesuale relative care nu au fost invocate in termen de partea in favoarea caruia a intervenit
b. intervenientul trebuie sa aiba pretentii proprii care in concordant cu pretentiile parti pentru care a intervenit
c. cererea nu se incuviinteaza in principiu

R=A

78. În materia incompatibilităţilor:
a. grefierul care a facut parte din constituirea instantei ce a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecrea aceliasi pricini in apel sau recurs
b. exceptia incompatibilitatii nu trebuie unita cu fondul
c. exceptia incompatibilitatii poate fi invocate si de mandatarul partii.

R=B+C

79. Sunt incidente procesuale privitoare la compunerea completului de
judecată:



80. Mandatul judiciar dat unui neavocat:
a. trebuie să îmbrace forma autentică;
b. poate fi dat si sub forma unui înscris sub semnătură privată;
c. nu încetează prin moartea mandantului, ci dăinuie până la retragerea lui de către mostenitori.

C
81. Nulitatea care intervine pentru necompetenţă este:
a. relativa
b. neconditionata
c. absoluta
R=B

82. Acţiunea civilă:


83. Condiţiile generale de exercitare a acţiunii civile:
A. intreresul si calitatea procesuala
b. partile,obiectul si cauza
c. afirmarea unui drept(pretentii)interesul,capacitatea procesuala si calitatea procesuala
R=C

84. Nu contituie o condiţie pentru exercitarea acţiunii civile:
a. existenta unui drept subiectiv;
b. capacitatea procesuala;
c. interesul.

R=A

85. Condiţiile generale de exercitare ale acţiunii civle sunt:
a. interesul si calitatea procesuala;
b. partile, obiectul si cauza;
c. afirmarea unui drept (formularea unei pretentii), interesul, capacitatea procesuala
si calitatea procesuala.

R=A

86. Prin punerea în mişcare a acţiunii civile se urmăreşte:
87. Cerinţa ca dreptul subiectiv civil să fie actual nu trebuie îndeplinită
atunci când:
88. Actele de procedură îndeplinmite de o persoană fără capacitate
procesuală de exerciţiu:
a. anulabile;
b. nule;
c. pot fi ratificate;
RASP.B

89. Cererile în realizarea dreptului:
90. Acţiunile în constatarea dreptului:
a) este de competenţa instanţei de la domiciliul reclamantului;
b) este guvernată de regulile aplicabile procedurii necontencioase;
c) nu poate fi admisă dacă partea îşi poate valorifica dreptul pe calea
contestaţiei la executare;

R=C


91. Cererile declaratorii:
92. Acţiunile în constituire de drepturi:
a) sunt acele cereri prin care reclamantul solicită aplicarea legii la
anumite fapte pe care le invocă, în scopul de a crea o situaţie juridică
nouă între părţi;
b) duc la pronunţarea unor hotărâri care îşi vor produce efectele
întotdeauna numai pentru viitor;
Drept procesual civil. Teste grilă 8 şi speţe pentru examene
c) pot duce la pronunţarea unor hotărâri cu efecte retroactive;
d) niciuna din variantele de mai sus.

R=?


93. Acţiunile personale:
a. actiuni personale mobiliare si actiuni mixte;
b. actiuni personale mobiliare si actiuni personale imobiliare;
c. actiuni personale imobiliare si actiuni mixte;
RASP.B


94. Sunt acţiuni reale cere din gruparea:
95. Sunt cereri mexte:
a) presupune valorificarea unor drepturi mixte;
b) presupune valorificarea, în cadrul aceluiaşi proces, atât a unui
drept real, cât şi a unui drept de creanţă;
c) este o acţiune (cerere) patrimonială;

R=C



96. Acţiunea în revendicare este o acţiune:
a. în realizare;
b. în constatare;
c. în constituire de drepturi.

A
97. Acţiunea în constatare:
a. are caracter subsidiar faTă de acTiunea în realizare;
b. este admisibilă fără nici o restricTie;
c. poate fi folosită si atunci când se solicită constatarea unei simple situaTii de fapt.

A
98. Cererea în constatare:
a. conduce la pronunTarea unei hotărâri susceptibile de executare silită;
b. se va respinge ca inadmisibilă dacă partea avea la îndemână acTiunea în realizare;
c. se va respinge ca neîntemeiată dacă s-a solicitat constatarea unei situaTii de fapt.

B
99. Acţiunea în constatare:
a. este de competenTa instanTei de ia domiciliul reclamantului;
b. este guvernată de regulile aplicabile procedurii necontencioase;
c. nu poate admisă dacă partea îsi poate valorifica dreptul pe calea contestaTiei la executare.

C
100. În cazul în care partea putea cere realizarea dreptului, acţiunea în
constatare se va respinge ca :
a. inadmisibilă;
b. prematură;
c. nefondată.

A
101. Acţiunea prin care cumpărătorul solicită obligarea vânzătorului să îi
predea autoturismul pe care acesta i l-a vândut este o acţiune:
a. personală;
b. reală;
c. mixtă.

C
102. Nu este vorba de o acţiune mixtă în cazul în care:
103. Acţiunea mixtă:
a. presupune valorificarea unor drepturi mixte;
b. presupune valorificarea, in cadrul aceluiasi proces, atat a unui drept real, cat si a
unui drept de creanta;
c. este o actiune (cerere) patrimoniala.

R=B

104. În temeiul rolului său activ, judecătorul poate pune în discuţia
părţilor orice împrejurări de fapt sau de drept:
a. să introducă în proces terTele persoane fără a căror prezenTă procesul nu poate fi soluTionat;
b. să ceară părTilor să prezinte explicaTii, oral sau în scris, cu privire Ia situaTia de fapt si motivarea în drept;
c. să se pronunTe prin hotărâre asupra oricăror împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menTionate în cerere sau întâmpinare, dacă aceasta este necesar pentru o soluTionare completă a cauzei.

B
105. Judecătorul nu este îndreptăţit:
a. să ordone probe din oficiu, dacă părTile se împotrivesc;
b. să invoce din oficiu orice excepTie procesuală;
c. să ceară părTilor explicaTii în scris cu privire la situaTia de fapt.

B
106. În temeiul art. 129 C. proc. civ., judecătorul este dator:
a. să dea pârâtului îndrumări cu privire la drepturile si obligaTiile ce îi revin în proces;
b. să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseală privind aflarea adevărului;
c. să se pronunTe asupra oricăror împrejurări de fapt sau de drept, chiar
dacă nu sunt menTionate în cerere sau întâmpinare, în cazul în are
apreciază că este necesar pentru soluTionarea legală si completă a pricinii.

B
107. Compunerea instanţei:
108. Greşita compunere a instanţei:
109. Incompatibilitatea:
110. Sunt cazuri de incompatibilitate:
111. Excepţia de incompatibilitate:
112. Excepţia de incompatibilitate:
113. Abţinerea şi recuzarea:
114. Judecătorul poate fi recuzat:
a. este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
b. in ultimii cinci ani a existat vrajmasie intre judecator, sotul, una din rudele sale
sau unul din afinii sai pana la gradul trei inclusiv si una din parti;
c. a respins o exceptie peremptorie
R=B
115. Abţinerea:
116. Recuzarea:
117. Participarea judecătorului recuzat la soluţionarea cererii de recuzare:
118. Cererea de recuzare:
A. trebuie facuta in scris,pentru fiecare judecator in parte
b. se solutioneaza in camera de consiliu,fara prezentarea partilor
c. se solutioneaza printr-o incheiere ce poate fi atacata in toate cazurile numai odata cu fondul
R=B

119. Judecarea cererii de recuzare sau de abţinere:
a. se citeaza numai judecatorul, nu si partile;
b. nu este admisibila proba cu martori;
c. nu se face nici un act de procedura;
d. nu este admisibil interogatoriul;
R=C

120. Actele îndeplinite de judecătorul recuzat:
121. Dacă judecarea cererii de recuzare (abţinere) este de competenţa
instanţei ierarhic superioare:
122. Nu sunt supuse nici unei căi de atac:
123. La judecătorii, judecata se face:
a. de un singur judecator;
b. in complet de doi judecatori, in materie de adoptie;
c. in complet de doi judecatori, in cazul solutionarii plangerilor impotriva hotararilor
autoritatilor administratiei publice cu

R=B

124. La tribunale, judecata apelului se face:
a. in complet de 3 judecatori, daca se ataca hotarari pronuntate de judecatorii in
complet de 2 judecatori;
b. in complet de 2 judecatori, asistati de 2 magistrati consultanti in cazul litigiilor de
munca;
c. in complet de 2 judecatori.

R=B

125. La curţile de apel, judecata recursului se face:
a. in complet de doi judecatori, daca se ataca o hotarare data in prima instanta de
tribunal, fara drept de apel;
b. intotdeauna in complet de 3 judecatori;
c. in complet de trei judecatori, dar numai atunci cand se ataca o hotarare pronuntata
de tribunal ca instanta de apel.

R=A


126. Acţiunea în anularea hotărârii arbitrale se judecă:
127. Excepţia de incompatibilitate:
a. poate fi unita cu fondul
b. este o exceptie de fond absoluta si dilatatorie
c. trebuie solutionata inaintea exceptiei puterii de lucru judecat
R=C

128. Este incompatibil judecătorul care:
A. . a pronuntat sentinta atacata cu apel
B. este fratele avocatului uneia dintre parti
c. a pronuntat hotararea atacata pe calea contestatiei la titlu
R=A

129. Este incompatibil judecătorul care:

a. este sesizat cu o revizuire impotriva hotararii pe carea pronuntat-o
b. este sotul avocatului uneia din parti
c. a fost martor in aceeasi pricina


ANS: c



130. Judecătorul este incompatibil când:
a pronuntat sentinta atacata cu apel
b. este fratele avocatului uneia din parti
c. a pronuntat hotararea atacata pe calea contestatiei la titlu


ANS: a
131. Judecătorul este incompatibil când:
a. este ruda cu una dintre parti
b. s-a casat cu trimiterea spre rejudecare
c. si-a spus parerea cu privire la pricina
R=B

132. Încheierea de respingerea a cererii de abţinere:
a. nu este supusă nici unei căi de atac;
b. poate fi atacată numai de cel care s-a abTinut;
c. poate fi atacată odată cu hotărârea de fond, însă numai de partea care ar fi avut interesul să îl recuze pe cel în cauză.

A

133. Judecătorul poate fi recuzat când:
a. a fost arbitru in aceiasi pricina
b. a judecat un proces penal intre una din rudele sale si una din parti in ultimii 5 ani
c. este tutore sau curator al uneia din parti
R==C

134. Judecătorul poate fi recuzat dacă:
135. Încheierea prin care s-a încu viinţat recuzarea:
a. poate fi atacata numai odata cu fondul
b. poate fi atacata separate,dar numai prin recurs
c. nu este supusa nici unei cai de atac
R=C
136. Cererea de recuzare:
a. trebuie facuta in scris, pentru fiecare judecator in parte;
b. se solutioneaza in camera de consiliu, tara prezenta partilor;
c. se solutioneaza printr-o incheiere ce poate fi atacata in toate cazurile numai o data
cu fondul.

R=B

137. Judecătorul împotriva căruia este propusă recuzarea:
a. poate declara ca se abtine;
b. este obligat sa se abtina;
c. nu poate declara ca se abtine.

R=B

138. Instanța este greșit compusă dacă:
139. Despăgubirile cuvenite părții care a suferit un prejudiciu patrimonial
sau moral, ca urmare a exercitării abuzive a unui drept procedural de
către partea adversă:
140. Coparticiparea procesuală existentă la judecata în prima instanță:
141. Coparticiparea procesuală:
a. este intotdeauna facultativa;
b. poate fi si obligatorie;
c. poate avea loc numai daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna.

R=B

142. Coparticiparea procesuală:
a. este intotdeauna facultativa;
b. poate fi si obligatorie;
c. poate avea loc numai daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna.

R=A

143. Coparticiparea procesaulă obiectivă:

144. În cazul coparticipării procesuale:
a. coparticipantii care au pierdut procesul vor suporta cheltuielile de judecata in mod
egal, proportional sau, dupa caz, solidar;
b. toate actele de procedura efectuate de unul dintre coparticipanti produc efecte si
fata de ceilalti coparticipanti;
c. se aplica, in toate cazurile, principiul independentei procesuale.

R=C

145. Copraticiparea procesuală:
146. În Materia coparticipării procesuale:
a. coparticipantii care au pierdut procesul vor suporta cheltuielile de judecata in mod
egal, proportional sau, dupa caz, solidar;
b. toate actele de procedura efectuate de unul dintre coparticipanti produc efecte si
fata de ceilalti coparticipanti;
c. se aplica, in toate cazurile, principiul independentei procesuale.

R=A

147. În cazul în care între coparticipanți există raporturi de solidaritate,
iar actele de procedură ale unui sunt potrivnice actelor efectuate de
ceilalți:
a. se aplica principiul independentei procesuale
b. se va tine cont de actele mai favorabile
c. nu se va tine cont de nici unul din actele respective

R=B


148. Potrivit legii (art. 129 alin. (1) C. proc. civ.), părțile sunt obligate:
a. sa exercite toate caile de atac
b. sa desemneze judecatorul ce va rezolva procesul
c. sa isi exercite drepturile procedural cu buna –credinta
R=C

149. Potrivit legii (art. 129 alin. (1) C. proc. civ.), părțile sunt obligate:
a. sa se prezinte personal la toatetermenele de judecata
b. sa isi angajeze avocat
c. sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului
R=C

150. Părțile nu au dreptul:
a. de a exercita recursul in interesul legii;
b. de a recuza pe grefieri si pe experti;
c. de a participa personal la raporturile procesuale.


R=C

151. Participarea terților la judecată:
152. Intervenția voluntară:
153. Terțul intervenient voluntar:
154. Intervenția voluntară principală:
a. poate fi formulata si la rejudecarea fondului dupa casarea cu retinere;
b. trebuie formulata cel mai tarziu la prima zi de infatisare;
c. trebuie facuta in forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata.

R=B

155. Intervenția voluntară principală:
a. poate fi formulata si la rejudecarea fondului dupa casarea cu retinere
b. trebuie formulate cel mai tarziu la prima zi de infatisare
c. trebuie facuta in forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata
R=C

156. Cererea de intervenție voluntară principală:
a. se incuviinteaza in principiu printr-o incheiere preparatorie
b. este inadmisibila intr-un proces de tagaduire a paternitatii
c. nu poate fi disjunsa de cererea de chemare in judecata
R=B

157. Cererea de intervenție voluntară principală:
a. se incuviinteaza in principiu printr-o incheiere preparatorie;
b. este inadmisibila intr-un proces de tagaduire a paternitatii;
c. nu poate fi disjunsa de cererea de
R=C

158. Instanța de judecată se pronunță asupra inadmisibilității în principiu
a intervenției voluntare principale:
159. Terțul care a formulat o cerere de intervenție voluntară principală:
160. Cererea de intervenție voluntară principală:
a. se face printr-o simpla petitie;
b. se face in forma ceruta pentru cererea reconventionala;
c. are cuprinsul stabilit expres de lege.

R=B

161. În ceea ce privește soluționarea cererii de intervenție voluntară:
principală, sunt posibile următoarele situații:
162. În cadrul intervenției voluntare accesorii:
a. interesul apartine fie reclamantului fie paratului
b. daca a fost admisa in principiu,este totusi posibila disjungerea
c. intervenientul nu pretinde un drept propriu
R=C

163. Intervenientul accesoriu:
164. Cererea de intervenție voluntară accesorie:
165. Terţul intervenient accesoriu:
166. Cererea de intervenţie voluntară accesorie:
167. Apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu:
168. Intervenţia voluntară se poate face la cererea:
a. reclamantului;
b. pârâtului:
c. unui terT care justifică interes

C
169. Cererea de intervenţie principală:
170. Cererea de intervenţie principală se poate face:
a. numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor;
b. numai in fata primei instante si pana la prima zi de infatisare;
c. atat in fata primei instante, cat si in apel pana la inchiderea dezbaterilor.

R=C

171. Cererea de intervenţie accesorie poate fi făcută:
a. oricand in fata primei instante;
b. chiar si in apel, cu acordul partilor;
c. oricand in cursul procesului, chiar si direct in recurs.

R=C

172. Cererea de intervenţie voluntară principală:
a. se incuviinteaza in principiu printr-o incheiere preparatorie;
b. este inadmisibila intr-un proces de tagaduire a paternitatii;
c. nu poate fi disjunsa de cererea de
R=C

173. Intervenţia voluntară principală:
174. Spre deosebire de intervenţia voluntară accesorie, intervenţia
voluntară principală:
a. poate fi formulata direct in apel;
b. trebuie incuviintata in principiu;
c. se va solutiona pe fond chiar daca reclamantul renunta la cererea de chemare in
judecata.

R=B

175. Cererea de intervenţie voluntară accesorie:
176. În cazul intervenţiei voluntare accesorii:
a. interesul apartine fie reclamantului, fie paratului;
b. daca a fost admisa in principiu, este totusi posibila disjungerea;
c. intervenientul nu pretinde un drept propriu.

R=B

177. Intervenţi voluntară accesorie:
178. Cererea de intervenţie voluntară accesorie în favoarea reclamantului:
a. se respinge daca se admite cererea de chemare in judecata;
b. se admite daca se respinge cererea de chemare in judecata;
c. se respinge daca se respinge cererea de chemare in judecata.

R=C

179. Cererea de intervenţie voluntară accesorie în favoarea pârâtului:
a. se admite daca se admite cererea de chemare in judecata
b. se admite daca se respinge cererea de chemare in judecata
c. se respinge daca se respinge cererea de chemare in judecata
R=B

180. Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra încuviinţării în
principiu a intervenţiei voluntare:
a. poate fi atacata separat, cu apel si recurs
b. poate fi atacata separate, dar numai cu recurs
c. poate fi atacata dar numai odata cu fondul
R=C

181. Chemarea în judecată a altor persoane:
a. poate fi formulate numai de catre reclamant
b. persoana chemata in judecata trebuie sa pretinda aceleasi drepturi ca si paratul
c. trebuie formulata de reclamant cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante
d. poate fi formulate si in apel,daca exista acordul celorlalte parti din process
R=C


182. Chemarea în judecată a altor persoane:
a. instanTa, din oficiu;
b. numai reclamantul;
c. atât reclamantul, cât si pârâtul.

C
183. Nerespectarea termenului de depunere a cererii de chemare în
judecată a altei persoane:
184. Terţul atras forţat în judecată, printr-o cerere de chemare în judecată
a altor persoane:
185. Posibilitatea scoaterii din proces a pârâtului este un efect specific al:
186. Chemarea în judecată a altor persoane o poate face:
187. Cererea de chemare în judecată a altor persoane, dacă nu a fost
făcută în termenul prevăzut de lege:
a. se respinge ca tardiva;
b. se judeca separat;
c. se judeca separat, dar numai daca partile sunt de acord.

R=c
188. Cererea de chemare în judecată a altei persoane:
a. trebuie formulata de parat cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea
primei instante;
b. este admisibila numai in actiunile reale;
c. nu trebuie incuviintata in principiu.

R=B

189. Cererea de chemare în judecată a altei persoane:
a. trebuie formulata de parat cel mai tarziu la prima zi de infatisare, sub sanctiunea
decaderii;
b. trebuie formulata de reclamant pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei
instante;
c. are ca efect printre altele introducerea in proces a unui nou parat.


R=A

190. Chemarea în garanție este admisibilă:

191. Cererea de chemare în garanție poate fi formulată:
a. de reclamant pana la inceperea dezbaterilor
b. de ambele parti pana la incheierea dezbaterilor in fata primei instantec. de parat pana la prima zi de infatisare,daca intampinatre nu este obligatorie
d. de reclamant si direct in apel, daca exista acordul paratului si al chematului in garantie
R=C

192. Cererea de chemare în garanție:
193. Nedepunerea cererii de chemare în garanție în termen de către pârât:
194. Cererea de chemare în garanție:
195. Cererea de chemare în garanție se judecă:
196. Sunt adevărate următoarele afirmații:
197. Cererea de chemare în garanție trebuie:
a. depusa de reclamant pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului;
b. incuviintata in principiu de instanta;
c. facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.

R=A

198. Partea este înderptățită să cheme în judecată o altă persoană
împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în
pretenții:
a. numai cu o cerere in garantie;
b. numai cu cerere in despagubire;
c. fie cu o cerere in garantie, fie cu o cerere in despagubire.

R=B

199. Cererea de chemare în garanție, dacă nu a fost făcută în termenul
prevăzut de lege:
a. se respinge ca tardiva;
b. se judeca separat, daca partile sunt de acord;
c. se judeca impreuna cu cererea principala, daca partile sunt de acord.


R=C

200. Terțul chemat în garanție:
a. este obligat sa ia procedura in stadiul in care se gaseste in momentul introducerii
sale in proces;
b. nu este indreptatit sa formuleze aparari care vizeaza pretentia din cererea de
chemare in judecata;
c. are o pozitie subordonata partii care a formulat cererea de chemare in garantie.
R=C

201. Cererea de chemare în garanție formulată de pârât:
a. nu poate fi disjunsa de cererea de chemare in judecata;
b. se respinge ca neintemeiata daca se respinge cererea de chemare in judecata;
c. se respinge ca lipsita de obiect daca se respinge cererea de chemare in judecata.

R=A

202. Dacă se admite cdereread e chemare în judecată, atunci cereread e
chemare în garanție formulată de reclamant:
a. se va admite, in masura in care este intemeiata;
b. se respinge ca lipsita de obiect;
c. se respinge ca nefondata.

R=B

203. Arătarea titularului dreptului poate fi făcută:
a. numai in actiunile reale;
b. in toate actiunile;
c. in actiunile personale, dar numai de catre parat
R=A

204. În cazul cererii de arătare a titularului dreptului:
205. Cererea de arătare a titularului dreptului:
206. Arătarea titularului dreptului se poate face:
207. Dacă terțul arătat ca titular al dreptului se înfățișază și:
tertul va dobandi pozitia de intervenient accesoriu in favoarea paratului;
a. recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu consimte la inlocuire, atunci
b. recunoaste sustinerile paratului, va lua locul acestuia numai daca reclamantul
consimte la aceasta inlocuire;
c. tagaduieste sustinerile paratului, va dobandi calitatea de parat

R=C

208. Dreptul de reprezentare al mandatarului cu procură generală este
presupus dat dacă:
a. cel care a dat procura generala nu are domiciliu in tara;
b. cel care a dat procura generala nu are resedinta in tara;
c. procura generala este data unui prepus.
R=C

209. În procesul civil, partea poate fi reprezentată:
210. Sunt mandatari neavocați care pot pune singuri concluzii:
211. Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant:
212. Procurorul:
213. Concluziile procurorului:
214. Procurorul poate să exercite căile de atac:
a. indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu hotararea care se ataca;
b. numai in materiile expres prevazute de lege;
c. daca pricina respectiva nu are caracter strict personal.

R=C SAU A

215. Mandatul judiciar dat unui neavocat:
1. trebuie sa imbrace forma autentica
2. poate fi dat si sub forma unui inscris sub semnatura privata
3. nu inceteaza prin moarte mandatarului, ci dainuie pana la retragerea lui de catre mostenitori


ANS: 3

216. Mandatarul neavocat paote pune concluzii fără a fi nevoie să fie
asista de către avocat dacă:
a. are o procura generala
b. este reprezentantul sotului sau al unei rude pana la gradul trei si procesul este in fata primei instante
c. are calitatea de consilier juridic si potrivit legii,reprezinta partea

R=C

217. Participarea procurorului la judecată, prin punerea de concluzii este:
a. obligatorie in toate cazurile;
b. facultativa, afara de exceptiile expres prevazute de lege;
c. facultativa in toate cazurile.


R=B

218. Nu este obligatorie participarea procurorului la judecată în cazul:
a. solutionarii cererii de expropriere;
b. rezolvarii cererii de stabilire a paternitatii unui copil nascut din afara casatoriei;
c. judecarii apelului declarat impotriva hotararii Comisiei de reexaminare in materia
protectiei desenelor si modelelor industriale.

R=B

219. Procurorul poate să exercite căile de atac:

220. Procurorul poate să exercite căile de atac:
a. numai daca a participat la judecata finalizata cu hotararea ce se ataca
b. si in pricinile care au caracter strict personal
c. numai daca aceasta este in interesul minorilor,al persoanelor puse sub interdictie,al disparutilor,precum si in cazurile expres prevazute de lege

R=b

221. Procurorul poate să exercite căile de atac:
a. impotriva oricaror hotarari
b. numai daca hotararea se refera la minori,personae puse sub interdictie,disparuti,precum si in alte cazuri prevazute de lege
c numai daca hotararea a fost pronuntata in defavoarea minorilor,persoanelor puse sub interdictie sau disparutilor,precum si in alte cazuri prevazute de lege.

R=A

222. Procurorul este îndreptățit să solicite punerea în executare:
a. a oricarei horarari judecatoresti
b. a oricarui titlu executoriu ce constata o creanta apartinand unei personae lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa
c. a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor,persoanelor puse sub interdictie sau disparutilor

R==C

223. Procesele și cererile în materie civilă al căror obiect este neevaluabil
în bani sunt de competemța în primă instanță a:
a. judecatoriei, in toate cazurile;
b. tribunalului;
c. judecatoriei, daca legea nu prevede altfel.

R=A

224. Procesele și cererile în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani se soluționează în primă instanță de către:
a .judecatorie
b.tribunal
c.tribunal sau dupa caz Curtea de apel

R b


225. Se judecă în primă instanță de judecătorie:
a. cererea prin care se solicita incuviintarea adoptiei;
b. contestatia impotriva deciziei de desfacere a contractului individual de munca;
c. cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala.


R=B

226. Judecătoria este competentă să soluționeze:
a. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate
jurisdictionala, chiar daca legea nu prevede in mod expres competenta
judecatoriei;
b. contestatiile la titlu indreptate impotriva propriilor hotarari;
c. contestatiile la executare propriu-zise (la urmarire), insa numai daca pricina in
care s-a pronuntat hotararea ce se executa silit a fost solutionata in prima instanta
de judecatorie.

R=B
227. Tribunalul:
228. Tribunalul judecă în primă instanță:
a. ultimul domiciliu al defunctului;
b. domiciliul pârâtului;
c. ultimul domiciliu al defunctului sau instanTei de la domiciliul pârâtului.

B
229. În recurs tribunalul:
230. Curtea de apel judecă:
a. contestatia impotriva hotararilor comisiei ce privesc solutionarea intampinarilor
referitoare la propunerile de expropriere;
b. apelurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de tribunal sau judecatorie;
c. toate cererile in materie de contencios administrativ.

R=C

231. Curțile de apel:
232. Curțile de apel sunt competente să soluționeze (în primă instanță, în
primă și ultimă instanță sau, după caz, într/o cale de atac):
233. În cazul în care, după sesizare instanței, reclamantul își modifică
valaorea obiectului cererii și ca urmare nu mai este competentă, potrivit
legii, aceasta:
a. isi declina intotdeauna competenta;
b. isi pastreaza intotdeauna competenta;
c. isi pastreaza competenta numai daca dupa sesizare paratul si-a executat partial
obligatia.


R=C

234. În cazul conexității și atunci când mai mulți reclamanți cheamă în
judecaă un singur pârât, dar în baza unor raporturi juridice distincte,
competența după valoare se stabilește:
a. prin cumularea tuturor pretentiilor;
b. prin luarea in considerare a individualitatii fiecarei cereri;
c. prin cumularea pretentiilor, dar numai
R=C


235. Cererea prin care vânzătorul solicită rezoluțiunea unuii contract de
vânzare - cumpărare a unui imobil pentru neplata prețului este de
competența instanței:
a. de la domiciliul paratului;
b. in a carei raza teritoriala este situat imobilul;
c. de la locul prevazut in contract pentru executarea obligatiei de plata a pretului.


R=A

236. Cererea prin care locatarul solicită obligare alocatorului să îi predea
imobilul ce formează obiectul contractului de locațiune este de
competența:
a. instantei de la domiciliul (sediul) locatarului sau a instantei de la domiciliul
(sediul) locatorului;
b. instantei de la locul situarii imobilului sau a instantei de la domiciliul (sediul)
locatorului;
c. exclusiva a instantei de la locul situarii imobilului.

R=B

237. Când pârâtul, în afră de domiciliul său, are în chip statornic o
îndeletnicire profesională, cereera se poate face și la instanța locului
acelei îndeletniciri, pentru:
a. orice obligatii;
b. toate obligatiile patrimoniale;
c. obligatiile patrimoniale care sunt nascute in acel loc.


R=C

238. Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate
face și la instanța unde ea are reprezentanță pentru:
are reprezentanta pentru:
a. orice obligatii;
b. obligatiile ce izvorasc din fapte savarsite de reprezentant;
c. toate obligatiile patrimoniale;

R=C

239. Acțiunea confesorie imobiliară se introduce la instanța:
a. domiciliului paratului
b. locului situarii bunului imobil
c. domiciliului paratului sau instant locului situarii bunului imobiliar

R==B


240. Cererea de chemare în judecată introdusă de către moștenitori
împotriva unui creditor al succesiunii este de competența instanței de la:
a. ultimul domiciliu al defunctului;
b. domiciliul pârâtului;
c. ultimul domiciliu al defunctului sau instanTei de la domiciliul pârâtului.

B
241. Soluționarea unei cereri de chemare în garanție este de competența
instanței:
a. de la domiciliul chematului in garantie;
b. sesizate cu cererea principala;
c. de la domiciliul celui care a formulat cererea de chemare in garantie.

R=B


242. Potrivit regulii de drept comun în materia competenței teritoriale:
243. În cadrul competenței teritoriale alternative:
244. În materie de asigurare, este competentă teritorial să judece cererea
privitoare la despăgubiri:
245. În cazul pricinilor referitoare la persoane, competența teritorială:
246. Sunt de competența exclusivă a instanței în circumscripția căreia se
află imobilele:
247. Necompetența teritorială nu este de ordine publică în cazul:
a. actiunii (cererii) in stabilirea paternitatii;
b. partajului succesoral;
c. actiunii (cererii) prin care se solicita despagubiri pentru acoperirea prejudiciului
cauzat printr-o fapta ilicita.

R=B

248. Nu este vorba de competența teritorială exclusivă a instanței de la
ultimul domiciliu al defunctului în cazul:
a. partajului succesoral, daca printre bunurile succesorale se afla un imobil situat in
raza teritoriala a altei instante;
b. petitiei de ereditate;
c. cererii prin care mostenitorul solicita obligarea paratului (care nu are calitatea de
mostenitor) sa restituie suma de bani pe care acesta o imprumutase de la de cuius.

R=B

249. Competența teritorială este exclusiuvă în cazul:
a. cererii de stabilire a domiciliului minorului la unul din parintii sai atunci cand
acestia sunt despartiti in fapt;
b. actiunii (cererii) in anularea unui contract prin care s-a transmis dreptul de
proprietate asupra unui imobil;
c. tuturor actiunilor (cererilor) indreptate impotriva unei societati.

R=A

250. Prorogarea legală a competenței:
a. nu opereaza daca s-ar nesocoti normele de competenta teritoriala exclusiva;
b. poate opera chiar daca s-ar incalca normele de competenta materiala;
c. nu isi va mai produce efectele in caz de disjungere.

R=C