TRUE/FALSE
1. Tiflologia reprezinta o parte integranta din psihopedagogia speciala si studiaza
handicapurile de vedere, de la cele partiale si pana la cele totale.
Adevarat
Fals
2. Din categoria ametropiilor fac parte: miopia, hipermetropia si astigmatismul.
Adevarat
Fals
3. In handicapul congenital de vedere, nevazatorii pastreaza unele imagini vizuale, care
au o influenta deosebita asupra particularitatilor psihologice si a dezvoltarii
activitatii psihice.
Adevarat
Fals
4. In tara noastra, handicapatii de vedere sunt educati si scolarizati in unitati speciale,
pregatiti in scoli profesionale, licee, dar nu pot urma o institutie de invatamant
superior.
Adevarat
Fals
5. Handicapatii de vedere se orienteaza bine in spatiu deoarece analizatorii sanatosi
s-au dezvoltat remarcabil, facilitand adaptarea la conditii de mediu.
Adevarat
Fals
6. Disciplinele psihopedagogice care studiaza deficientele de auz sunt logopedia si
surdologia:
Adevarat
Fals
7. Depistarea tarzie a tulburarilor auditive la copii poate preveni aparitia mutitatii
Adevarat
Fals.
8. Atat surditatea de transmisie cat si surditatea de perceptie sunt de origine genetica
Adevarat
Fals.
2
9. In cazul hipoacuziei usoare nu este necesara protezarea si recuperarea ortofonica a
copilului.
Adevarat;
Fals.
10. Activitatea de demutizare este un obiectiv central al surdologiei:
Adevarat
Fals.
11. Audiomertia prin raspunsuri tonale (ERA) inregistreaza potentiale acustice la nivelul
nervului auditiv, trunchiului cerebral si creierului
Adevarat
Fals
12. Scopul testarii audiometrice este acela de a stabilii tipul si gradul pierderii de auz,
aducand in acelasi timp informatii utile pentru dezvoltarea unor programe de
recuperare.
Adevarat
Fals
13. Audiometria verbala masoara gradul de intelegere a limbajului vorbit
Adevarat
Fals
14. Screening-ul nou nascutilor este metoda prin care acestora li se stabileste tipul si
gradul pierderii de auz
Adevarat
Fals
15. Prin joc copii isi exprima diferitele sentimente?
Adevarat
Fals
16. In programul de terapie ocupationala, ludoterapia nu detine un rol important.
Adevarat
Fals
17. Subiectii cu o deficienta mintala lejera pot fi educabili sunt adaptabil manifesta
doar o intarziere de 2 – 3 ani in perioada scolara.
Adevarat
Fals
3
18. Idiotul nu depaseste nivelul intelectual al unui copil de 2 ani si este incapabil sa se
intretina singur
Adevarat
Fals
19. Amnezia este pierderea totala sau partiala a capacitatii mnezice si poate afecta
fiecare din procesele mnezice: fixarea , recunoasterea sau pastrarea
Adevarat
Fals
20. La deficientii mintal, alaturi de deficienta lor de baza ( intelectuala)- care isi pune
amprenta asupra proceselor psihice si asupra personalitatii, sunt prezente si o serie
de defecte asociate ca: defecte senzoriale, defecte de vorbire, fizice sau unele stari
neuropsihice patologice
Adevarat
Fals
21. Autismul este o repliere a subiectului asupra lumii sale interioare refuzand contactul
cu lumea exterioara.
Adevarat
Fals
22. Halucinatiile sunt denumite si perceptii fara obiect .
Adevarat
Fals
23. Memoria copiilor deficienti mintal este deficitara iar fidelitatea acesteia este slaba, ei
adauga elemente straine provenite din amintiri care nu se leaga cu ceea ce redau
avand uneori caracter absurd.
Adevarat
Fals
24. Hipoestezia este tulburarea cantitativa a perceptiilor senzoriale, care rezulta din
diminuarea perceptiei acestora, sunetele se aud inabusit, lumina pare insuficienta, nu
simt atingerea pielii.
Adevarat
Fals
25. Prin deficienta severa se intelege, incapacitatea persoanei de a ajunge la autonomie
fiind necesare o supraveghere permanenta si conditii speciale de pregatire
pegadogica si profesionala.
Adevarat
Fals
4
MULTIPLE CHOICE
1. Psihopedagogia invatamantului special este o stiinta aflata la intersectia dintre:
a. psihologie si pedagogie
b. defectologie si medicina
c. defectologie, medicina, psihopedagogie
2. Deficienta semnifica:
a. o boala
b. orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiilor psihologice, fiziologice sau
anatomice
c. un handicap
3. Scolarizarea copiilor cu cerinte educative speciale se desfasoara:
a. in institutii ale invatamantului special
b. centre logopedice
c. atat in institutii ale invatamantului special cat si in scoli generale ale
invatamantului de baza
4. Care sunt criteriile dupa care sunt clasificati copiii in invatamantul special si in cel de
baza:
a. gravitatea deficientei
b. capacitatea de acomodare la solicitarile mediului scolar
c. a si b
5. Handicapul poate fi diminuat prin:
a. recuperari terapeutice
b. ajutoare tehnice diverse (auditive,de vedere, de deplasare)
c. a si b
6. Activitatile cu privire la normalizarea si integrarea persoanelor cu handicap au fost
declansate in anii:
a. 1960
b. 979
c. nici unul
5
7. Invatamantul special tinde sa fie inlocuit de:
a. invatamantul de baza
b. educatia speciala
c. a si b
8. Vindecarea poate fi:
a. vindecare totala
b. vindecare partiala
c. a si b
9. Deosebirea dintre defect si deficienta este de natura:
a. sociala
b. psihologica
c. a si b
10. Handicapul reprezinta:
a. o deficienta
b. un dezavantaj social
c. o incapacitate
11. Handicapul depinde de:
a. varsta si sex
b. factori sociali si culturali
c. a si b
12. Conceptul “persoane handicapate”s-a definit in anul:
a. 1992
b. 1989
c. 1979
13. Persoanele handicapate sunt acele persoane cu deficiente:
a. senzoriale
b. fizice si mintale
c. a si b
14. Pentru copiii cu deficienta mintala organizarea scolarizarii speciale se face pe:
a. niveluri de handicap
b. pe grupe sau clase speciale
c. a si b
15. Gradinitele speciale scolarizeaza copii cu:
a. handicap mintal,de auz, si/sau de vaz
b. handicap de orientare
c. handicap privind locomotia
16. Principiul educatiei precoce se bazeaza pe:
a. terapii adecvate varstei
b. depistarea timpurie a dezabilitatilo
c. a si b
17. Preventia prenatala consta in:
a. ameliorarea igienei
b. ameliorarea sistemului de ingrijire medicala ,in special in mediul rural
c. a si b
18. Preventia la copiii si la adulti consta in:
a. vaccinari
b. nevoi afective
c. ameliorarea igienei
19. Preventia secundara consta in:
a. depistarea deficientului
b. actiuni terapeutice
c. ajutoare tehnice:auditive,de vedere
20. Egalizarea sanselor presupune accesibilitatea la:
a. mediul fizic si cultural
b. la conditii de locuit,transport,servicii sociale si de sanatate
c. a si b
7
21. Ramura invatamantului special, care studiaza problemele speciale de ordin
psihologic, pedagogic, sociologic, medical si de asistenta sociala ale copilului cu
deficiente vizuale se numeste:
a. tiflopedagogie
b. tiflopsihologie
c. tiflologie
22. Termenul de ,,cecitate” desemneaza persoanele a caror:
a. capacitate vizuala este diminuata, insa fara a avea leziuni organice
b. vedere centrala este nula sau inferioara, sub 20% normalitatii
c. acuitate vizuala globala este diminuata considerabil
23. Ambliopia reprezinta:
a. handicapurile de vedere partiale
b. handicapurile de vedere totale
c. handicapurile consecutive unui deficit intelectual
24. Ametropiile sunt:
a. tulburari ale retinei, congenitale sau dobandite
b. afectiuni ale corneei, insotite de traumatisme grave, procese inflamatorii,
distrofii ireversibile, uscarea corneei si de factori congenitali
c. tulburari ale refractiei oculare, prin care se impiedica formarea imaginii
retiniene normale si transparenta adecvata a mediilor refrigerente
25. Tulburarile cecitatii corticale constau in:
a. isfunctionalitatea centrilor vizuali superiori, prin instalarea asa-numitelor pete
oarbe in campul vizual
b. tulburarea grava cauzata de cresterea tensiunii intraoculare
c. diminuarea acuitatii vizuale centrale ca si a celei periferice
26. Glaucomul reprezinta:
a. o tulburare grava ce apare, in principal datorita cresterii tensiunii intraoculare
b. o tulburare a functionalitatii nervului optic si a cailor optici intracraniene
c. un traumatism ocular, ce se manifesta sub forma de contuzii, plagi si arsuri
8
27. Strabismul este determinat de:
a. anomalii morfo-functionale ale ochiului ce conduc la formarea focarului razelor
de lumina in fata retinei, iar imaginea retiniana devine neclara
b. o structura deficitara a corneei
c. un dezechilibru in coordonarea lobilor oculari.
28. Procesul psihic ce se constituie ca principala forma de transmitere si imbogatire a
experientei cognitive la nevazatori o reprezinta:
a. gandirea
b. limbajul
c. memoria
29. La insusirea scris-cititului BRAILLE participa urmatorii analizatori de baza:
a. auditiv, tactil si kinestezic;
b. auditiv, verbo-kinestezic si tactil
c. auditiv, verbo-kinestezic, tactil si kinestezic
30. Alfabetul, semnele de punctuatie, cifrele etc. Se realizeaza in sistemul BRAILLE prin
combinarea a:
a. patru puncte
b. cinci puncte
c. sase puncte
31. Alfabetul BRAILLE este alcatuit pe principiul a:
a. patru decade
b. cinci decade
c. sase decade
32. Citirea in sistemul BRAILLE se produce prin:
a. analizatorul tactil si kinestezic al mainii drepte
b. analizatorii auditiv si kinestezic al mainii drepte
c. analizatorii auditiv si verbo-kinestezic
33. In aprecierea orientarii spatiale si a comportamentelor adaptative la nevazatori este
necesar sa se tina seama de:
a. spatiul apropiat
b. spatiul mijlociu
c. spatiul apropiat, mijlociu si indepartat
9
34. Spatiul apropiat al nevazatorilor se localizeaza:
a. prin deplasare si miscare ampla
b. la nivelul intinderii de mana
c. la nivelul intinderii unei lungimi de baston
35. Solutia in cazul dereglarilor posibile ale orientarii spatiale la nevazatori este:
a. folosirea cainilor insotitori
b. stimularea dorintei de cunoastere, de miscare, de dezvoltare a curajului si
de stimulare a intregii activitati psihice
c. deplasari frecvente cu persoane normale
36. Logopedia se poate defini ca o stiinta:
a. practica
b. teoretica.
c. deopotriva prcactica si teoretica
37. Tulburari de pronuntie sunt:
a. balbaiala, logonevroza, tahilalia
b. afonia, disfonia, fonastenia
c. disartria, rinolalia, dislalia
38. Mutismul psihogen, voluntar sau electiv este:
a. tulburare de dezvoltare a limbajului
b. tulburare polimorfa
c. tulburare de voce
39. Cea mai frecventa forma a tulburarii de limbaj, este:
a. balbaiala
b. dislexia
c. dislalia
40. O vorbire intr-un tempo prea rapid se numeste:
a. logonevroza
b. bradilalia
c. tahilalia
10
41. Omisiunea si substituirea de sunete si silabe in vorbire este caracteristica urmatoarei
tulburari:
a. balbaiala
b. disgrafia
c. dislalia
42. Formele dislaliei partiale (sigmatism, rotacism) se pot transpune in:
a. limbajul mimico-gestual
b. auzul fonematic
c. limbajul scris-citit
43. Gimnastica generala, fonoarticulatorie si respiratorie sunt metode si procedee pentru
corectarea tulburarilor de limbaj:
a. generale
b. necaracteristice
c. specifice
44. Trecerea treptata de la emiterea sunetului singular la incadrarea acestuia in
propozitii corespunde:
a. Principiului interventiei timpurii
b. Principiului exercitiilor de scurta durata
c. Principiului gradatiei
45. La deficientii de vedere, intarzierea in dezvoltarea limbajului se datoreaza in special:
a. Intarzierilor pe planul afectivitatii
b. Intarzierilor pe planul motricitatii
c. Intarzierilor din sfera limbajului scris-citit
46. Dislexia cuprinde:
a. ansamblul dificultatilor pe care le intampina copilul in invatarea cititului
b. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului
c. ansamblul dificultatilor de pe planul invatarii scrisului
47. Disgrafia afecteaza:
a. cititul
b. scrisul si cititul
c. scrisul
11
48. Vegetatiile adenoide, polipii cauzeaza:
a. dislexia
b. rinolalia
c. afazia
49. Gandirea si limbajul se afla in relatii de:
a. interactiune si interdeterminare
b. subordonare
c. excludere
50. Imitarea vorbirii deficitare a persoanelor din jur determina:
a. dislexie
b. dislalie organica
c. dislalie functionala
51. Care sunt componentele fundamentale ale surdologiei:
a. logopedia
b. surdopsihologia
c. surdopedagogia
d. a,b si c;
e. b si c
52. Surditatea de transmisie se instaleaza datorita:
a. dificultatilor aparute la nivelul urechii interne
b. obturarii sau blocarii canalului auditiv extern
c. nervului auditiv si centrilor nervosi de la nivelul scoartei cerebrale
53. Hipoacuzia medie reprezinta pierderea auditiva medie ce se situeaza intre:
a. intre 0 – 20 dB;
b. intre 21 – 30 dB
c. intre 31 - 40 dB
d. intre 41 – 70 dB
e. intre 71 – 90 dB.
54. Cofoza este definita ca fiind:
a. o hipoacuzie severa
b. o hipoacuzie profunda
c. nici una din variantele a si b
12
55. Ce fel de examinari sunt audiometria tonala si audiometria vocala:
a. examinari subiective
b. examinari obiective
c. audiometria tonala este o examinare obiectiva si audiometria vocala este o
examinare subiectiva;
56. Care dintre cele trei afirmatii este adevarata:
a. protezarea este indicata in toate cazurile de deficiente de auz
b. prin protezare, se intelege, totalitatea aparatelor auditive necesare persoanelor cu
deficiente de auz;
c. protezarea este necesara numai in acele cazuri in care deficienta de auz nu poate fi
ameliorata pe cale medicamentoasa sau chirurgicala
57. Scopul protezarii este:
a. de restabilire optima a auzului la persoanele cu deficiente de auz;
b. de restabilire cat mai complexa a capacitatii de comunicare a deficientilor de auz;
c. a si b
58. Aparatele auditive sunt construite din:
a. un circuit de amplificare a sunetului;
b. doua circuite de amplificare a sunetului
c. un receptor si un emitator de sunete
d. un emitator,un circuit de amplificare, un receptor de sunete
e. un receptor, doua circuite de amplificare , un emitator de sunete
59. Aparatul auditiv al omului este format din:
a. 3 componente
b. 4 componente
c. 5 componente
60. Spectrul sonor al omului este intre:
a. 15 – 50.000 Hz
b. 16 – 20.000 Hz
c. 20 – 40.000 Hz
61. Urechea este structurata in urmatoarele parti :
a. externa, medie, interna
b. externa si interna
c. externa si medie

62.Debilitatea mintala este :
a. o afectiune usoara a functiilor intelectuale , cu posibilitati nelimitate de dezvoltare
si integrare a individului in viata sociala ;
b. o dereglare a relatiilor de adaptare a individului la standardele sociale si culturale ,
cu un deficit ridicat in plan comportamental si afectiv .
63.In oinia lui J.D.Esquirol idiotia este :
a. o boala in sine , cu posibilitate de recuperare
b. o “ stare “ de nedezvoltare a facultatilor intelectuale , ireversibila
64.. Debilitatea mintala se caracterizeaza prin :
a. IQ intre 90 si 109 , o buna memorie , cu posibilitati intelectuale nelimitatre
b. IQ intre 50 – 69 , dificultati ale proceselor de analiza si sinteza , gandire
reproductiva
c. IQ peste 140 , cu capacitate de analiza si sinteza
65.In idiotia amaurotica :
a. factorii etiologici sunt reprezentati de intoxicatiile cu alcool repetate in timpul
sarcinii ;
b. bolile infectioase repetate au condus la stagnarea dezvoltarii SNC
c. dominant este factorul ereditar , ce determina o mortalitate crescuta
66.Oligofrenia fenilpiruvica este :
a. o forma grava a handicapului de intelect , datorata absentei unei enzime din
organism
b. o stare de dezvoltare psihica completa , cu posibilitati nalimitate in plan afectiv
67.In cazul deficientilor mintal de gradul I :
a. subiectii au un vocabular bogat , sunt capabili sa opereze in plan abstract
b. subiectii au un IQ corespunzator varstei cronologice intre 7 – 9 ani , cu o
capacitate
scazuta de coordonare avietii de relatie

68. Autismul este :
a. o forma de schizofrenie precoce
b. un sindrom patologic aparut in copilarie, caracterizat prin dificultati de
comunicare si imposibilitatea de a dezvolta un arasament normal
c. o stare de negativism in cadrul puseului acut , catatonic, in schifofrenie
69. Principalele trasaturi de specificitate in deficientele mintale sunt :
a. flexibilitate maxima in gandire , vascozitate genetica , fragilitate afectiva
b. fragilitatea constructiei personalitatii , vascozitate genetica , rigiditate in gandire,
heterocronie .
70. Vascozitatea genetica duce la :
a. dificultatea deficientului mintal de a progresa la niveluri superioare in stadiul
operatiilor gandirii ;
b. carente in plan senzorio – motor si verbal
71. Conceptul de fragilitate a conduitei verbale presupune :
a. imposibilitatea de a exprima logico-gramatical continutul situatiilor semnificative
, intr-un mod abstract ;
b. neputinta de a exprima verbal continuturi semantice simple
72. Semnificativ pentru autism este :
a. experienta perceputa anormal
b. evidentierea unor “ insule “ de functii intelectuale exceptionale pe un fundal de
retard mintal ;
c. absenta concordantei afectelor , lipsa identitatii personale , tendinta de izolare .
73. Handicapul de intelect profund sau idiotia :
a. are un IQ sub 20 , corespunde varstei cronologice normale de pana la 3 ani
b. are un IQ intre 20 -50 , corespunde varstei cronologice de pana la 3 ani
c. are un IQ sub 20 , corespunde varstei cronologice de 3 – 5 ani
74. Sindromul Down sau mongolismul :
a. este o forma de handicap de intelect usor , gandirea concreta permite achizitia
unor elemente cu caracter stereotip
b. se incadreaza la handicapul de intelect sever , cu un sistem psihic slab dezvoltat ,
cu tulburari grave la nivelul limbajului
15
75. Obiectivele invatamantului special in cazul deficientilor mintali :
a. sa fie adaptate la specificul particularitatilor psiho – individuale ale copiilor cu
care se lucreaza
b. sa se stabileasca in functie de experienta anterioare a educatorului si de conditiile
de lucru .
76. IQ exprima :
a. raportul dintre potentialul latent cu care ne nastem , la nivel de intelect si
inteligenta cristalizata
b. raportul dintre performanta reala a subiectului ( VM ) si performanta expectata in
functie de varsta biologica ( VC )
77. Cauzele cu actiune directa sau indirecta ale handicapurilor, pot sa afecteze intregul
organism si sa produca deficiente:
a. totale
b. globale
c. globale si totale
78. Care sunt categoriile mari de handicapuri fizice?
a. morfologice (de structura); functionale ( activitate)
b. generale sau de ansamblu
c. regionale sau locale
79. Obezitatea si debilitatea fizica fac parte din deficientele (handicapurile) morfologice
globale de:
a. de crestere
b. de nutritie
c. de musculatura
80. Terapiile corectic-recuperatorii pot fi:
a. medicale si psihopedagogic
b. doar medicale
c. doar psihopedagogice
81. Ordonarea unor jetoane colorat diferite dupa criteriul „culoare”, poate fi o activitate
pentru formarea si dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de culoare?
a. da
b. nu
16
82. Una dintre activitatile pentru formarea si dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice
de forma pot fi si exercitiile de ordonare si clasare a obiectelor dupa criteriul
culoare?
a. da
b. nu
83. Jocul poate recupera intarzieri in dezvoltare?
a. da
b. nu
84. Jocul este un proces complex, pasiv in care gandirea si activitatea nu se disting, ele
facand parte dintr-un tot unitar?
a. da
b. nu
85. Rolul adultului este de a pune la dispozitia copilului cat mai multe si variate
oportunitati stimulative pentru diferitele tipuri de jocuri?
a. da
b. nu
86. Dezvoltarea capacitatii intelectuale, de a rezolva probleme si constientizarea mediului
inconjurator se datoreaza:
a. jocurilor exploratorii
b. jocurilor sociale
c. jocurilor de miscare
87. In momentul in care copilul persista in practicarea jocurilur de manipulare ar putea
fi vorba de o anumita intarziere in dezvoltarea lui intelectuala?
a. da
b. nu
88. La ce varsta se imbina fantezia cu realitatea in mintea unui copil?
a. la 5 ani
b. intre 4-8 ani
c. sub 5 ani?
89. Motricitatea fina ii permite copilului o finete mai mare a tuturor gesturilor?
a. da
b. nu
90. Deficienta este:
a. o denumire globala a feactiilor musculare
b. o functie complexa care integreaza si subsumeaza manifestarile motrice
c. o anomalie ce nu reprezinta ceva patologic
91. Deficientele fizice pot fi considerate ca abateri de la normalitate?
a. da
b. nu
92. In perioada copilariei sunt o serie de cauze defavorabile dezvoltarii copilului?
a. da
b. nu
93. Deficientele fizice sunt abateri de la normalitate?
a. da
b. nu
94. Jocul pentru copil umple golul dintre fictiune si basm?
a. da
b. nu
95. Unul dintre exercitiile de motricitate fina este si: sa piloteze, sa ruleze si sa desire o
hartie?
a. da
b. nu
96. Epilepsia se caracterizeaza prin:
a. manifestari convulsive
b. lesin
c. trecere de la o stare la alta ce dureaza cateva minute
18
97. Criza denumita Grand Mal, inseamna:
a. epilepsie partiala
b. criza majora
c. boala tratabila
98. Aura” este :
a. prima etapa a crizei majore
b. ultima etape
c. nu este etapa a crizei majore
99. Perioada incostiintei se divide in:
a. 5 etape
b. 2 etape
c. 3 etape
100. Epilepsiile partiale sunt provocate de leziuni cerebrale?
a. da
b. nu
101. Epilepsia posttraumatica este acelasi lucru cu epilepsia partiala?
a. da
b. nu
102. Epilepsia posttraumatica se poate preveni prin:
a. tratament medicamentos; evitarea traumatismelor
b. iesirea din grupul social si izolare
c. evitarea efortului fizic
103. Evitarea dramatizarii bolii de catre subiect si familie este o componenta a
tratamentului in epilepsie?
a. da
b. nu
19
104. Integrarea in scoala a unui copil ce sufera de epilepsie, prezinta un anumit numar de
dificultati?
a. da
b. nu
105. Crizele convulsive hipertermice la un copil constituie o epilepsie?
a. da
b. nu
106. Recuperarea in defectologie vizeaza:
a. valorificarea la maxim a posibilitatilor individului handicapat
b. antrenarea functiilor psiho-fizice neafectate
c. suplinirea, pe cat posibil, a functiilor deficiente cu cele neafectate
d. pregatirea psihologica a individului pentru relatiile sociale
e. toate variantele.
107. Recuperarea prin invatare presupune:
a. tratament medicamentos;
b. eliminarea trairilor afective negative
c. adaptarea continuturilor si metodelor la specificul deficientei si la particularitatile
psihoindividuale.
108. Participarea afectiv-empatica reprezinta o conditie esentiala a invatarii sociale la
deficientii mintali.
a. da
b. nu
109. Formele cele mai eficiente ale recuperarii prin psihoterapie sunt:
a. psihoterapia sugestiva
b. psihoterapia de relaxare;
c. ambele variante.
110. In cazul copiilor si a adolescentilor se recomanda:
a. psihoterapia de grup
b. cea individuala
c. nici una
20
111. Recuperarea prin terapie ocupationala pleaca de la premiza ca activitatea practica
are efect terapeutic si homeostatic atat in plan psihic, cat si in cel al adaptarii la
mediu.
a. da
b. nu
112. Scopurile terapiei ocupationale privesc:
a. formarea deprinderilor de autoingrijire si igiena personala
b. cultivarea autocontrolului si a expresivitatii personale
c. educarea capacitatii de actiune in functie de resursele impuse de mediu
d. formarea imaginii de sine pozitiva
e. toate variantele
113. In cazul persoanelor cu handicap, cele mai eficiente forme de terapie ocupationala
sunt:
a. ergoterapia;
b. ludoterapia;
c. meloterapia;
d. artterapia
e. toate.
114. „Terapia combinata” reprezinta:
a. un program de activitati structurate ce implica sesiuni terapeutice de diferite feluri
b. este o forma a ergoterapiei
c. este o forma a ludoterapiei
115. Unele dintre cele mai frecvente tulburari ale imaginatiei deficientului minat sunt :
a. minciuna – ca modificare a adevarului in mod voit aparand sub forma de
minciuna conventionalavoit
b. confabulatia – o stare de traire a unor fantezii ale subiectului cu convingerea ca
sunt fapte reale
c. ambele

se pare k se da la examen si din grila de defectologie an 3 psihologie...pe care o postez