valentin969
Mesaje : 12186
Data de inscriere : 07/11/2009
Localizare : de acolo...
 |  Subiect: Re: DREPT ROMAN-anul1-sem1-2011.DREPT CV. Sam 7 Ian 2012 - 9:57 | |
|  SUBIECTE SESIUNE IARNA 2012 AN I DREPT[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] GRILA - Spoiler:
DREPT ROMAN I
1.În ce consta caracterul formalist al legisactiunilor?
a. acest caracter consta în pronuntarea anumitor formule solemne (verba certa), iar greseala unui singur cuvânt, chiar greseala genului substantivului, atragea dupa sine pierderea procesului;
b. acest caracter rezulta din faptul ca legisactiunile erau prevazute de lege, de unde si numele de legis actiones sau actiunea legii;
c. acest caracter consta în faptul ca, în afara de o singura exceptie (pignoris capio), partile trebuiau sa se prezinte în fata magistratului si sa pronunte anumite formule solemne.
A
2.În ce perioada au devenit senatusconsultele izvoare ale dreptului roman?
a. în epoca veche;
b. în epoca clasica;
c. în epoca postclasica.
B
3.Care este cel mai vechi izvor al dreptului roman?
a. legea;
b. obiceiul sau cutuma;
c. edictele magistratilor.
B
4.Ce cuprinde praescriptio, ca parte a structurii legilor romane?
a. numele magistratului care a propus legea respectiva, data si locul unde a fost votata, numele comitiilor care au votat-o si ordinea în care legea a fost votata;
b. textul propriu-zis al legii, respectiv dispozitiile acesteia împartite în capitole si paragrafe;
c. sanctiunile prevazute în cazul încalcarii legii.
A
5.În ce constau legile perfecte (leges perfectae) ?
a. erau legile a caror încalcare era penalizata cu o amenda sau cu o alta sanctiune;
b. erau legile care nu cuprindeau nici un fel de sanctiune împotriva celor care le încalcau;
c. erau legile care prevedeau drept sanctiune nulitatea oricarui act realizat cu nerespectarea lor.
C
6.Ce desemneaza cavere, ca atribut al activitatii jurisconsultilor romani?
a. activitatea de a da consultatii juridice cu privire la modelul de redactare a actelor juridice;
b. activitatea de scriere a tratatelor de drept si redactarea, în scris, a actelor juridice;
c. activitatea jurisconsultului de a da consultatii judecatorului cu privire la conducerea unui proces.
A
7.Ce desemneaza respondere, ca atribut al activitatii jurisconsultilor romani?
a. activitatea de scriere a tratatelor de drept si redactarea, în scris, a actelor juridice;
b. activitatea de a da consultatii judecatorului cu privire la conducerea unui proces;
c. activitatea de a da consultatii în cele mai diverse probleme, însa cu preponderenta în probleme de drept.
C
8.Ce desemneaza agere, ca atribut al activitatii jurisconsultilor romani?
a. activitatea de scriere a tratatelor de drept si redactarea, în scris, a actelor juridice;
b. activitatea de a da consultatii judecatorului cu privire la conducerea unui proces;
c. activitatea de a da consultatii juridice referitoare la modelul de redactare a actelor juridice.
B
9.Ce desemneaza Instutiones (definitiones, regulae), categorie a operelor jurisconsultilor romani clasici?
a. lucrari cu caracter elementar în care erau expuse norme de drept civil si de drept pretorian;
b. lucrari cu caracter enciclopedic, cuprinzând dreptul civil, dreptul pretorian si unele probleme de drept public;
c. lucrari cu caracter elementar destinate mai mult practicienilor.
A
10.Ce desemneaza Quaestiones (Disputationes), categorie a operelor jurisconsultilor romani clasici?
a. observatii critice cu privire la operele jurisconsultilor clasici;
b. lucrari cu caracter enciclopedic, cuprinzând dreptul civil, dreptul pretorian si unele probleme de drept public;
c. culegeri care nu prezentau decât cazuri teoretice, imaginare, discutate în scoli.
C
11.În ce constau decretele (decreta), categorie a constitutiilor imperiale?
a. erau dispozitii juridice cu caracter general date de împarat în materia dreptului public sau în cea a dreptului privat;
b. erau instructiuni cu caracter administrativ adresate înaltilor functionari imperiali si mai ales guvernatorilor de provincii si preconsulilor;
c. erau hotarâri judecatoresti pe care le pronuntau împaratii atunci când erau alesi judecatori si judecau anumite pricini.
C
12.În ce constau rescriptele (rescripta), categorie a constitutiilor imperiale?
a. erau consultatiile juridice pe care împaratii care aveau pregatire juridica le ofereau în calitate de jurisconsulti;
b. erau instructiuni cu caracter administrativ adresate înaltilor functionari imperiali si mai ales guvernatorilor de provincii si preconsulilor;
c. erau dispozitii juridice cu caracter general date de împarat în materia dreptului public sau în cea a dreptului privat.
A
13. Ce desemneaza ius gentium, subdiviziune a dreptului privat roman?
a. totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetatenii romani si straini, pe de o parte, si relatiile dintre straini pe de alta parte;
b. ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre cetatenii romani;
c. dreptul pe care toate fiintele vietuitoare l-au deprins de la natura.
A
14.În ce epoca s-a folosit procedura legisactiunilor în dreptul roman?
a. în epoca clasica;
b. în epoca veche;
c. în epoca postclasica.
B
15.În care dintre cele trei sisteme procedurale romane procesul se desfasura într-o singura faza si în fata unei singure persoane?
a. procedura legisactiunilor;
b. procedura formulara;
c. procedura extraordinara.
C
16 .Care dintre urmatoarele legisactiuni constituie o legisactiune de executare?
a. pignoris capio;
b. conditio;
c. sacramentum.
A
17.Care dintre urmatoarele legisactiuni constituie o legisactiune de judecata?
a. manus iniectio;
b. pignoris capio;
c. iudicis postulatio.
C
18.Ce reprezenta condictio, ca procedeu de citare folosit în procedura legisactiunilor?
a. o somatie prin care pârâtul peregrin era chemat în fata magistratului;
b. o conventie prin care partile stabileau o anumita data la care sa se prezinte în fata magistratului;
c. un procedeu prin care reclamantul îl întâmpina pe pârât pe strada si pronunta formula solemna: in ius te voco (te chem în fata magistratului).
A
19.Care era modul de lucru în cadrul procedurii legisactiunilor, atunci când partile se aflau în fata magistratului si pârâtul recunoastea pretentiile formulate de reclamant?
a. se trecea la a doua faza a desfasurarii procesului, adica la faza în fata judecatorului;
b. nu se mai trecea la faza a doua a desfasurarii procesului, iar magistratul îl declara nevinovat pe pârât;
c. pârâtul era asimilat cu cel condamnat, procesul oprindu-se aici, fara a se mai trece la o alta faza a procesului.
C
20.Ce desemneaza missio in possessionem, ca modalitate de solutionare a litigiilor de catre pretor în timpul procedurii legisactiunilor?
a. era un contract verbal încheiat între parti din ordinul pretorului, constând în întrebare si raspuns pentru a se pune capat unui litigiu;
b. era un ordin pe care pretorul îl dadea partilor sa faca sau sa nu faca un anumit act;
c. însemna trimiterea reclamantului în poesia bunului pe care îl reclamase, pentru a-l determina pe pârât sa adopte o anumita atitudine.
C
21.În ce situatii se aplica legis actio per condictionem (procedura prin somatie ), ca legisactiune de judecata în procedura legisactiunilor?
a. se aplica ori de câte ori legea nu indica o alta actiune, fiind considerata procedura de drept comun;
b. se aplica atunci când procedura prin juramânt sacramentum nu putea fi folosita, având un caracter exceptional;
c. se aplica în doua situatii distincte: în materie de certa pecunia (o suma de bani determinata), precum si în materie de alia certa res (un alt lucru determinat).
C
22.Care era legisactiunea de judecata considerata procedura de drept comun în cadrul procedurii legisactiunilor?
a. Legis actio per iudicis postulationem;
b. Legis actio per sacramentum;
c. Legis actio per condictionem.
B
23.Ce presupunea caracterul legal al legisactiunilor?
a. în afara de o singura exceptie (pignoris capio), partile trebuiau sa se prezinte în fata magistratului si sa pronunte anumite formule solemne;
b. era obligatorie pronuntarea anumitor formule solemne (verba certa), iar greseala unui singur cuvânt, chiar greseala genului substantivului, atragea dupa sine pierderea procesului;
c. legisactiunile erau prevazute de lege, iar formulele solemne corespunzatoare au fost create de pontifi pe baza unor texte de lege.
C
24.Ce efecte a determinat introducerea procedurii formulare prin Legea Aebutia (aproximativ 130 î.Hr.) ?
a. abrogarea expresa, definitiva si fara exceptie a procedurii legisactiunilor;
b. abrogarea expresa a procedurii legisactiunilor, exceptând legis actio sacramenti, care a continuat sa se aplice în caz de damnum infectum (dauna eventuala) sau în cazul litigiilor de natura succesorala judecate de centumviri;
c. cele doua proceduri, procedura legisactiunilor si procedura formulara au continuat sa coexiste mai bine de 100 de ani, lasând partilor posibilitatea sa aleaga procedura corespunzatoare în desfasurarea proceselor.
C
25.Care era modalitatea de desfasurare a procedurii formulare din dreptul roman?
a. într-o singura etapa, in iure (în fata magistratului);
b. într-o singura etapa, apud iudicem (în fata judecatorului);
c. în doua etape: in iure (în fata magistratului) si apud iudicem (în fata judecatorului).
C
26.Care era conduita pe care trebuiau s-o adopte partile în cadrul procedurii formulare, în etapa in iure (în fata magistratului)?
a. erau obligate sa rosteasca anumite cuvinte solemne si sa întreprinda anumite gesturi rituale;
b. nu mai erau constrânse sa foloseasca cuvinte solemne si sa întreprinda anumite gesturi rituale, putând vorbi liber si putându-si exprima pretentiile dupa cum credeau ele de cuviinta;
c. nu mai erau obligate sa rosteasca cuvinte solemne, dar erau în continuare tinute sa întreprinda anumite gesturi rituale.
B
27.Ce se întâmpla în cadrul procedurii formulare, daca în fata magistratului pârâtul recunostea pretentiile reclamantului?
a. era asimilat condamnatului, procesul oprindu-se în aceasta faza;
b. era iertat de magistrat si procesul se oprea în aceasta faza;
c. se trecea la faza a doua a procesului, apud indicem (în fata judecatorului).
A
28.Ce reprezenta în cadrul procedurii formulare adiudicatio (atribuirea), ca parte principala a formulei?
a. era acea parte a formulei prin care se dadea judecatorului puterea de a face un transfer de proprietate;
b. era acea parte a formulei în care reclamantul îsi etala pretentiile;
c. era acea parte a formulei în care era mentionat izvorul sau temeiul juridic al pretentiilor reclamantului.
A
29.Ce reprezenta în cadrul procedurii formulare condemnatio, ca parte principala a formulei?
a. era acea parte a formulei care mentiona izvorul sau temeiul juridic al pretentiilor reclamantului;
b. era acea parte a formulei care cuprindea expunerea de catre reclamant a pretentiilor sale;
c. era acea parte a formulei prin care magistratul îl împuternicea pe judecator sa pronunte o sentinta de condamnare sau de absolvire.
C
30.În ce situatie condemnatio era incerta cum taxatione (nedeterminata cu fixarea unei limite)?
a. când se preciza suma la care judecatorul urma sa-l condamne pe pârât daca obiectul reclamatiei se confirma;
b. când se fixa suma maxima pâna la care putea sa fie condamnat pârâtul;
c. când suma la care urma sa fie condamnat pârâtul era lasata la aprecierea judecatorului.
B
31.Care era conduita pe care o adopta judecatorul în cadrul procedurii formulare, daca atunci când era redactata formula se strecurau erori?
a. era obligat sa rectifice erorile respective si doar apoi sa dea o sentinta;
b. nu era obligat sa rectifice erorile dar nici nu putea da o sentinta în cauza respectiva;
c. era obligat sa dea sentinta luând în considerare continutul formulei, chiar daca aceasta era redactata eronat.
C
32.Ce conduita trebuia sa adopte judecatorul în cadrul procedurii formulare, daca reclamantul comitea plus petitio – o cerere exagerata?
a. era obligat sa-l absolve pe pârât, reclamantul pierzându-si definitiv dreptul de a mai putea reclama;
b. era obligat sa-l absolve pe pârât, însa acesta putea reintenta actiunea;
c. era obligat sa judece fara a tine cont de aceasta eroare.
A
33.Când se comitea plus petitio causa, ca modalitate de comitere a unei cereri exagerate?
a. când reclamantul pretindea mai mult decât i se datora;
b. când reclamantul solicita sa i se plateasca datoria înainte de ziua scadentei sau a îndeplinirii conditiei;
c. când reclamantul cerea un anumit lucru, desi debitorul avea dreptul sa aleaga.
C
34.În ce situatie se comitea plus petitio re, ca modalitate de comitere a unei cereri exagerate?
a. când reclamantul pretindea mai mult decât i se datora;
b. când reclamantul cerea plata unei datorii în alt loc decât acolo unde era exigibila;
c. când reclamantul solicita sa i se plateasca datoria înainte de ziua scadentei.
A
35.Ce desemneaza litis contestatio în procedura formulara?
a. luarea de martori care constatau vointa partilor de a se prezenta în fata judecatorului;
b. dictarea formulei de catre reclamant pârâtului sau remiterea unei copii de pe formula de catre reclamant pârâtului;
c. aducerea în fata judecatorului a martorilor pe care pârâtul îi invoca în apararea sa.
B
36.În ce consta efectul extinctiv al lui litis contestatio în procedura formulara?
a. stingerea dreptului prin care reclamantul a intentat actiunea;
b. nasterea unui nou drept, în locul dreptului initial;
c. prin litis contestatio se fixau definitiv în formula elementele personale (judecatorul, partile) si reale (afirmatiile partilor) ale procesului.
A
37.În ce consta efectul regulator al lui litis contestatio în procedura formulara?
a. nasterea unui nou drept, în locul dreptului initial;
b. prin litis contestatio se fixeaza definitiv în formula elementele personale (judecatorul, partile) si reale (afirmatiile partilor) ale procesului;
c. stingerea dreptului prin care reclamantul a intentat actiunea.
B
38.Ce se întâmpla în timpul procedurii formulare daca partile apelau la o persoana care sa le reprezinte în justitie?
a. consecintele actului la care participa reprezentantul se rasfrângeau asupra sa, si nu asupra partii reprezentate;
b. consecintele actului la care participa reprezentantul se rasfrângeau asupra partii reprezentate;
c. consecintele actului la care participa reprezentantul se rasfrângeau atât asupra sa cât si asupra partii reprezentate.
A
39.Ce desemneaza cognitor-ul, ca reprezentant privat în timpul procedurii formulare?
a. era un reprezentant constituit fara forme solemne si chiar în absenta adversarului, pe care partea care nu participa din diverse motive la proces îl împuternicea sa actioneze în locul sau;
b. era reprezentantul unui copil sau al unui infants (sub 7 ani);
c. era cel mai mic reprezentant judiciar, fiind constituit ca reprezentant al uneia dintre parti prin rostirea unor cuvinte solemne în prezenta celeilalte parti.
C
40.Ce desemeaza actiunile in rem (actiuni reale) în procedura formulara?
a. actiunile utilizate pentru sanctionarea unor drepturi reale în vederea sanctionarii drepturilor personale sau de creanta;
b. actiunile întemeiate pe criteriul interpretarii actului juridic din care izvorau pretentiile reclamantului;
c. actiunile ce puteau fi intentate doar de titularul unui anumit drept, cu scopul de a proteja interesele particulare ale persoanei care a intentat actiunea.
A
41.Ce desemnau actiunile pretoriene in factum în procedura formulara?
a. actiunile prin care pretorul descria si înfatisa toate împrejurarile care au generat litigiul dintre parti, astfel încât judecatorul sa stie cum sa judece si cum sa solutioneze procesul;
b. actiunile care contineau în intentio din formula un nume si în condemnatio un alt nume;
c. actiunile la care pretorul introducea o fictiune în formula.
A
42.Ce desemnau actiunile persecutorii (actiones persecutoriae) în procedura formulara?
a. actiunile care aveau ca obiect condamnarea pârâtului la o amenda;
b. actiunile prin care se cerea condamnarea pârâtului fie la repararea prejudiciului cauzat, fie la restituirea lucrului litigios;
c. actiunile care urmareau atât restituirea bunului în litigiu, cât si condamnarea pârâtului prin aplicarea unei pedepse.
B
43.Ce efecte producea sentinta de condamnare în cadrul procedurii formulare?
a. producea un singur efect, respectiv forta juridica sau autoritatea de lucru judecat;
b. producea doua efecte, respectiv forta juridica si forta executorie;
c. producea un singur efect, respectiv forta executorie.
B
44.În cadrul carei proceduri civile romane începe sa se contureze o anumita ierarhizare a probelor?
a. în cadrul procedurii legisactiunilor;
b. în cadrul procedurii formulare;
c. în cadrul procedurii extraordinare.
C
45.Care era mijlocul de proba cu cea mai mare forta în cadrul procedurii extraordinare?
a. înscrisul;
b. proba cu martori;
c. recunoasterea pârâtului.
C
46.În care dintre cele trei proceduri civile romane judecatorii erau persoane de drept public, functionari ai statului?
a. în procedura extraordinara;
b. în procedura formulara;
c. în procedura legisactiunilor.
A
47.Prin ce se caracterizeza procedura extraordinara?
a. prin desfasurarea ei în doua etape: in iure (în fata magistratului) si apud iudicem (în fata judecatorului);
b. prin disparitia diviziunii procesului în cele doua faze: in iure si apud indicem;
c. prin faptul ca aceasta procedura era orala si gratuita.
B
48.În care dintre cele trei sisteme procedurale romane dispare publicitatea dezbaterilor?
a. în procedura formulara;
b. în procedura legisactiunilor;
c. în procedura extraordinara.
C
49.Care era obiectul hotarârii judecatoresti de condamnare în cadrul procedurii extraordinare?
a. doar o anumita suma de bani;
b. atât o suma de bani cât si lucrul care constituie obiectul litigiului;
c. doar lucrul care constituie obiectul litigiului.
B
50.Ce semnificatie avea notiunea de capitis deminutio maxima?
a. pierderea cetateniei ca urmare a unei condamnari penale;
b. pierderea drepturilor de familie;
c. pierderea libertatii prin caderea în sclavie.
C
51.Ce semnificatie avea notiunea de capitis deminutio media?
a. pierderea cetateniei ca urmare a unei condamnari penale;
b. pierderea libertatii prin caderea în sclavie;
c. pierderea drepturilor de familie.
A
52.Ce desemneaza status libertatis, ca element si conditie esentiala a capacitatii juridice?
a. conditia de a fi cetatean roman;
b. conditia de a fi om liber;
c. conditia de a fi sef de familie (pater familias) sau cel putin membru al familiei agnatice.
B
53.Ce desemneaza status familiae, ca element si conditie esentiala a capacitatii juridice?
a. conditia de a fi sef de familie (pater familias) sau cel putin membru al familiei agnatice;
b. conditia de a fi cetatean roman;
c. conditia de a fi om liber.
A
54.Ce semnificatie are status civitatis, conditie esentiala pentru ca o persoana sa poata avea capacitate de drept deplina?
a. conditia de a fi om liber;
b. conditia de a fi sef de familie (pater familias) sau cel putin membru al familiei agnatice;
c. conditia de a fi cetatean roman.
C
55.Ce desemneaza ius fruendi, ca atribut principal al dreptului de proprietate?
a. dreptul proprietarului de a se folosi de bunul care face obiectul dreptului sau de proprietate;
b. dreptul proprietarului de a dispune de bunul sau asa cum crede de cuviinta;
c. dreptul proprietarului de a culege fructele bunului aflat în proprietate.
C
56.Care a fost prima forma de proprietate asupra pamântului pe care au cunoscut-o romanii?
a. proprietatea colectiva a gintii;
b. proprietatea familiala asupra pamântului;
c. proprietatea individuala asupra sclavilor.
A
57.Ce desemneaza ius abutendi, ca atribut principal al dreptului de proprietate?
a. dreptul de a dispune de un lucru, ca de exemplu, a vinde lucrul, a-l consuma, a-l distruge, etc;
b. dreptul de a culege fructele de la un lucru aflat în proprietate, ca de exemplu, strângerea recoltei de pe un teren agricol, încasarea chiriei, dobândirea unei sume de bani, etc;
c. dreptul de a se folosi de un lucru, cum ar fi, de exemplu, a folosi un teren, a locui într-o casa, etc.
A
58.În ce consta caracterul exclusiv al proprietatii quiritare romane (dominium ex iure Quiritium)?
a. acest caracter se refera la faptul ca aceasta forma de proprietate era limitata în timp;
b. acest caracter însemna ca dreptul de proprietate quiritara nu cunoastea, în principiu, nici un fel de îngradire;
c. acest caracter presupune ca proprietatea quiritara nu poate sa apartina decât unui cetatean roman, aceasta poarta numai asupra unui obiect roman si poate fi transmisa numai printr-un mod de dobândire rezervat exclusiv romanilor.
C
59.Care dintre urmatoarele situatii reprezinta modalitati de stingere a dreptului de proprietate?
a. dreptul de proprietate se stinge deoarece bunul care constituia obiectul sau a încetat sa mai existe, adica a fost distrus sau a trecut în cadrul bunurilor extra patrimonio;
b. dreptul de proprietate se stinge deoarece titularul sau, proprietarul, a decedat;
c. dreptul de proprietate se stinge ca urmare a neexercitarii lui pentru o perioada îndelungata de timp.
A
60.În ce mod era intentata actiunea în revendicare în cadrul procedurii legisactiunilor?
a. sub forma unei legis actio sacramentum in rem;
b. cu ajutorul unei formule în care pretentiile reclamantului erau precizate în intentio;
c. era asigurata prin forta de constrângere a statului (manu militari).
A
61.Care dintre urmatoarele conditii trebuia îndeplinita pentru introducerea actiunii în revendicare?
a. reclamantul sa fie proprietar quiritar, adica cetatean roman;
b. reclamantul sa se afle în posesia bunului care face obiectul litigiului;
c. pârâtul sa nu se afle în posesia bunului revendicat de catre reclamant.
A
62.Când putea fi invocata de catre pârât exceptio doli împotriva actiunii în revendicare?
a. când pârâtul invoca un drept real care sa-i permita pastrarea bunului;
b. când pârâtul facea anumite cheltuieli cu bunul revendicat;
c. când pârâtul ar fi detinut lucrul în baza unei vânzari-cumparari, iar reclamantul ar fi tinut de obligatia de garantie.
B
63.Prin ce actiune se realiza sanctiunea proprietatii pretoriene?
a. prin actiunea în revendicare (rei vindicatio), care se exercita de catre proprietar împotriva posesorului nelegitim al lucrului;
b. printr-o actiune reala, a carei formula se asemana cu cea a actiunii în revendicare;
c. prin actiunea publiciana, care era o actiune reala, a carei formula era adoptata dupa formula actiunii în revendicare.
C
64.Prin ce actiune se realiza sanctiunea proprietatii peregrine?
a. printr-o actiune reala, a carei formula se asemana cu cea a actiunii în revendicare;
b. prin actiunea publiciana, care era o actiune reala, a carei formula era adoptata dupa formula actiunii în revendicare;
c. prin actiunea în revendicare, cu ajutorul fictiunii ca peregrinii ar fi cetateni romani.
C
65.În ce consta accesiunea, ca mod natural de dobândire a proprietatii?
a. dobândirea proprietatii prin absortia juridica a lucrului accesoriu de câtre lucrul principal;
b. luarea în stapânire a unui lucru fara stapân (res nullius) cu intentia de a deveni proprietar;
c. este un mod de dobândire a proprietatii asupra lucrului care a fost confectionat din materialul altuia.
A
66.Ce desemnau res derelictae, bunuri care faceau parte din categoria lucrurilor fara stapân (res nullius)?
a. lucrurile mobile ce apareau la malul marii fara sa apartina cuiva;
b. lucrurile parasite de proprietarii lor, care treceau în proprietatea primului venit instantaneu, printr-o prescriptie achizitiva;
c. lucrurile apartinând celui ce le vâneaza sau le prinde, neavând importanta pe ce teren au fost dobândite.
B
67.Ce desemneaza ius honorum, unul dintre cele mai semnificative drepturi de care se bucurau cetatenii romani?
a. dreptul de a servi ca soldat în legiunile romane;
b. dreptul de a încheia o casatorie valabila, în conformitate cu prevederile dreptului civil;
c. dreptul de a fi ales magistrat sau de a face parte din ordinul decurionilor.
C
68.Ce desemneaza ius comercii, unul dintre cele mai semnificative drepturi de care se bucurau cetatenii romani?
a. dreptul de a vota într-o comitia tributa;
b. dreptul de a încheia acte juridice în conformitate cu dispozitiunile dreptul civil roman, dar si dreptul de a intenta o actiune civila în justitie;
c. dreptul de a servi ca soldat în legiunile romane.
B
69.Ce desemneaza agnatiunea, ca forma de rudenie în dreptul roman?
a. este o forma a rudeniei civile care uneste în linie masculina pe toti membrii aceleiasi ginti care nu pot dovedi cu certitudine ca se trag din acelasi pater familias, dar exista indicii în acest sens;
b. este rudenia în linie masculina, care uneste pe toti cei care sunt, au fost sau ar fi putut sa fie sub puterea aceluiasi pater familias;
c. este rudenia de sânge indiferent pe ce linie se realizeaza, masculina sau feminina.
B
70.Ce desemneaza superficio (superficia), unul dintre principalele drepturi reale pretoriene?
a. un drept real care poarta asupra lucrului altuia, care se naste din contractul de emfiteoza, în baza caruia împaratul arendeaza un teren al sau, necultivat, unei persoane numite emfiteot, pentru a-l cultiva si a-i culege fructele în schimbul unei dari anuale numita canon;
b. dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe veci sau pe termen lung de o constructie ridicata pe terenul altuia, în schimbul unei sume de bani anuala, numita solarium;
c. o arenda pe termen lung (peste 100 de ani) sau perpetua, acordata de cetati unor patricieni în vederea cultivarii terenurilor în schimbul unei sume de bani platita anual si numita vectiqalis.
B
71.Ce desemneaza actio prohibitoria, ca actiune prin care erau sanctionate servitutile?
a. era actiunea prin care proprietarul se opunea ca pârâtul sa se foloseasca de un lucru;
b. era actiunea prin care titularul dreptului de proprietate al unui lucru contesta dreptul de servitute pretins de catre o alta persoana;
c. era actiunea prin care se reclama servitutea asupra unui lucru cu scopul de a obtine recunoasterea dreptului de servitute.
A
72.Care dintre urmatoarele situatii constituie un mod special de stingere a servitutiilor?
a. usucapio libertatis (uzucapiunea libertatii);
b. disparitia, pierderea lucrului asupra caruia era constituita servitutea;
c. consolidarea.
A
73.Care dintre urmatoarele situatii constituie un mod general de stingere a servitutiilor?
a. moartea;
b. neuzul;
c. confusio.
C
74.Ce desemna actio negatoria, ca actiune prin care erau sanctionate servitutile?
a. era acea sanctiune care intervenea atunci când o servitute nu era constituita printr-un mod civil, ci printr-un mod pretorian, cu ajutorul unei actiuni utile;
b. era actiunea prin care proprietarul se opunea ca pârâtul sa se foloseasca de un lucru;
c. era actiunea prin care titularul dreptului de proprietate al unui lucru contesta dreptul de servitute pretins de catre o alta persoana.
C
75.Ce desemneaza notiunea de izvoare ale dreptului roman, în sens formal?
a. totalitatea conditiilor materiale de existenta care determina un anumit tip de reglementare juridica;
b. totalitatea documentelor istorice existente la un moment dat ca izvoare;
c. totalitatea procedeelor prin intermediul carora normele sociale dobândesc valoare juridica, transformându-se în norme de drept.
C
76.Ce desemneaza notiunea de izvoare ale dreptului roman, în sens material?
a. totalitatea conditiilor materiale de existenta care determina un anumit tip de reglementare juridica;
b. totalitatea documentelor istorice existente la un moment dat ca izvoare;
c. totalitatea procedeelor prin intermediul carora normele sociale dobândesc valoare juridica, transformându-se în norme de drept.
A
77.Notiunea de potestas, atribut esential al puterii magistratilor romani în perioada Republicii, cuprinde urmatoarele drepturi:
a. dreptul de a emite edicte valabile pe tot timpul anului cât magistratul respectiv se afla în functie (ius edicendi);
b. dreptul de a convoca poporul în afara Romei;
c. dreptul de a comanda armata romana.
A
78.Notiunea de imperium, atribut esential al puterii magistratilor romani în perioada Republicii, cuprinde urmatoarele drepturi:
a. dreptul de a comanda armata romana;
b. dreptul de a amenda pe contravenienti;
c. dreptul de a consulta ,,vointa zeilor”.
A
79.Ce desemneaza litis contestatio în procedura legisactiunilor?
a. era ultimul act procedural care avea loc în fata magistratului si însemna luarea de martori care constatau vointa partilor de a se prezenta în fata judecatorului;
b. dictarea formulei de catre reclamant pârâtului sau remiterea unei copii de pe formula de catre reclamant pârâtului;
c. aducerea în fata judecatorului a martorilor pe care pârâtul îi invoca în apararea sa.
A
80.În care dintre cele trei sisteme procedurale romane pârâtul debitor aflat în închisoarea reclamantului putea fi vândut ca sclav sau ucis?
a. procedura formulara;
b. procedura extraordinara;
c. procedura legisactiunilor.
C
81.Cine detinea functia de judecator suprem în stat în cadrul procedurii extraordinare?
a. pretorul;
b. împaratul;
c. guvernatorul.
B
82.Ce desemneaza notiunea de capitis deminutio minima?
a. pierderea cetateniei ca urmare a unei condamnari penale;
b. pierderea drepturilor de familie;
c. pierderea libertatii prin caderea în sclavie.
B
83.Ce desemna testamenti factio pasiva, unul dintre principalele mijloace prin care sclavul putea participa la viata juridica a cetatii?
a. sclavul putea fi instituit ca mostenitor daca, în acelasi timp, i se acorda si libertatea;
b. sclavul putea fi instituit ca mostenitor chiar daca nu i se acorda libertatea;
c. sclavul nu putea fi niciodata instituit ca mostenitor.
A
84.Ce întindere avea pierderea capacitatii sau a personalitatii în cazul unei capitis deminutio media?
a. era totala, în orice situatie;
b. era partiala;
c. era totala, dar numai în anumite cazuri.
A
85.În ce epoca avea pater familias o putere unica si nelimitata, cunoscuta sub numele de manus?
a. în epoca veche;
b. în epoca clasica;
c. în epoca postclasica.
A
86.Cum era dobândita patria potestas, puterea pe care pater familias o exercita asupra descendentilor, în cazul copiilor naturali?
a. prin nastere;
b. prin abrogatio sau adoptio;
c. prin legitimatio.
C
87.Care era forma exceptionala a procedurii extraordinare?
a. procedura prin notificare;
b. procedura prin rescript;
c. procedura prin libel.
B
88.Ce desemneaza ius conubii, unul dintre cele mai semnificative drepturi de care se bucurau cetatenii romani?
a. dreptul de a încheia acte juridice în conformitate cu dispozitiunile dreptul civil roman, dar si dreptul de a intenta o actiune civila în justitie;
b. dreptul de a încheia o casatorie valabila, în conformitate cu prevederile dreptului civil;
c. dreptul de a fi ales magistrat sau de a face parte din ordinul decurionilor.
B
89.Când se comitea plus petitio loco, ca modalitate de comitere a unei cereri exagerate?
a. când reclamantul solicita sa i se plateasca datoria înainte de ziua scadentei sau a îndeplinirii conditiei;
b. când reclamantul pretinde mai mult decât i se datora;
c. când reclamantul cere plata unei datorii în alt loc decât acolo unde era exigibila.
C
90.Careia dintre cele trei proceduri romane îi lipseste caracterul gratuit?
a. procedurii extraordinare;
b. procedurii formulare;
c. procedurii legisactiunilor.
A
91.În ce epoca s-a folosit procedura extraordinara în dreptul roman?
a. în epoca clasica;
b. în epoca postclasica;
c. în epoca veche.
B
92.În cadrul carei proceduri romane procesul se desfasura într-o cladire administrativa, în prezenta judecatorului, a partilor, a avocatilor si a functionarilor administrativi?
a. în cadrul procedurii legisactiunilor;
b. în cadrul procedurii formulare;
c. în cadrul procedurii extraordinare.
C
93.Ce presupunea mano injectio pura, ca forma a legisactiunii manus injectio?
a. presupunea existenta unei sentinte prealabile;
b. reclamantul era pus într-o situatie similara cu efectuarea unei judecati si obtinerea unei sentinte de condamnare;
c. nu mai era nevoie de interventia unui tert, a unui vindex, debitorul putând sa devina propriul sau vindex cu toate consecintele ce decurgeau din acesta calitate.
C
94.Ce caracter prezentau exceptiile peremptorii din procedura formulara?
a. puteau fi invocate numai într-o perioada determinata de timp;
b. puteau fi invocate numai fata de anumite persoane;
c. puteau fi invocate în orice moment.
C
95.Ce desemna venditio bonorum ca forma a executarii silite în procedura formulara?
a. vânzarea bunurilor cu amanuntul, pâna când toti creditorii îsi valorificau drepturile de creanta;
b. vânzarea în bloc a bunurilor debitorului insolvabil, astfel încât creditorii sa-si poata valorifica drepturile de creanta;
c. abandonarea de catre debitor a lucrurilor sale în favoarea creditorilor printr-o declaratie pe care o facea în fata magistratului.
B
96. Ce desemneaza ius utendi, ca atribut principal al dreptului de proprietate?
a. dreptul proprietarului de a culege fructele bunului aflat în proprietate;
b. dreptul proprietarului de a dispune de bunul sau asa cum crede el de cuviinta;
c. dreptul proprietarului de a se folosi de bunul care face obiectul dreptului sau de proprietate.
C
97.Cum se va numi proprietatea unica din epoca postclasica, dupa unificarea de catre împaratul Justinian a formelor de proprietate existente?
a. dominium;
b. heredium;
c. ager gentilicus.
A
98.Care este cea mai veche forma de proprietate privata romana?
a. proprietatea familiala;
b. proprietatea bonitara;
c. proprietatea quiritara.
C
99.Prin ce actiune se realiza sanctiunea proprietatii provinciale?
a. printr-o actiune reala, a carei formula se asemana cu cea a actiunii în revendicare;
b. prin actiunea publiciana;
c. prin actiunea în revendicare.
A
100.Care dintre cele trei proceduri civile romane marcheaza disparitia judecatorului privat (iudex privatus)?
a. procedura formulara;
b. procedura extraordinara;
c. procedura legisactiunilor.
B
101. Ce reforme a iniţiat regele Servius Tullius:
a. Reforma socială
b. Reforma administrativă şi reforma socială
c. Reforma socială şi reforma economică
ANS : B
102.Regalitatea reprezintă epoca primitivă a Romei antice, când conflictul dintre patricieni şi plebei s-a adâncit datorită discriminărilor apărute pe plan:
a. Pe plan juridic
b. Pe plan juridic, economic, politic
c. Pe plan economic
B
103.Care erau formele de organizare ale poporului roman (populus romanus):
a. Ginţi, curii şi triburi
b. Triburi
c. Curii
A
104.În perioada regalităţii Romei care erau organismele care guvernau statul:
a. Comitia curiata, senat şi rege
b. Comitia curiata, senat, rege şi comitia centuriata
c. Comitia curiata, senat
ANS :B
105.Care sunt formele de organizare ale statului roman:
a. Republica, Regalitatea, Imperiul
b. Republica şi Imperiul
c. Regalitatea şi Imperiul
ANS : A
106.Către sfârşitul Republicii ginţile se dizolvă şi apar noi categorii sociale derivate din patricieni şi plebei :
a. Clientes şi patricieni
b. Cavalerii şi nobilii
c. Clientes şi plebei
ANS :B
107.Ce alte clase sociale au mai apărut în perioada Republicii alături de nobili şi cavaleri :
a. Clientes şi sclavii
b. Proletarii şi sclavii
c. Proletarii şi clientes
ANS : B
108.Care erau atributele cuprinde atributul „imperium” – atribut al magistratului:
a. Dreptul de a prezida şedinţele
b. Dreptul de a convoca senatul
c. Dreptul de a comanda armata romană şi dreptul de a convoca poporul în afara Romei
C
109.Care erau atributele esenţiale ale magistaţilor:
a. Potestas
b. Potestas şi imperium
c. Imperium
B
110.Ce clasă socială a apărut în perioada Republicii în locul regelui:
a. Nobilii şi cavalerii
b. Doi consuli
c. Magistraţi
B
111.Ce perioade istorice cunoaşte Imperiul – ca formă de organizare a statului roman:
a. Principatul
b. Dominatul
c. Principatul şi dominatul
ANS : C
112.Care era structura socială în perioada Dominatului:
a. Potentiores (marii proprietari funciari) şi humiliores ( clasa oamenilor săraci care cuprindea marea majoritate a oamenilor liberi)
b. Potentiores şi dignitates (funcţiile deţinute de marii mnitari ai statului)
c. Potentiores şi officia (funcţionar imperial cu o funcţie mai puţin importantă)
ANS : A
113.Cum a fost periodizat dreptul roman , de către majoritatea romaniştilor:
a. Epoca veche, epoca clasică şi epoca postclasică
b. Epoca veche şi epoca postclasică
c. Epoca veche sau gentilică şi epoca clasică
ANS : A
114.Care sunt conceptele care au caracterizat evoluţia instituţiei sclaviei în cadrul dreptului roman:
a. personalitatea juridică deplină a scalvului şi puterea absolută a stăpânului
b. puterea absolută a stăpânului asupra sclavului şi sclavul la început era considerat la început un simplu lucru (res)
c. puterea absolută a stăpânului şi faptul că sclavul a dobândit treptat o personalitate juridică restrânsă.
B
115. Care era principalele mijloace juridice prin care sclavul putea participa la viaţa juridică a cetăţii:
a. cognatio servillis (rudenia de sânge dintre sclavi), peculiul sclavului (patrimoniul) şi testamenti factio pasiva (sclavul putea fi instituit ca moştenitor)
b. cognatio servillis (rudenia de sânge dintre sclavi) şi testamenti factio pasiva (sclavul putea fi instituit ca moştenitor)
c. peculiul sclavului (patrimoniul) şi testamenti factio pasiva (sclavul putea fi instituit ca moştenitor)
ANS : A
116. Care sunt categoriile de oameni liberi care făceau parte din categoria oamenilor liberi ingenui:
a. colonii, liberţii şi cetăţenii
b. cetăţenii, liberţii şi peregrinii
c. cetăţenii, latinii şi peregrinii
C
117.Care sunt cele mai semnificative drepturi civile şi politice de care se bucurau cetăţenii romani:
a. ius comercii, ius conubii, ius suffragii, ius nubile, ius honorum
b. ius comercii, ius conubii, ius suffragii
c.ius honorum
A
118. Care erau modalităţile prin care se dobândea calitatea de cetăţean:
a. prin naştere
b. prin răscumpărarea libertăţii sclavului în faţa stăpânului
c. prin căsătorie
A
119. Care sunt drepturile conferite de statul roman peregrinilor:
a. ius suffragii
b. ius conubii
c. ius comercii
C
120. Prin care modalităţi sclavii puteau deveni liberţi:
a. prin naturalizare
b.prin dezrobire – actul prin care stăpânul renunţa la dreptul său asupra sclavului
c. prin adopţiune
B
121. Care erau modalităţile formale ale dezrobirii care impuneau forme solemne, ritualiste, arhicunoscute în statul roman:
a. prin naştere, prin naturalizare
b.vindicta, censu şi adopţiune
c. vindicto, censu şi testamento
C
122. În ce consta totalitatea obligaţiilor liberţilor faţă de patronii lor,respectiv ceea ce se numea iura patronatus:
a.obsequium şi operae
b.bona, obsequium şi operae
c.bona , operae officiales şi operae fabriles
B
123.Care sunt principiile patrimoniului :
a. patrimoniul reprezintă emenaţia unei persoane, orice persoană are în mod necesar un patrimoniu şi fiecare persoană nu are decât un singur patrimoniu
b. patrimoniul reprezintă emenaţia unei persoane şi orice persoană are în mod necesar un patrimoniu
c. patrimoniul reprezintă emenaţia unei persoane şi fiecare persoană nu are decât un singur patrimoniu
A
124. Care erau efectele juridice în cazul posesiunii:
a.posesorul se bucura de protecţie juridică prin intermediul interdictelor posesorii; posesorul avea perspectiva de a deveni proprietar prin uzucapiune; posesorul are întotdeauna calitatea de pârât în procesul de revendicare
b. posesorul se bucura de protecţie juridică prin intermediul interdictelor posesorii; posesorul avea perspectiva de a deveni proprietar prin uzucapiune;
c. posesorul avea perspectiva de a deveni proprietar prin uzucapiune; posesorul are întotdeauna calitatea de pârât în procesul de revendicare
A
125. Ce cuprinde rogatio, ca parte a structurii legilor romane?
a. numele magistratului care a propus legea respectiva, data si locul unde a fost votata, numele comitiilor care au votat-o si ordinea în care legea a fost votata;
b. textul propriu-zis al legii, respectiv dispozitiile acesteia împartite în capitole si paragrafe;
c. sanctiunile prevazute în cazul încalcarii legii.
B
126.Ce cuprinde sanctio, ca parte a structurii legilor romane?
a. numele magistratului care a propus legea respectiva, data si locul unde a fost votata, numele comitiilor care au votat-o si ordinea în care legea a fost votata;
b. textul propriu-zis al legii, respectiv dispozitiile acesteia împartite în capitole si paragrafe;
c. sanctiunile prevazute în cazul încalcarii legii.
C
127. În ce constau legile imperfecte ?
a. erau legile a caror încalcare era penalizata cu o amenda sau cu o alta sanctiune;
b. erau legile care nu cuprindeau nici un fel de sanctiune împotriva celor care le încalcau;
c. erau legile care prevedeau drept sanctiune nulitatea oricarui act realizat cu nerespectarea lor.
B
128. În ce constau legile mai puţin perfecte?
a. erau legile a caror încalcare era penalizata cu o amenda sau cu o alta sanctiune;
b. erau legile care nu cuprindeau nici un fel de sanctiune împotriva celor care le încalcau;
c. erau legile care prevedeau drept sanctiune nulitatea oricarui act realizat cu nerespectarea lor.
A
129. Ce reprezenta vadimonium extrajudiciar, ca procedeu de citare folosit în procedura legisactiunilor?
a. o somatie prin care pârâtul peregrin era chemat în fata magistratului;
b. o conventie prin care partile stabileau o anumita data la care sa se prezinte în fata magistratului;
c. un procedeu prin care reclamantul îl întâmpina pe pârât pe strada si pronunta formula solemna: in ius te voco (te chem în fata magistratului).
B
130. Ce reprezenta in ius te voco, ca procedeu de citare folosit în procedura legisactiunilor?
a. o somatie prin care pârâtul peregrin era chemat în fata magistratului;
b. o conventie prin care partile stabileau o anumita data la care sa se prezinte în fata magistratului;
c. un procedeu prin care reclamantul îl întâmpina pe pârât pe strada si pronunta formula solemna: in ius te voco (te chem în fata magistratului).
C
|
|
Acasa 
Portal 
Conectare 
Subiecte DREPT ROMAN 1.pdf 
